⬆

Scrisoare deschisă lui Dorin Tudoran

Viorica OANCEA

Publicat în Dilema Veche nr. 361 din 13 - 19 ianuarie 2011

Scrisoare deschisă lui Dorin Tudoran jpeg

Doar cei care nu cunosc comportarea ta faţă de Mihai Botez din ultimii ani cînd v-aţi aflat amîndoi în exil pot fi păcăliţi de declaraţiile tale despre „dragostea şi recunoştinţa inalterabile“, pe care „le-ai purtat lui Mihai Botez“, despre „îngrijorările“ pe care „le nutreşti“.

De fapt, Dorin Tudoran, prietenul pe care Mihai Botez l-a iubit şi ale cărui scrisori le-a trimis, cu riscuri şi dificultăţi, la Europa Liberă, l-a calomniat cu mult înainte de publicarea fragmentelor din dosarul său de Securitate sub titlul Eu, fiul lor.

Da, Dorin Tudoran, îl calomniezi de mult timp pe fratele meu, dintr-o perioadă cînd nici CNSAS nu exista, nici nu puteai invoca accesul la vreun document al Securităţii. {tiu de atunci cît a avut de suferit fratele meu, în ultimii lui ani de viaţă, din cauza atitudinii tale, ştiu de la el, dar ştiu şi de la alţii. Dintre foarte mulţii martori credibili îţi aduc unul singur, o voce pe care nu o poţi contesta, Monica Lovinescu – Jurnal, care nota la 5 ianuarie 1993: „În Statele Unite (spune Tismăneanu Monicăi Lovinescu, n.n.), Tudoran (...) crede că Mihai Botez este stipendiat de Securitate (...). Încercăm să-i scoatem gărgăunii securişti din cap: orice se poate crede despre Botez, doar asta nu.“ (Jurnal, vol. 1990-1993, p. 304). Iar apoi, joi 23 decembrie 1993, rezumînd relatările lui Mihnea Berindei, la întoarcerea de la Bucureşti, unde îl întîlnise pe Mihai (Mihnea, n.n.): „Furios pe Dorin Tudoran care răspîndeşte sau mai curînd a răspîndit – acum e, la Chişinău – peste tot că Botez e şi a fost... securist.“ (ibid., p. 403). La moartea fratelui meu, Monica Lovinescu scrie, vineri 21 iulie 1995, că ea „nu-l poate considera ca Dorin Tudoran, pe Mihai Botez, drept un agent al Securităţii care doar a jucat rolul de disident“ (Jurnal, vol. 4, 1995, sau Jurnal esenţial, p. 393, Humanitas, 2010).

Acum, Dorin Tudoran, mă sfătuieşti „să găsesc documente care vor clarifica multe din nebuloasele zilei“, asigurîndu-mă că „te-ai bucura enorm,“ alături de prefaţatorul cărţii, dl Radu Ioanid ca, „odată ieşite la lumină documentele, numele lui Mihai Botez să nu mai fie subiectul unei controverse ca cea de acum“. Am citat întocmai cuvintele tale.

Iată că dorinţa ta „sinceră“ s-a îndeplinit. M-am adresat SRI şi public alăturat răspunsul nr. 70641, primit la data de 15.11.2010: „Vă comunicăm că, în urma verificărilor efectuate în documentele de evidenţă gestionate la nivelul instituţiei noastre, domnul Botez Mihai nu a fost identificat ca făcînd parte din fostele structuri de informaţii şi (sau) Serviciul Român de Informaţii“. Notele dactilografiate de care îl acuzi, spunînd că ar putea fi scrise de Mihai Botez, nu sînt probe care să-l incrimineze, pentru că sînt dactilografiate. Profiţi de neştiinţa oamenilor, de ignoranţa celor care nu au trăit acele vremuri, sau de necunoaşterea legilor CNSAS.

Campania de calomniere şi compromitere a lui Mihai Botez a fost hotărîtă de Securitate prin ordinul nr. 161 R.S.001694 din 31 martie 1982 serviciul VI, direcţia I, Ministerul de Interne, semnat de şeful serviciului, maior Munteanu Ion şi de căpitan Ramfu {tefan. Contribuţia ta benevolă şi, sper, neangajată contra prietenului tău Mihai Botez a început din 1983, de cînd erai în ţară. {i singur ai dat probele chiar în cartea ta, Eu, fiul lor în care, la paginile 337-338 apare următorul text: strict secret 151 AV. „Dorin Tudoran este în relaţii de prietenie şi se consultă frecvent cu matematicianul Mihai Botez despre care afirmă că acesta continuă să furnizeze, pe căi ilegale directorului secţiei pentru România a Europei Libere, Vlad Georgescu, diverse date cu caracter politic, economic şi social despre ţara noastră, care sînt difuzate apoi pe post sub forma unor scrisori anonime“ (23 mai 1983). Nota aceasta este trimisă de generalul de Securitate Merce.

Alături de documentul de la pagina 556, aceasta este a doua probă a faptului că, dintre voi doi, tu eşti cel care l-a expus printr-o iresponsabilă inconştienţă pe celălalt. Iată reprodus documentul: Document olograf ultraconfidenţial caligrafiat în tuş, UM0544, din 10.11.1983 strict secret „(...) 1. Dorin Tudoran (...) a primit, la 8 noiembrie, răspunsul afirmativ al CCES la solicitarea de a i se da acordul pentru a pleca temporar în străinătate (...) Faţă de o sursă a unităţii noastre a declarat că are încă reţineri, nefiind sigur că organele de Securitate vor da curs favorabil cererii sale (...) 2. Ultimele două materiale difuzate la postul Europa Liberă au fost redactate de Dorin Tudoran în lunile iunie-iulie 1983. Sus-numitul afirmă că le-a predat lui Mihai Botez care le-a ţinut asupra sa cca o lună de zile, după care le-a trimis în străinătate printr-un diplomat american care a plecat definitiv de la post.“ (nr. 225.f. oo76060. din 10.11.1983.); Eu, fiul lor, pag. 556.

Iar această campanie a ta contra lui Mihai Botez s-a intensificat în străinătate după 1985, cînd ai emigrat, atît de curajos, legal, cu paşaport definitiv şi ajutat de Europa Liberă prin recomandarea lui Mihai Botez.

În dosarele tale, pe care le-am văzut pînă acum, la CNSAS, numele lui Mihai Botez, care era privit de Securitate ca principalul duşman al regimului, apărea aproape pe fiecare pagină, ca un „element duşmănos“, care te influenţează negativ. Mai mult decît atît, Securitatea considera că Dorin Tudoran „ca disident, este o creaţie a lui Mihai Botez“, această afirmaţie apare mereu şi în dosarele Europei Libere, care mi-au fost puse la dispoziţie de CNSAS. Ai contribuit din plin la tot ce i s-a întîmplat rău fratelui meu, Mihai Botez, ai mulţumit prieteniei şi ajutorului cu ură şi batjocură, cu minciună şi agresivitate.

Parafrazînd-o pe Monica Lovinescu, voi spune, şi eu, că îmi pare rău că Mihai Botez te-a cunoscut.

Viorica Oancea, sora lui Mihai Botez

alternanţa la părere

Gabriel Liiceanu sedus de Isus

Cel care crede în Dumnezeu nu este neapărat mai bun decît fratele său fără credință.

Ritualul senescenţei – reguli pentru îmbătrînirea fizică, sufletească şi intelectuală

În privinţa scrisului, nu uitaţi: după 69 de ani vine neîndoios vremea să concepem romane cu cheie în stilul lui Dan Brown, ca să ne dăm singuri fiori – oricum nu ni-i mai dă nimeni altcineva.

De Ziua Armatei… despre militarul român

Pe 25 octombrie 1996, fiind anul I la Academia Tehnică Militară, am depus jurămîntul militar. Nu îmi mai amintesc formula exactă, dar juram credinţă „patriei mele, România“, să-mi apăr ţara „chiar cu preţul vieţii“ şi mai juram să respect „legile ţării şi regulamentele militare“. Şi parcă, la final, nu mai sînt chiar sigur, Îl invocam pe eternul bunul Dumnezeu, rugîndu-l „aşa să-mi ajute“.

Mihnea RUDOIU

De ce mă întorc acasă

Sînt de un an în Irlanda şi abia aştept să revin acasă, în România. Unii – puţini – mă înţeleg, majoritatea nu. E dificil de explicat de ce, dar nu imposibil. Mai greu e de asimilat aşa ceva, în special dacă ai o structură interioară „croită“ altfel decît a mea şi a celor – puţini – asemenea mie.

O călătorie în jurul teatrului – interviu cu regizorul Alexander HAUSVATER

Dincolo de luminile scenei se află un personaj nevăzut, cunoscut cel mai adesea din scrierile cercetătorilor şi postum. Spectacolele pe care le-a montat îi poartă un timp numele şi amprenta inconfundabilă, i se dedică studii şi biografii, criticii încearcă să descifreze un mesaj după percepţia fiecăruia.

Pedagogia românească, domnul Vucea şi domnul Trandafir

Nu cred că este o noutate pentru nimeni faptul că sistemul de învăţămînt românesc traversează o perioadă de criză identitară fără precedent. Cauzele acesteia trebuie căutate nu doar în ograda statului, ci şi în cea a beneficiarilor.

Cultura, o dezbatere pe fonduri (III)

Este necesară revizuirea urgentă a legii şi îmbunătăţirea ei prin nişte modificări de substanţă. În primul rînd, cred că timbrul cultural ar trebui să fie colectat atît de uniunile de creaţie cît şi de AFCN, CNDB şi alte organizaţii/instituţii de interes naţional.

Matei MARTIN

Cultura, o dezbatere pe fonduri (II)

Continuăm ancheta pe tema proiectului legislativ cu privire la timbrul literar. Astăzi vă prezentăm punctul de vedere al „taxaţilor“, al celor care percep şi apoi virează contravaloarea timbrului cultural către uniunile de creaţie. I-am întrebat care sînt obiecţiile lor legate de lege.

Cultura, o dezbatere pe fonduri (I)

Timbrul cultural provoacă polemici aprinse despre rostul acestei taxe şi, mai ales, despre cum se va aplica. Dilema veche vă propune o dezbatere pe tema acestei legi. În acest număr, am lansat aceleaşi trei întrebări unor reprezentanţi ai uniunilor de creaţie care beneficiază de fondurile provenind din timbrul cultural.

Despre „mîndria de a fi român“ sau despre criza de identitate la români

Vorbind despre cultul identităţii noastre, Julia Kristeva ne atenţiona că sîntem pe un drum greşit, pentru că identitatea nu este un cult, ci o căutare continuă, susţinută de totalitatea întrebărilor pe care ni le punem despre cine sîntem.

Dorin BODEA

împotriva curentului

Filozofii regi vs filozofii preşedinţi

Regii de azi sînt educaţi să fie oameni obişnuiţi, în concordanţă cu rolul lor diminuat în viaţa naţiunii. Dar, pentru a nu se scufunda într-o permanentă mediocritate, ţările democratice au nevoie de simboluri ale excelenţei.

Robert SKIDELSKY

O viziune greşită asupra preşedintelui

S-au adunat cîţiva ani de cînd trăiesc în Austria şi încă nu ştiu cum arată preşedintele acestei ţări. N-am televizor, ce-i drept, dar nici în România n-aveam şi asta nu mi-a protejat cortexul de contaminarea imagistică cu figurile politice importante ale ţării. În Austria, preşedintele apare pe sticlă de Crăciun, de Ziua Naţională şi la cîteva rare ocazii cînd mai mustrează derapajele grupurilor cu ambiţii de extremă dreapta.

Aron BIRO

Etica vieţii

A alege moartea

Gillian Bennett ştia de trei ani că suferă de demenţă. În august, demenţa progresase pînă în punctul în care, după cum a spus-o chiar ea: „Aproape că m-am pierdut pe mine. Vreau să scap înainte de ziua în care nu-mi voi mai putea evalua situaţia sau face ceva ca să-mi pun capăt zilelor.“

Peter SINGER

Uşurătatea de a fi prost în România

Rareori mai întîlneşti oameni care să se surprindă în vecinătatea prostiei şi să caute a se distanţa de ea. Dar nu fiindcă s-ar fi deşteptat miraculos peste noapte, ci din pricină că au ajuns să vadă în ea un companion atît de plăcut, încît, în loc a o ascunde ruşinaţi, preferă să se afişeze împreună ca un cuplu de succes.

Mihnea RUDOIU

Presa locală, între embargoul informatic şi cel economic, „parţial liberă“

Cînd nu se vorbeşte despre ea, presa locală supravieţuieşte făcînd slalom printre probleme financiare, presiuni politice, iar uneori se confruntă şi cu lipsa de pregătire a celor care scriu la gazete sau fac emisiuni la televizor. Cu alte cuvinte, cam aceleaşi probleme pe care le are şi presa centrală.

Liliana NICOLAE

Cui îi (mai) e frică de LGBT?

Îmi amintesc şi acum ziua cînd am văzut întîia dată doi bărbaţi ţinîndu-se de mînă pe stradă. Se întîmpla în Berlin, prin 2008. Totuşi, era ceva uimitor în felul în care îşi asumau gestul de tandreţe. Şi chiar mai şocant era că dragostea lor nu stîrnea nici o mirare, nici o ameninţare în preajmă...

Oligarhizarea universităţilor

Una dintre marile minciuni pe care o repetă mereu cei care ne conduc se referă la pretinsa apartenenţă la valorile democratice. Nu sînt democraţi şi nu au nimic în comun cu lumea democratică. Se vede asta cel mai bine din lipsa lor de respect faţă de lege şi normă în general.

Dorel Dumitru CHIRIŢESCU

Eoierparlamentarul în lumea diplomatică

Deşi e-n puşcărie, celebrul euroiparlamentar se lăfăie constant în pagini de reviste serioase, pretins serioase sau vădit neserioase. Recent, a ajuns şi-n Le monde diplomatique. Numărul din iunie al cunoscutei publicaţii se ocupă şi de subiectul de pe prima pagină a planetei, le grand marché fotbalistique.

Florentin ȚUCA

Ne relaxăm moral

S-ar putea ca expresia „ne relaxăm moral“ să vi se pară stranie. E posibil ca ea chiar să fie stranie, dacă luăm în calcul faptul că dezbaterea etică, dezbaterea în jurul unor teme de morală, dezbaterea serioasă şi bazată pe argumente, lipseşte aproape cu desăvîrşire din spaţiul românesc.

Conspiraţia transparenţei

Unul dintre cele mai îngrijorătoare efecte ale crizei financiare actuale a fost prăbuşirea nivelului de încredere în politicieni şi în instituţiile democratice. Într-adevăr, în 2012, studiul „Trust Barometer“ („Barometrul încrederii“), realizat de firma globală de relaţii publice Edelman, a indicat cel mai mare declin dintotdeauna, cînd vine vorba despre guverne.

O biserică din Rîmnic sub domnia specialiştilor!

Au existat momente în ultima vreme cînd gîndeam că nu este posibil ca lucrurile să rămînă aşa strîmbe cum au ajuns. Ceva trebuia să se întîmple! Au existat momente, şi nu puţine, cînd raza de speranţă mi-era adusă nu de întrevederea vreunei vizibile ameliorări a situaţiei, ci de certitudinea, la momentul respectiv, că „am ajuns la fundul sacului“.

Horia DINULESCU

Se caută o strategie politică

Nu trebuie să fi citit multe cărţi ca să cunoşti conceptele de bază pe care ar trebui să le conţină o strategie politică. Este de ajuns să cauţi pe Google „citate politice pline de cinism“, de exemplu, şi vei găsi o mulţime. Iată unul pe care îl consider potrivit în cazul de faţă: „În politică, doamnă, este nevoie de două lucruri: de prieteni, dar, mai presus de orice, de un duşman“.

Goe în veacul XXI

De la o vreme, întîlnirile potatorice, chiolhanurile de tot soiul, bacanalele chiar sînt confiscate – năucitor – de o droaie de pici. Timizi şi bombănitori la început, lăsaţi, la scurt timp, de capul lor, micuţii aglutinează eficace şi devin aversă, invazie, diluviu.

efectul de ecou

Noua marfă de lux: securitatea personală

Cînd dau lovituri, delincvenţii obişnuiţi respectă trei principii, şi anume, să nu depună un efort prea mare, să evite riscul de a fi prinşi şi să obţină un beneficiu imediat. Ei ştiu că cel mai profitabil este să spargi locuinţa unei persoane înstărite, dar, urmare a „feudalizării“, riscul creşte, şi ei procedează altfel. Se duc în cartierele sărace şi cu puţini poliţişti, sparg mai multe case, de unde fură valori modeste, dar, în final, beneficiile sînt comparabile cu cele obişnuite dacă

Parteneri

Deputat AUR, acuzat de instigare la aruncarea în aer a unor clădiri publice. Politicianul a fost plasat sub control judiciar

Deputatul ales al AUR, Tiberiu Boşutar, a fost plasat sub control judiciar pentru 30 de zile, în urma unor percheziţii efectuate în cadrul dosarului deschis pe numele acestuia în data de 7 decembrie, pentru instigare publică.

Tensiuni în fotbalul francez: un jucător este acuzat că și-a falsificat vârsta

Un fotbalist OGC Nice, suspectat de fals.

Povești care inspiră: are cancer la creier şi plămâni, dar speră la JO din 2028

O sportivă spaniolă dă un exemplu suprem de motivație.

Produse Lidl pe raft - magazin FOTO Shutterstock

Alimentele procesate care favorizează cancerul de colon, boala care l-a răpus pe Mircea Diaconu

O nouă cercetare scoate în evidență legătura dintre consumul de alimente ultraprocesate și riscul crescut de cancer de colon, una dintre cele mai frecvente și letale forme de cancer, inclusiv la tineri. Cercetătorii de la University of South Florida și Tampa General Hospital

De ce a ocupat Israelul Muntele Hermon. Importanța celui mai înalt vârf al Siriei

Israel a bombardat arsenalul militar al armatei siriene, după căderea lui Bashar al-Assad, pentru ca acesta să nu cadă în mâinile forțelor rebele, potențial ostile, lovind aproape 500 de ținte, distrugând marina siriană precum și 90% din suprafața cunoscută a Siriei. -rachete-aer.

Metode mafiote în fotbalul românesc. Jurnalistul Ovidiu Ioanițoaia aruncă bomba: tocmai a fost amenințat de un patron de club!

Fotbalul românesc a devenit iarăși scena amenințărilor de tip mafiot.

Georgia are un nou președinte. Cine este Mihail Kavelaşvili, fostul fotbalist acuzat că este o marionetă a rușilor

Un colegiu electoral, controlat de partidul de guvernământ Visul Georgian, l-a numit sâmbătă pe Mihail Kavelaşvili în funcţia de preşedinte al Georgiei, în urma unui vot boicotat de opoziţie pe fondul unei crize politice şi a protestelor de amploare antiguvernamentale din această ţară din Caucaz.