50 de ani de rîs în tragedie

Publicat în Dilema Veche nr. 362 din 20 - 26 ianuarie 2011
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

Miercuri 5 ianuarie, de la şapte pînă spre zece seara, am făcut o excitantă baie de mulţime la sărbătorirea a 50 de ani de la înfiinţarea Teatrului de Comedie. Cînd am ajuns, am crezut că mă isterizez. De unde mă aşteptam la cîteva zeci de surîsuri şi strîngeri de mînă, m-am trezit într-un haos total şi vesel, de carnaval ameţitor, ultramagnetizat (dar fără pic de „jamaică“), o devălmăşie furibundă, vecină cu scenele demenţiale de la baia comunală din „Clopotele“ lui Lucian Pintilie. La cîteva minute după orele 19, nu mai era disponibil nici un umeraş de la garderobele ambelor săli, sute de persoane gravitau torenţial pe orbite imprevizibile, cameramanii se călcau reciproc pe bătături cu intervievaţii, înotai literalmente printre vipuri ale scenei, iar cînd a dat să intre-n sală fanfara Zece Prăjini, instrumentiştii (conduşi de molipsitoarea frenezie a lui Ovidiu Lipan-Ţăndărică) abia au avut loc să se strecoare spre scenă de mulţimea spectatorilor de mult instalaţi în picioare pe marginile sălii.

Am stat la coadă la paltoane cu Marin Moraru, l-am văzut asaltat de pretutindeni pe Radu Beligan, i-am admirat de departe pe Mircea Albulescu, Sanda Toma, David Esrig, Horaţiu Mălăele, Lucian Giurchescu, Dumitru Rucăreanu, Ion Lucian, Traian Stănescu, Magda Catone, Vladimir Găitan, George Ivaşcu, m-am salutat cu George Mihăiţă, Irina Margareta Nistor, Felix Alexa, Marian Rîlea, Ducu Darie, Valentin Teodosiu, Candid Stoica, Ioan Chelaru, Radu F. Alexandru, Ion Cazaban, am conversat emoţionat cu Ilinca Tomoroveanu şi profesional cu Ileana Lucaciu, am înregistrat prezenţa unor personalităţi antinomice precum Mona Muscă, Viorel Lis şi Răzvan Theodorescu, am făcut încîntat cunoştinţă cu Mimi Brănescu... Iertare de multele omisiuni, dar aşa de uriaşă era forfotirea, aşa de irespirabilă mulţimea şi aşa de năprasnic s-a derulat totul, încît abia aveai cum să-ţi dai seama pe lîngă cine treci şi de cine te-ai lovit, necum să ai perspectiva necesară vreunui simulacru, măcar, de „carnet monden“ à la Claymoor.
 
George Mihăiţă a fost, fireşte, amfitrionul Galei (dozînd cu atenţie emoţia evocărilor, poantele, pauzele de efect şi aluziile iuţi), un spectacol regizat sobru şi eficient de Alexandru Dabija. De vorbit au vorbit Radu Beligan (aplaudat minute-n şir în picioare) – părintele Teatrului inaugurat pe 5 ianuarie 1961 –, apoi Lucian Giurchescu, Sanda Toma, David Esrig, Mircea Albulescu, Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan.
 
Ce a revenit semnificativ în vorbiri a fost obsesia solidarităţii, spiritul de echipă, unitatea afectivă şi omogenitatea profesională, pe scurt: atmosfera de familie în care au trăit şi lucrat cei 27 de actori, doi regizori şi doi scenografi, majoritatea tineri, cu care Meşterul Beligan a început croaziera Teatrului de Comedie pe apele tulburi ale minidezgheţului dejist din(spre) 1961. Adică exact ceea ce lipseşte în chip catastrofal vieţii teatrale de astăzi, dominată de un amestec letal, aş zice, de atomizare, fiere resentimentară, cinism mercantil, deprofesionalizare şi decerebrare, mult mai periculos decît străvechea mixtură de invidie, hedonism halucinant şi furnicar de intrigi, ce va fi caracterizat de cînd lumea viaţa Scenei.
 
Dincolo de efervescenţa serii în sine, evenimentul substanţial l-a constituit apariţia albumului 50 Teatrul de Comedie, tipărit la Coresi S.A., un best of de la Rinocerii ionescieni în regia lui Lucian Giurchescu, 1964, sau de-neuitatul, pentru mine, Troilus şi Cresida lui David Esrig (cu seducătoarele salturi ale lui Marin Moraru în spinarea uriaşului „Ahilică“ Albulescu), 1965, pînă la Revizorul lui Mălăele din 2006, sau Casa Zoikăi, 2009 (Tocilescu), trecînd prin repere precum Noaptea furtunoasă a lui Giurchescu din 1973, Doi tineri din Verona (Alexandru Dabija, 1983), Visul unei nopţi de vară şi Iluzia comică (Alexandru Darie, 1990, respectiv 1999). Inclusiv „legendarul“ turneu parizian din mai 1965, cînd Teatrul de Comedie a fost onorat cu Premiul Théâtre des Nations. Acesta avea să fie urmat de evenimente dragi memoriei noastre culturale şi tipice epocilor de dezgheţ ideologic, precum Pădurea spînzuraţilor la Cannes şi vizitele lui Charles de Gaulle şi Richard Nixon la Bucureşti, pentru a eşua iremediabil apoi, odată cu cazurile Reconstituirea şi Revizorul...
 
Chiar dacă majoritatea mirajelor „carierei“ mele de spectator se leagă de Teatrul Bulandra, cum să uit multele seri în care, copil sau adolescent fiind, plecam fericit cu maică-mea de pe strada Măndineşti, după orele de rîs eliberator la Troilus şi Cresida, ori Noaptea furtunoasă, dar şi – de ce să mint? – de la Preşul, Nic Nic, Mielul turbat, Sfîntul Mitică blajinul, Cher Antoine, Mandragora. Exista pe atunci binecuvîntata mijlocire dintre teatru şi public numită „difuzorul voluntar (de cărţi şi bilete la spectacole) în întreprinderi“. Ani şi ani, maică-mea, dactilografă la Agerpres, venea săptămînal cu snopul de bucoavne şi bilete de teatru, operă şi operetă, luate pe datorie, din chenzină în chenzină, de nu trecea sîmbătă sau duminică fără mica noastră mare sărbătoare scenică, ritualic marcată de ciocolata/nugaua şi sucul din pauze.
 
Un teatru care s-a mîndrit cu numele lui Birlic, Nineta Gusti, Gheorghe Dinică, Mircea Şeptilici, Ştefan Ciubotăraşu, Radu Beligan, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Vasilica Tastaman, Toma Caragiu, Sanda Toma, Amza Pellea, Ştefan Tapalagă, Iurie Darie, Ion Lucian, Mihai Pălădescu, Aurel Giurumia, Cornel Vulpe, Şerban Ionescu, Marian Rîlea, iar astăzi cu actori precum George Mihăiţă şi Dorina Chiriac, Valentin Teodosiu, Ştefan Bănică şi Emilia Popescu, Găitan, Vizante şi Mirela Oprişor, Iarina Demian, Delia Nartea, Tudor Chirilă, un regizor ca Vlad Massaci şi scenografi ca Puiu Antemir şi Anca Răduţă – i-a avut directori pe Radu Beligan (1961-1969), Lucian Giurchescu (1969-1979, 1990-1994), Valentin Plătăreanu (1979-1981), Silviu Stănculescu (1981-1990), Vladimir Găitan (1994-1996), Dan Vasiliu (1996-2002) şi, din 2002 încoace, George Mihăiţă. Recitiţi lista şi cronologia directorială şi veţi înţelege numaidecît în ce măsură partea reproduce întregul. Debuturile timid dezgheţate întru mantra „reteatralizării teatrului“, urmate de glorioasa resincronizare europeană, aveau să defileze din concesie în concesie, cînd subtil, cînd ostentativ, potrivit degradării ceauşismului pînă la caricatură şi sufocarea prin deriziune...

Sanda Toma rezumă admirabil: „Nu pot să uit perioadele de glorie ale Teatrului de Comedie, dar vreau să uit toţi acei ani plini de umilinţe, frustrări şi frig pe care i-am îndurat cînd, funia politică strîngîndu-se, ne-a sugrumat repertoriul, obligîndu-ne să rostim texte cretine ale aşa-numitei dramaturgii originale, remarcabile doar prin lipsa ei de valoare, menită atunci să construiască comunismul, iar acum să-l condamne. Teatrul de Comedie a fost viu, efervescent sub directoratul maestrului Beligan şi apoi sub cel al lui Lucian Giurchescu. Restul a fost tăcere... pînă cînd George Mihăiţă a preluat cîrma trezind teatrul din nou la viaţă, readucîndu-i vigoarea şi tinereţea de altădată“.
 
Ca spectator, prefer să închei cu formula lui Marin Moraru – „Teatrul de Comedie este teatrul meu de suflet“ – şi să aflu că încîntarea pe nume Nepotul lui Rameau a început, de fapt, în aceeaşi „magazie de decoruri“ în care s-au copt Umbra, Capul de răţoi, Troilus şi Cresida.
 
P.S. De la 5 ianuarie 2011, Sala Mare a Teatrului de Comedie se numeşte Sala „Radu Beligan“.
 
Dan C. Mihăilescu este critic literar. Recent, a lansat volumul Cărţile care ne-au făcut oameni la Editura Humanitas.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.