Tinereţea monştrilor sacri

Publicat în Dilema Veche nr. 805 din 25-31 iulie 2019
Tinereţea monştrilor sacri jpeg

● COMING of stAGE, de Peca Ștefan. Regie: Radu Apostol. Asistent regie: Cristian Bojan. Scenografie: Gabi Albu. Cu: Dragoș Florea, Carmen Ghiurco, Loredana Druhora, Edina Soós, Andreea Drăgan. Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru, Universitatea de Arta Teatrală din Tîrgu Mureș. 

La începutul lunii iulie a avut loc a VI-a ediţie a Festivalului Internațional al Școlilor de Teatru (FIST), care a adus la Bucureşti spectacole de licenţă din facultăţi de teatru din ţară şi străinătate (Rusia, Slovacia, Italia, Germania, Republica Moldova) şi a prilejuit participarea tinerilor artişti la ateliere şi conferinţe ţinute de profesionişti români şi străini. Cum scriam şi despre evenimentul similar de la Craiova, aceste platforme sînt binevenite pentru că absolvenţii au posibilitatea să se confrunte, într-un mediu prietenos, cu realitatea meseriei, atît la nivel artistic, cît şi administrativ.

Unul dintre spectacolele prezente la festival vizează exact acest conglomerat amorf de senzaţii, nevoi, dorinţe şi neputinţe care marchează finalul unei facultăţi vocaţionale: ce faci cu cunoştinţele acumulate? Sînt ele viabile în lumea reală, dincolo de laboratorul din şcoală? Cum răzbaţi administrativ într-un sistem teatral care nu prevede nici un traseu de urmat pentru absolvenţi? Practic, ce faci cu arta ta şi cu viaţa ta după ce ai absolvit? Cu o echipă de creatori pasionaţi de teatrul educaţional, adică regizorul Radu Apostol, scenografa Gabi Albu şi dramaturgul Peca Ştefan, spectacolul Universităţii de Artă Teatrală din Tîrgu Mureş, COMING of stAGE, funcţionează ca o păpuşă rusească, în mai multe straturi suprapuse. Personajele propriu-zise sînt avataruri ale actorilor (păstrează acelaşi nume şi unele caracteristici), adică masteranzi la Teatru, aflaţi înaintea reprezentaţiei cu spectacolul final. Ei repetă „un text american contemporan“, scris de Peca – dramaturgul se joacă aici de-a veridicul, ficţionalizîndu-l – ca o parodie necaricaturizată a scriiturii de tip american, cu barul ca spaţiu de acţiune şi cu personaje marginale (prostituate, travestiţi, copii orfani), forţate să facă ce nu doresc (să se prostitueze sau să ucidă) ca să supravieţuiască într-o realitate dură. Miezul spectacolului real îl reprezintă „coaja“ acestui spectacol din spectacol, adică repetiţiile, în cursul cărora actorii-personaje poartă cu ei un amalgam de tehnici, reguli, superstiţii deprinse din şcoală în legătură cu profesia, arta şi „sfînta scîndură“, încercînd să găsească un sens acestor informaţii care încă nu se aşază în personalitatea lor. La asta se adaugă nebuloasa viitorului, în care posibilităţile de a profesa şi a se exprima ca artist nu se întrevăd. Între idealismul creaţiei, pe care şcoala îl întreţine, şi realitatea din teren, în care nu există posturi pentru artişti în instituţiile publice, iar zona independentă nu oferă posibilităţi reale de întreţinere, tinerii îşi reevaluează opţiunea iniţială pentru teatru şi opţiunile concrete la finalul studiilor, îşi trag visele pe banca de rezervă şi iau, mai de voie, mai de nevoie, viaţa în piept. Un al treilea nivel al spectacolului este dat de cele două coperţi sonore, alcătuite din fragmente de interviuri ale monştrilor sacri, de demult şi de acum (de la Marin Moraru la Şerban Pavlu), care perorează despre vremuri şi procese ideale/idealizate de lucru, despre frecuşuri personale, coborînd în hruba bîrfelor şi a animozităţilor maliţioase, subliniind, involuntar, sistemul teatral care generează mituri (raportarea vedetelor teatrului la Ion Caramitru ca la un idol atotputernic ce poate rezolva orice problemă a picat pe fundalul real al crizei bugetelor, moment favorabil răbufnirii tensiunilor nu doar din interiorul TNB, ci şi din întreg sistemul teatral care, dincolo de orice soluţie ce poate atenua pe moment problemele, trebuie imperios reformat).

coming of stage foto cristina ganj jpg jpeg

Prin urmare, spectacolul priveşte aceste personaje-actori care se joacă pe sine, presate între bagajul amestecat de reguli şi superstiţii cu care le-a încărcat şcoala (plus problemele specifice zonei, precum compoziţia etnică a oraşului, româno-maghiară, pudibonderia familiei, posibil lezabilă de colocvialitatea limbajului din textul „american“ sau dificultatea de a interpreta personaje marginale precum travestiţi sau persoane cu deficienţe de auz etc.) şi mitologia teatrului, cultivată de starurile scenei. Tinerii nu par să fie inspiraţi nici de una, nici de alta dintre aceste perspective şi condiţionări, care grevează asupra lor prin lipsa de realism, căci şcoala oferă teorie şi practică de laborator, iar teatrul „mare“ pare intangibil pentru un proaspăt absolvent.

Cu publicul plasat pe scenă, în jurul decorului din „spectacol“, şi sala goală, perspectiva pe care Radu Apostol o impune spectatorilor este cea a tinerilor artişti. De altfel, la aplauzele care survin la finalul „spectacolului“, aceştia salută „publicul“ imaginar din sală, după care revin în scenă, se schimbă de costume şi ies din teatru în timp ce vocile maeştrilor continuă să descrie utopica lume a artei. Minunată Carmen Ghiurco într-un rol în care se autoironizează, identificînd tipologia (adolescentă/copil) în care va fi mereu plasată ca pe o limitare a talentului (aici joacă exact contra acestei tipologii), Edina Soós, cu gînditul şi jucatul în două limbi (română şi maghiară), Loredana Druhora, cu evadarea din corpul standard (adică din silueta perfectă), Andreea Drăgan, cu frica de a nu rămîne neangajată, Dragoş Florea, cu problematica creării travestiului şi turele de noapte în club ca să se întreţină, joacă excelent propriile frici şi speranţe prăbuşite. M-aş bucura să aflu că temerile lor (reale) nu s-au materializat.

E important că se vorbeşte aici concret despre problemele personale, cu iz universal, ale actorilor din proiect, despre nevoile, confuziile, speranţele şi dezamăgirile lor, că nu e doar încă un spectacol de absolvire cu un text clasic în care tinerii îşi exersează tehnicile, dar care nu spune nimic despre ei. Ironic, COMING of stAGE a devenit deja o mică legendă, interesul pentru el fiind vizibil la Bucureşti. Sper că va (mai) fi invitat în festivaluri, căci este de o acută şi cronică, în acelaşi timp, actualitate. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Cristina Gânj

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.