O anatomie a puterii

Publicat în Dilema Veche nr. 781 din 7-13 februarie 2019
O anatomie a puterii jpeg

● Coriolanus de W. Shake­speare, traducere: Horia Gârbea, George Volceanov; adaptare scenică, regie, lighting design: Alexandru Darie; asistenți regie: Cristina Giurgea, Alina Manu; decor: arh. Octavian Neculai; asistenţi scenografie: Vladimir Iuganu, Ana Cristian, Livia Vişănescu, Raluca Alexandrescu; costume: Lia Manțoc; asistent costume: Nicoleta Cârnu; muzica originală, sound design: Cristian Lolea; mișcare, lupte scenice: Ionuț Deliu; cascadori: Gheorghe Bănică, Radu Răzvan, Stancu Florin. Cu: Șerban Pavlu, Radu Amzulescu, Ana Ioana Macaria, Dan Bădărău, Camelia Maxim, Simona Pop, Ionel Mihăilescu, Gheorghe Ifrim, Romeo Pop, Antoaneta Cojocaru, Constantin Dogioiu, Elias Ferkin şi o figuraţie de 56 actori. Teatrul „L.S. Bulandra“. 

Titlul articolului mi-a fost inspirat de un spectacol antologic al lui Alexandru Darie, Anatomie, Titus. Căderea Romei (de Heiner Müller), creat în 2003 la Teatrul Bulandra, o radiografie a crimei ca instrument al puterii, în care asasinatul politic era transformat în show şi care urma altor producţii de aceeași factură, Iulius Caesar (1995) şi 1794 (1997). Darie a revenit acum cu un alt spectacol, Coriolanus, urmărind tot joncţiunea dintre violenţă şi politică. Nu foarte des montată, piesa lui Shakespeare este plasată în Roma antică şi structurată pe două direcţii, un război extern, între romani şi volsci, şi unul intern, între patricieni şi plebei. Conexiunea între cele fronturi de luptă este făcută de generalul Caius Martius, erou de război, învingător asupra volscilor şi pretendent la funcţia de consul. Darie porneşte de aici şi arată că manipularea include politica externă şi pe cea internă, că duşmanii nu sînt întotdeauna în afară şi că eroii nu sînt mereu dintre „ai noştri“, că apartenenţa indivizilor se asumă mai degrabă în relaţie cu o formă de putere decît cu o comunitate sau un spaţiu.

Într-o arenă închisă, construită pe scenă, un spaţiu claustrofob care include 70 de actori şi spectatorii (de unde şi percepţia senzitivă a publicului asupra războiului, un fel de „simţ enorm şi văz monstruos“), Darie juxtapune două concepte: corpul politic şi mulţimea psihologică. Apare ideea de stat întrupat, de popor care acţionează ca un singur organism: un grup de aproape 60 de actori formează plebeii – ei au şi alte funcții în spectacol, precum soldaţi romani sau volsci –, portretizaţi neflatant ca personaje abrutizate, cu nevoi exclusiv primare, de la baza piramidei lui Maslow. Grupul este o mulţime psihologică (se conduce după afect, este uşor controlabilă), manevrată de politicieni în interes propriu, cu o dinamică ce aminteşte de mişcarea unui animal de pradă, deopotrivă vînat şi vînător. La nivel performativ, meditaţia politică – spectacolul este mai mult o meditaţie decît un discurs politic, regizorul nepoziţionîndu-se într-o postură activistă, nu militează în favoarea unei ideologii sau viziuni politice, ci este un observator neutru – este dublată de o teatralitate ostentativă, a cărei miză pare a fi naturalismul războiului. Explorarea violenţei, nu sub forma ororii, ci a acţiunilor belicoase, se obţine prin (prea) lungi serii de lupte armate, prin sunete (arme automate, urlete), mirosuri (fum şi nisip), o energie distructivă generată de vibraţii agresive care zgîlţîie confortul spectatorului. Publicul e captiv în spaţiul de joc, iar zgomotele, fumul, focul, nisipul pot fi deranjante. Desigur, ele fac parte din experienţa agresiunii, pe care spectacolul o oferă, aceea de a simţi pulsaţia ameninţătoare a războiului.

Spectacolul descrie traseul unui dictator, de la manipularea maselor şi intrigile politice la manipularea sa de către ceilalţi. Coriolanus profită de aura sa eroică, de salvator al cetăţii – masele au nevoie de „un tătuc“ – şi, îndemnat de ambiţiile de mărire ale mamei (erou-erou, dar tot băiatul mamei e), intră într-un joc letal. Şerban Pavlu e magistral, în primul rînd prin testul de anduranţă pe care îl trece: peste patru ore de spectacol, cu monoloage în forţă, meditaţii şi cascadorii, în care se luptă, aproape fizic, „să supravieţuiască“, echilibrînd patosul cu realismul interpretării. Coriolanus este un antierou al cărui dezgust faţă de plebei – are mai mult decît un dispreţ de clasă, manifestă o adevărată o repulsie – pare aproape îndreptăţit: mulţimea este zdrenţăroasă, violentă, acţionează ca o haită. Lipsit de empatie faţă de popor, Coriolanus este lipsit şi de abilitatea creării propriului mit, în ciuda eforturilor celorlalţi de a-i genera o legendă. Senatorului Menenius Agrippa, Radu Amzulescu îi dă un handicap locomotor. Ţintuit în scaunul cu rotile, personajul îşi ţese abil intrigile. Invaliditatea îi potenţează duplicitatea, dîndu-i o aparenţă fragilă, care adoarme vigilenţa celorlalţi. Interesant este Cominius, tovarăşul de arme şi victorii al lui Coriolanus, interpretat cu forţă de Ana Ioana Macaria. Este incert în spectacol dacă personajul este femeie sau doar este interpretat de o femeie (actriţa este tunsă soldăţeşte), dar cred că regizorul nici nu a intenţionat să clarifice lucrurile, dimpotrivă, a lăsat o doză de ambiguitate, astfel încît relaţia dintre Cominius şi Coriolanus să fie confuză, cu tuşe erotice, fără a fi explicit sexuală. Este o camaraderie profundă, care trece uneori pragul fizicului, iar repoziţionarea lor ca duşmani seamănă cu ruptura unui cuplu. Sicinius Velutus (Ionel Mihăilescu) şi Iunius Brutus (Gheorghe Ifrim) sînt un cuplu de politicieni venali, caricaturizaţi gros (construiţi pe sistemul Farfuridi şi Brînzovenescu), nişte clovni groteşti care ar trebui să funcţioneze ca un contrapunct în raport cu restul personajelor (stilul de joc intens teatralizat al celorlalţi diminuează însă efectul).

Dar Coriolanus nu este un spectacol despre trecut, dimpotrivă. Darie evită o actualizare in corpore a textului, preferînd nişte aluzii: soldaţii au uniforme şi arme ca trupele NATO (trimitere la conflictele din Irak, Afganistan şi Siria şi la controversele care le însoţesc), plebeii înfometaţi vorbesc spaniola (referire la crizele alimentare din Venezuela, unde inflaţia a atins 80.000%), personajele folosesc replici cunoscute ale unor politicieni români, refugiaţii par a vorbi arabă. Spectacolul este o reflecţie asupra unui conflict în care nu există bine şi rău: cîţiva obsedaţi de putere se luptă cu mase lipsite de gîndire critică şi inapte de a-şi urmări interesele. Este aici un pesimisim profund al regizorului faţă de lumea contemporană. Şi nu aş zice că este gratuit. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Mihaela Marin

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.