Apusul unei clase

Publicat în Dilema Veche nr. 293 din 24 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cu cîtva timp în urmă, Dan Perjovschi a iniţiat un original proiect artistic pe străzile Bucureştiului, menit să reactualizeze " în memoria noastră colectivă " mineriadele anilor ’90. În interiorul său, au interacţionat " mnemotehnic " cele două simboluri sociale fundamentale din acele timpuri de pionierat liberal românesc: minerul şi studentul. Primul era fantoma comunismului agonic, cel de-al doilea " exponentul claustrat al noii mentalităţi democratice. Sugestia mi s-a părut deosebit de potrivită. Fiind eu însumi student de an terminal la începutul deceniului trecut, îmi amintesc cu precizie că, măcar după 13-15 iunie 1990, revoltele noastre împotriva "restauraţiei" îşi luau ca reper antagonic masa de manevră a minerilor. Pe aceştia îi vedeam, prin excelenţă, drept "braţul înarmat" (şi cumva inexpugnabil) al eşalonului doi de comunişti. Rememorez chiar că, în timpul unei demonstraţii studenţeşti din faţa Prefecturii ieşene (cînd "oamenii de bine" din zonă ne scuipau şi ne ţintuiau cu gesturi obscene), am scandat " ironic (dar şi tragic, aş zice retrospectiv) " "Vrem bazin carbonifer!". Explicaţia lui Perjovschi pentru demersul lui atinge, indirect, un punct extrem de sensibil al societăţii româneşti actuale. El a vrut ca "statuile" vii să refacă, anamnetic, vigoarea celor două categorii sociale menţionate " "vigoare" ce a ţinut România într-o tensiune patetică, a binelui şi răului, vreme de mai mulţi ani. O "vigoare" ce a dispărut odată cu cele două clase ca atare. Bineînţeles, prin "dispariţia" claselor în discuţie, Perjovschi nu se referă la eterizarea în neant a minerilor şi a studenţilor autohtoni (ultimii, cel puţin, sînt de altfel mai numeroşi ca niciodată în istoria noastră modernă!). E vorba despre o pierdere a identităţii, a acelei identităţi postcomuniste care a făcut posibilă confruntarea dramatică din 1990. Dacă, în privinţa minerilor, victime previzibile ale intrării ţării într-un sistem de producţie concurenţială, disiparea socială nu conţine prea multe enigme, ea venind pe un fond de schimbare a priorităţilor economice (ironic, o bună parte dintre mineri au ajuns ei înşişi studenţi ulterior sau şi-au trimis măcar copiii către diverse universităţi locale), în cazul studenţilor, situaţia rămîne mai nuanţată decît lasă să se înţeleagă proiectul artistic amintit. Spre sfîrşitul anilor ’80, studenţimea română reprezenta, probabil, forţa anticeauşistă şi anticomunistă cea mai articulată şi mai incisivă din întreaga societate românească. În marile facultăţi din ţară, s-a născut, din punct de vedere mental, Revoluţia din 1989. Desigur, nimeni nu şi-ar fi putut imagina o victorie împotriva aparatului represiv al lui Ceauşescu, fără aportul platformelor industriale, fără pactizarea armatei cu demonstranţii, fără disidenţele îndelungate ale intelectualilor, fără intrarea politicienilor " pătaţi ori nu " în jocul puterii ş.a.m.d. Totuşi, rămîn la părerea că, esenţialmente, capacitatea de revoltă s-a asociat, în acele timpuri de sumbră teroare, cu nonconformismul tinerilor "decreţei", cu cosmopolitismul lor şi, nu în ultimă instanţă, cu gesturile lor de bravură (vizibile, la Iaşi, încă din 1987!). Această clasă, nu neapărat dezvoltată numeric, însă foarte puternică din perspectiva conştiinţei de sine şi, implicit, a propriei identităţi a pătruns impetuos pe noua scenă postcomunistă, jucînd un rol crucial " putem spune azi " în salvarea României de la sucombarea într-o restauraţie de tip sovietic. Sociologii şi istoricii vor clarifica, în timp, atuurile identitare ale clasei studenţeşti din acele vremuri. Eu nu pot intra aici în detalii. Oricum, se vede clar că dreptul de a fi student se dobîndea, în România, înainte de 1989, dar şi mai mulţi ani după, prin efort şi disciplină şi, totodată, prin etalarea unor calităţi care îl situau pe individ, măcar intelectual, dacă nu şi moral, peste media socială. Concursurile de admitere în universităţi erau veritabile selecţii darwiniene, construind volens-nolens o supra-elită a tinerilor români. Apartenenţa la clasa studenţească constituia astfel o garanţie a civilizaţiei şi educaţiei. Simultan, în subsidiar, ea devenea şi o opţiune conspirativ prooccidentală. Prin urmare, solidaritatea studenţimii (indubitabil, cu excepţia "cozilor de topor" devotate regimului, însă, o afirm ca martor direct la viaţa acelor vremuri, "cozi de topor" infime numeric, mereu stigmatizate şi marginalizate!) şi forţa sa identitară au fost, în asemenea condiţii, consecinţe fireşti ale dinamicii sociale deja descrise. Obţinerea statutului de student echivala practic cu asumarea unui profil cultural şi psihologic de emancipare, ce scăpa atmosferei de austeritate a societăţii comuniste şi chiar instrumentelor de coerciţie ale regimului. Aşa cum bine intuieşte Dan Perjovschi în proiectul său artistic, ceva s-a distrus, treptat, către sfîrşitul anilor ’90 (cînd România intrase deja, fie şi timid, în mecanica structurilor capitaliste), în unitatea şi identitatea studenţimii noastre (paradoxal, crescută exponenţial, ca număr, în ultimii 17 ani). A dispărut forţa mentalistă a acestei categorii, s-a anihilat sentimentul ei de clasă. Fără îndoială că tot sociologii vor găsi explicaţii pentru transformările în cauză. Eu mă limitez doar să constat că pierderea cea mai vizibilă ce apare în noul context este competiţia (pentru a fi acceptat în interiorul unei supraelite). Dreptul de a fi student nu se mai dobîndeşte prin efort şi disciplină, ci decurge natural dintr-o anumită fluiditate a fenomenelor în societate. Studenţii nu mai sînt astăzi nişte virtuozi ai instrumentarului intelectual, ca în trecut, ci, în cel mai bun caz, nişte fiinţe sociale oarecare, ajunse în această postură din inerţia lucrurilor sau, şi mai corect spus, din întîmplare. Cauza situaţiei propriu-zise o reprezintă, meschin şi dureros, motorul lumii capitaliste " banii. Ca orice altceva în universul consumerist, studenţia şi diploma universitară sînt de vînzare, spaţiul academic, asemenea tuturor celorlalte spaţii sociale, devenind un elegant şi aparent sofisticat boutique. Oricine dispune de sumele necesare se bucură necondiţionat de calitatea de "client" al somptuosului "magazin". Se înţelege de la sine că lumina din privirile noilor locuitori ai marilor amfiteatre s-a stins gradual, pînă a ajuns, în unele neverosimile situaţii, o impenetrabilă beznă de hău galactic. Forţa socială, ideologiile liberale, mentalităţile avansate şi ideile sclipitoare au dispărut şi ele în neant. Studenţimea a încetat să mai fie o clasă şi s-a preschimbat într-o mulţime eterogenă, fără idealuri colective şi fără personalitate. Unitatea ei s-a destrămat lamentabil. Studenţii, alături de profesorii lor blazaţi, au ajuns roboţei deplorabili în slujba unui monstru social şi economic, cu numele de rentabilitate financiară. Din acest malaxor, nu există practic scăpare. Personal, l-am văzut funcţionînd şi în alte părţi ale globului şi pot confirma că forţa sa e inexorabilă. Noul individ al consumerismului postindustrial, steril spiritual şi deprimat, se construieşte şi la noi, neabătut, în marile laboratoare academice. Pe spatele lui prosperă un sistem viciat în chiar fundamentele sale. De aceea, liderilor din educaţie care cred că au revoluţionat învăţămîntul românesc, supunîndu-l feroce grilelor financiare, le spun că se înşală amarnic. Edificiile luxoase " ridicate din taxele gloatei studioase " ascund adesea, dincolo de termopane şi finisaje şic, o ruină intelectuală şi morală.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
„Iuda“ care i-a trădat pe luptătorii anticomuniști, plătit regește. Povestea legendarului Ogoranu care nu a putut fi prins de Securitate timp de aproape trei decenii
Banda lui Ion Gavrilă Ogoranu, din care făceau parte unii din cei mai vestiți luptători anticomuniști, a fost anihilată după au fost infiltrați trădători. Informatorii Miliției și ai Securității primeau bani grei pentru informații despre partizani.
image
Joburile de rutină cresc riscul de declin cognitiv cu 66% și de demență cu 37%, potrivit unui studiu
Conform unui nou studiu, activitatea intensă a creierului la locul de muncă ar putea da roade nu numai în ceea ce privește avansarea în carieră, ci ar putea, de asemenea, să protejeze cogniția și să contribuie la prevenirea demenței pe măsură ce înaintezi în vârstă.
image
Rujeola a început să-i ucidă și pe părinții nevaccinați. Număr record de cazuri
În România avem epidemie de rujeolă, iar situația devine din ce în ce mai gravă: săptămâna trecută s-a înregistrat un record de îmbolnăviri.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.