Întotdeauna am avut impresia că, la bilanţurile de sfîrşit de an editorial, cărţile care apar în prima jumătate a anului sînt nedreptăţite: au avut (timp pentru) o receptare mai bună, dar îşi vor fi pierdut prospeţimea, atunci cînd nu sînt de-a dreptul uitate/acoperite de noutăţi. Aşa că, de data asta, am să fac un fel de bilanţ preliminar, trecînd în revistă măcar o parte dintre cărţile apărute înainte şi în timpul Salonului Bookfest recent încheiat, ocazie cu care cei nehotărîţi își pot alcătui şi lista de lecturi pentru vară.

Vedeta acestui Bookfest a fost, fără îndoială, Melancolia lui Mircea Cărtărescu, volumul de trei nuvele cu care autorul masivului Solenoid se întoarce la genul scurt cu o trimitere clară la Nostalgia, cartea care l-a propulsat pe orbita prozei. (Citiţi şi o primă recenzie, pe pagina de alături, semnată de Cosmin Ciotloş.) Melancolia a fost şi cea mai vîndută carte Humanitas, confirmînd statutul, relativ paradoxal, al lui Mircea Cărtărescu de scriitor deopotrivă cult şi popular. A doua apariţie „surpriză“ îi aparţine lui Cristian Teodorescu, celălalt mare prozator în viaţă al generaţiei optzeciste, revenit cu Bucureşti, marea speranţă (Polirom), un roman alcătuit din peste o sută de vignete narative, care, la fel ca Medgidia, oraşul de apoi, se citeşte şi ca o colecţie de povestiri citadine de început de secol XX.

De altfel, proza scurtă a fost genul cel mai bine reprezentat la acest tîrg de carte, anunţînd un an încă şi mai bun decît a fost 2018. Enumăr aici, alfabetic, probabil toate volumele de proză scurtă ale acestei prime jumătăţi de an: Carmen-Francesca Banciu, Manual de întrebări (Tracus Arte), Teodor Bordeianu, Kurt (Paralela 45), Vitalie Ciobanu, Zilele după Oreste (Humanitas), Denis Dinulescu, Pista de popice (Tracus Arte), Roxana Dumitrache, Papa Nicolau (debut, Polirom), Teodor Hossu-Longin, Crima (Paralela 45), Dan Pleşa, Poveşti de dragoste şi neputinţă (Vellant), Ioana Scoruş, Freud Museum (Polirom), Radu Ştefănescu, Oameni mici (Tracus Arte), Horea Sibişteanu, Fetiş (Nemira), Radu Ţuculescu, Uscătoria de partid (Şcoala Ardeleană), plus In the mood for love. Antologia prozei erotice feminine (coord. Marius Conkan, Paralela 45) şi numărul 9 al revistei Iocan (Vellant).

La roman, aş începe cu debuturile, ambele remarcabile: Cristina Vremeş, Trilogia sexului rătăcitor (Humanitas) şi Mih-nea Mihalache-Fiastru, Expres (Curtea Veche), şi aş continua cu Diana Bădica, Părinţi, şi cu Vlad Drăgoi, Mica mea inimă de om singuratic (ambele Polirom), doi scriitori aflaţi la prima lor carte de proză. De altfel, ei nu sînt singurii poeţi convertiţi la proză: Constantin Abăluţă, Insula secretă a lui Prometeu (Casa de pariuri literare), Ioana Nicolaie, Cartea Reghinei (Humanitas) şi Dan Coman, Aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată (Polirom). Cît despre Andrei Crăciun, Şi fericirea era obligatorie, Tudor Ganea, 8, şi Adrian G. Romila, Apocalipsis (toate Polirom), aceştia sînt cei mai prolifici prozatori ai ultimilor ani, cu un ritm de un roman publicat în mai puţin de doi ani.

Eseul a fost şi el bine reprezentat şi voi menţiona aici, fără vreo împărţire strictă pe genuri, ce mi-a atras atenţia în mod deosebit. În primul şi în primul rînd, volumele apărute la Polirom: Vintilă Mihăilescu, În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului, Mirel Bănică, Bafta, Devla şi Haramul. Studii despre cultura şi religia romilor, Emanuela Constantini, Capitala imaginată. Bucureştiul în perioada formării şi consolidării statului naţional român (1830-1940), şi Diana Dumitru, Vecini în vremuri de restrişte. Stat, antisemitism şi Holocaust în Basarabia şi Transnistria. De la Humanitas, menţionez în primul rînd Arheologia iubirii de Cătălin Pavel (carte pe care o recomand cu asupra de măsură), mult-aşteptata „dare de seamă“ a lui Horia-Roman Patapievici, Anii urii, şi Caietul de ricoşat gînduri sau despre misterioasa circulaţie a ideilor de-a lungul timpului de Gabriel Liiceanu. Am mai remarcat volumele colective Ea. Perspective feministe asupra societății românești (coord. Oana Zamfirache, Curtea Veche) şi Postumanismul (coord. Alex Ciorogar, Tracus Arte), ambele cu multe contribuţii locale interesante.

Încep capitolul memorialistică şi portret cu Humanitas: Nicolae Iorga, Jurnalul ultimilor ani, 1938-1949. Inedit, Nicu Negrici, Amintiri din război 1941-1944 (ediţie îngrijită de Eugen Negrici), Tatiana Niculescu, Regele şi Duduia. Carol II şi Elena Lupescu dincolo de bîrfe şi clişee, şi Lucian Boia, Cum am trecut prin comunism. Al doilea sfert de veac. Foarte interesantă şi cartea lui Florian Banu despre Mihai Caraman. Un spion român în Războiul Rece (Corint) şi cea despre Iuliu Hossu. Trei portrete de Ruxandra Cesereanu, Ovidiu Ghitta şi Gelu Hossu (Galaxia Gutenberg). Reeditări: Livius Ciocârlie, Bătrîneţe şi moarte în mileniul trei (ediţie revăzută, Tracus Arte), şi, fireşte, Petre Stoi-ca, Amintirile unui fost corector & Însemnările cultivatorului de mărar (ediţie adnotată, Humanitas). Plus Petru Cimpoeşu, Bărbaţi fără degete şi alte amintiri penibile (Polirom).

Cărţile de poezie au fost, ca întotdeauna, suficient de multe pentru o nu avea o viziune de ansamblu satisfăcătoare, dar remarc totuşi cîteva titluri. La Casa de editură Max Blecher au apărut Livia Ştefan, Thanato Hotel, şi primul număr pe acest an al revistei Poesis Internaţional. În Colecţia „Vorpal“ a Editurii Nemira: Jesia Baciu, Jes, şi Krista Szöcs, Berlin. La Paralela 45, mult-aşteptata Jos Realitatea!, comeback-ul în poezie după treizeci de ani al lui Florin Iaru, şi varianta adăugită cu abuzurile Jandarmeriei din timpul protestului din 10 august 2018 a Scrisorii către un prieten şi înapoi către ţară de Ruxandra Cesereanu. Tot un comeback, dar după „numai“ zece ani, este şi dipticul lui Emilian Galaicu-Păun Apa.3D şi A(II)Rh+eu (Cartier). Şi nu în ultimul rînd: colegul Dan Stanciu cu volumul 2 din Despre (Herg Benet). 

P.S. Probabil ultimul eveniment literar de dinaintea vacanţei de vară: „Serata cu scrisori“, ediţie bonus, 14 iunie, de la ora 19, pe strada Arthur Verona din Bucureşti, în cadrul festivalului Street Delivery, cu: Svetlana Cârstean, Liliana Corobca, Dan Stanciu, Iulian Tănase şi Alex Tocilescu, citind scrisori de la poeți către poeți.