O nou─â profesie: victimologia

Publicat în Dilema Veche nr. 315 din 25 februarie - 3 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Uneori, ├«n ┼úara noastr─â, jurnalismul se comport─â ca ┼či c├«nd temele esen┼úiale sau grave ne-ar ocoli. Tema scutului anti-rachet─â s-a dovedit, acum c├«teva s─âpt─âm├«ni, mult prea complicat─â. Discu┼úia despre reforma pensiilor ne obose┼čte, ├«ntruc├«t ea derapeaz─â prea u┼čor ├«nspre ÔÇ×tehnicalit─â┼úiÔÇť. Se g─âsesc astfel redac┼úii ÔÇô uneori chiar onorabile ÔÇô care bat palma cu c├«teva ONG-uri pentru care alarmismul, fobiile sau panica reprezint─â ra┼úiunea lor de-a fi. ┼×i nu este at├«t de greu s─â faci un acces de psihoz─â colectiv─â pe timpuri at├«t de grele. Supravie┼úuirea ziarelor ┼či a organiza┼úiilor civice e tot mai dificil─â ├«ntr-un an de criz─â ÔÇô motiv pentru care se poate trece la strategii hard. Nu ne vom referi aici la obiceiul, at├«t de bine ├«mp─âm├«ntenit pe aceste meleaguri, de-a face din ┼ú├«n┼úar arm─âsar. Ceea ce vom discuta este justificarea ideologic─â a restr├«ngerii libert─â┼úii de expresie, a cenzurii dialogului ┼či a impunerii unor norme unice de g├«ndire pe teme prestabilite, cum ar fi multiculturalismul sau ├«nfr─â┼úirea ├«ntre popoare.

Mai ├«nt├«i ┼čtirea: s─âpt─âm├«na trecut─â, ministrul de Externe, Teodor Baconsky, a fost acuzat deÔÇŽ comportament verbal de extrac┼úie rasist─â. Un scriitor cre┼čtin care a vorbit ├«n at├«tea r├«nduri despre puterea integratoare a iubirii ┼či despre voca┼úia transformatoare a credin┼úei e pus ├«n descenden┼úa ideologiei celui de-al Treilea Reich. S─â r├«zi? S─â te revol┼úi? S─â treci nep─âs─âtor mai departe? Cum s-a iscat, p├«n─â la urm─â, aceast─â mic─â tevatur─â? La o ├«nt├«lnire cu un reprezentant al statului francez, ministrul rom├ón a f─âcut o declara┼úie rapid─â, uzit├«nd o figur─â de stil impenetrabil─â pentru vigilen┼úii de serviciu ai unor ONG-uri. F─âr─â s─â invoce statistici precise, dl Baconsky a vorbit despre problemele ÔÇ×clasiceÔÇť de infrac┼úionalitate care se g─âsesc ├«n anumite comunit─â┼úi de cet─â┼úeni rom├óni. O lectur─â bine inten┼úionat─â ar fi l─âmurit, prin ├«nsu┼či contextul declara┼úiei, c─â Teodor Baconsky nu sus┼úine vreo form─â suspect─â de determinism rasial, biologic sau chiar cultural. Observa┼úiile domniei sale coincideau, altminteri, cu pozi┼úiile civilizate adoptate de comisarul italian Franco Frattini ├«n 2008-2009, dup─â controversa legat─â de compatriotul nostru Romulus Mailat.

├Än pofida caracterului banal al comentariului, ONG-urile s-au autosesizat ┼či, cu indignarea caracteristic─â pentru Ministerul Adev─ârului din 1984, au cerut imediat demisia demnitarului rom├ón. Nimeni n-a avut voie s─â cread─â c─â, acolo unde unii s├«nt acuza┼úi de rasism, al┼úii pot fi b─ânui┼úi de miopie sau chiar un serios deficit IQ.

Retorica autovictimiz─ârii are, pentru vigilen┼úii no┼čtri de serviciu, un mecanism evident: mai ├«nt├«i, pentru a justifica ├«n fa┼úa finan┼úatorilor faptul c─â exist─â, ONG-urile progresiste trebuie s─â fac─â t─âr─âboi. Vizibilitatea cre┼čte, apar dosare de pres─â, b├«rfa se rostogole┼čte. Cu c├«t acuza┼úia public─â are un caracter hiperbolic sau eventual paranormal cu at├«t imaginea adversarului va avea de suferit. Televiziunile ├«nglodate ├«ntr-un ocean de mediocritate vor st├«rni valuri de comentarii publice, provoc├«nd ┼či un efect de uzur─â sau lent─â decredibilizare a personajului aflat sub lup─â. ├Än loc s─â discut─âm problema vizat─â (rata infrac┼úionalit─â┼úii), vom freza noi cantit─â┼úi de limb─â de lemn. ├Äntruc├«t explica┼úiile obiective pentru imaginea negativ─â a cet─â┼úenilor rom├óni din anumite zone ale Occidentului lipse┼čte, e mai comod s─â ├«mbr─â┼úi┼č─âm discursul st├«ngist pentru care ├«ntreaga realitate ├«nconjur─âtoare e un construct ideologic. Mai mult, acest tip de ONG-uri va nega diferen┼úa ├«ntre opinia exprimat─â liber (unde exist─â loc de eroare, aproxima┼úie) ┼či ac┼úiunea concret─â (unde, ca la jocul de ┼čah, mut─ârile au un aspect definitiv). Limbajului i se interzice dreptul la fractur─â semantic─â ori ambiguitate. Orice afirma┼úie din partea unei majorit─â┼úi se cuvine interpretat─â drept o amenin┼úare la adresa unei minorit─â┼úi oarecare. ├Än opinia victimologilor, adev─ârul despre rela┼úiile interculturale nu trebuie descoperit prin dezbatere sau contradic┼úie: el se impune de la centru printr-un ukaz nervos ┼či proceduri monologale. Adev─ârul ajunge, a┼čadar, s─â fie codificat univoc, ├«n legi inflexibile.

S─â spunem aici c─â integrarea minorit─â┼úilor etnice, respectul pentru diferen┼úa cultural─â ┼či, ├«n genere, grija pentru aproapele reprezint─â cauze nobile. Morala tradi┼úional─â ne spune ├«ns─â c─â ├«nf─âptuirea binelui cere ├«ntotdeauna un surplus de efort individual ┼či de ac┼úiune concret─â. Seminariile, prezent─ârile PowerPoint ┼či protocolul din s─âlile unor hoteluri luxoase ajut─â prea pu┼úin. Asemenea ONG-uri nu s├«nt preocupate s─â fac─â teren ├«n zonele defavorizate, nici s─â ajute factorii care contribuie realmente la ameliorarea suferin┼úei. La mod─â pare s─â fie negarea datelor empirice ┼či transferul ├«ntregii r─âspunderi ├«n ÔÇ×c├«rcaÔÇť autorit─â┼úilor centrale. Acest comportament mi se pare obstacolul major pentru ├«mbun─ât─â┼úirea situa┼úiei noastre comunitare, ├«n ┼úar─â sau peste hotare. Contestarea sistematic─â a eviden┼úelor (faptul c─â avem o problem─â de infrac┼úionalitate) se face din postura unei ideologii atot┼čtiutoare ÔÇô fapt care ne reaminte┼čte de vremurile recent apuse, c├«nd secretarii cu propaganda acuzau jurnali┼čtii de la Europa Liber─â pentru c─â inventeaz─â realitatea foamei, a cozilor sau a frigului din casele Rom├óniei socialiste.

Victimologia ÔÇô aceast─â meserie b─ânoas─â din care tr─âiesc baronii anti-discrimin─ârilor de tot soiul ÔÇô sfideaz─â statistica ori principiul adev─ârului-coresponden┼ú─â. ├Än Occident, apostolii corectitudinii politice au otr─âvit deja apele cercet─ârii umaniste, r─âsp├«ndind ├«n mai toate campus-urile universitare canonul neomarxist al suspiciunii. C─âutarea unor raporturi de exploatare sau a unui mecanism ÔÇ×hegemonicÔÇť, acolo unde ar putea fi vorba doar despre ni┼čte dezbateri intelectuale sau competi┼úii de ordin economic, a subminat principiul epistemologiei clasice, care cerea adecvarea min┼úii la lucruri (vezi studiile lui Donald Alexander Downs, Restoring Free Speech and Liberty on Campus, Cambridge University Press, Cambridge, 2004 ┼či John M. Ellis, Literature Lost: Social Agendas and the Corruption of the Humanities, New Haven, Yale University Press, 1999). Orice c├«mp de investiga┼úie ┼či-ar aronda ÔÇô fie c─â e vorba despre psihiatrie, educa┼úie, religie sau agricultur─â ÔÇô radicalii progresi┼čti ajung la acelea┼či concluzii: pentru starea de fapt s├«nt vinovate cutumele, pia┼úa liber─â, individualismul meritocratic, tradi┼úiile religioase neemancipate, prejudec─â┼úile oamenilor burghezi etc. P─âcatul neascult─ârii fa┼ú─â de verdictul Istoriei progresiste se traduce, aproape ├«ntotdeauna, prin apartenen┼úa la tradi┼úia iudeo-cre┼čtin─â, la grupul oamenilor albi, la majoritatea heterosexual─â, la fanii bibliotecii Marilor C─âr┼úi (Great Books) ┼č.a.m.d. Rasismul, ├«n cele din urm─â, ajunge s─â fie culpa noastr─â originar─â ÔÇô o maladie latent─â, r─âsp├«ndit─â endemic ├«n mai toate societ─â┼úile care au atins un anumit grad de civiliza┼úie.

Noua mili┼úie a conformismului reflexiv opereaz─â numai cu sentin┼úe apodictice: o simpl─â nuan┼úare a diagnosticului propus de aceste ONG-uri te trimite automat ├«n vecin─âtatea lui Goebbels sau Hitler. Pe cale de consecin┼ú─â, ho┼úii s├«nt victime ale proprietarilor boga┼úi; taberele de nomazi din Roma reprezint─â inven┼úia televiziunii italiene; bolnavii SIDA s├«nt victime ale prejudec─â┼úilor homofobe; schizofrenicii s├«nt exclu┼čii dintr-un sistem totalitar; s─âr─âcia din Africa este un rezultat al conspira┼úiei marilor corpora┼úii occidentale etc. Apelul la responsabilitate individual─â se dizolv─â ├«ntr-o uria┼č─â confuzie explicativ─â oferit─â de pseudo┼čtiin┼úa activi┼čtilor neadormi┼úi, pentru care p├«n─â ┼či ra┼úiunea reprezint─â doar un mit al platonismului sau al iluminismului eurocentric.

Dacă aceasta e platforma ideologică de pe care sînt lansate fumigenele ONG-urilor progresiste, atunci devine limpede cîtă importanţă trebuie să le acordăm în dezbaterea noastră publică.

 

Mihail Neamţu este doctor în teologie. Cea mai recentă carte a sa este Povara libertăţii, Editura Polirom, 2009.

Gabriel Liiceanu sedus de Isus jpeg
Gabriel Liiceanu sedus de Isus
Cel care crede ├«n Dumnezeu nu este neap─ârat mai bun dec├«t fratele s─âu f─âr─â credin╚Ť─â.
Ritualul senescen┼úei ÔÇô reguli pentru ├«mb─âtr├«nirea fizic─â, sufleteasc─â ┼či intelectual─â jpeg
Ritualul senescen┼úei ÔÇô reguli pentru ├«mb─âtr├«nirea fizic─â, sufleteasc─â ┼či intelectual─â
├Än privin┼úa scrisului, nu uita┼úi: dup─â 69 de ani vine ne├«ndoios vremea s─â concepem romane cu cheie ├«n stilul lui Dan Brown, ca s─â ne d─âm singuri fiori ÔÇô oricum nu ni-i mai d─â nimeni altcineva.
De Ziua ArmateiÔÇŽ despre militarul rom├ón jpeg
De Ziua ArmateiÔÇŽ despre militarul rom├ón
Pe 25 octombrie 1996, fiind anul I la Academia Tehnic─â Militar─â, am depus jur─âm├«ntul militar. Nu ├«mi mai amintesc formula exact─â, dar juram credin┼ú─â ÔÇ×patriei mele, Rom├óniaÔÇť, s─â-mi ap─âr ┼úara ÔÇ×chiar cu pre┼úul vie┼úiiÔÇť ┼či mai juram s─â respect ÔÇ×legile ┼ú─ârii ┼či regulamentele militareÔÇť. ┼×i parc─â, la final, nu mai s├«nt chiar sigur, ├Äl invocam pe eternul bunul Dumnezeu, rug├«ndu-l ÔÇ×a┼ča s─â-mi ajuteÔÇť.
De ce mă întorc acasă jpeg
De ce mă întorc acasă
S├«nt de un an ├«n Irlanda ┼či abia a┼čtept s─â revin acas─â, ├«n Rom├ónia. Unii ÔÇô pu┼úini ÔÇô m─â ├«n┼úeleg, majoritatea nu. E dificil de explicat de ce, dar nu imposibil. Mai greu e de asimilat a┼ča ceva, ├«n special dac─â ai o structur─â interioar─â ÔÇ×croit─âÔÇť altfel dec├«t a mea ┼či a celor ÔÇô pu┼úini ÔÇô asemenea mie.
O c─âl─âtorie ├«n jurul teatrului ÔÇô interviu cu regizorul Alexander HAUSVATER jpeg
O c─âl─âtorie ├«n jurul teatrului ÔÇô interviu cu regizorul Alexander HAUSVATER
Dincolo de luminile scenei se afl─â un personaj nev─âzut, cunoscut cel mai adesea din scrierile cercet─âtorilor ┼či postum. Spectacolele pe care le-a montat ├«i poart─â un timp numele ┼či amprenta inconfundabil─â, i se dedic─â studii ┼či biografii, criticii ├«ncearc─â s─â descifreze un mesaj dup─â percep┼úia fiec─âruia.
Pedagogia rom├óneasc─â, domnul Vucea ┼či domnul Trandafir jpeg
Pedagogia rom├óneasc─â, domnul Vucea ┼či domnul Trandafir
Nu cred c─â este o noutate pentru nimeni faptul c─â sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├«nt rom├ónesc traverseaz─â o perioad─â de criz─â identitar─â f─âr─â precedent. Cauzele acesteia trebuie c─âutate nu doar ├«n ograda statului, ci ┼či ├«n cea a beneficiarilor.
Cultura, o dezbatere pe fonduri (III) jpeg
Cultura, o dezbatere pe fonduri (III)
Este necesar─â revizuirea urgent─â a legii ┼či ├«mbun─ât─â┼úirea ei prin ni┼čte modific─âri de substan┼ú─â. ├Än primul r├«nd, cred c─â timbrul cultural ar trebui s─â fie colectat at├«t de uniunile de crea┼úie c├«t ┼či de AFCN, CNDB ┼či alte organiza┼úii/institu┼úii de interes na┼úional.
Cultura, o dezbatere pe fonduri (II) jpeg
Cultura, o dezbatere pe fonduri (II)
Continu─âm ancheta pe tema proiectului legislativ cu privire la timbrul literar. Ast─âzi v─â prezent─âm punctul de vedere al ÔÇ×taxa┼úilorÔÇť, al celor care percep ┼či apoi vireaz─â contravaloarea timbrului cultural c─âtre uniunile de crea┼úie. I-am ├«ntrebat care s├«nt obiec┼úiile lor legate de lege.
Cultura, o dezbatere pe fonduri (I) jpeg
Cultura, o dezbatere pe fonduri (I)
Timbrul cultural provoac─â polemici aprinse despre rostul acestei taxe ┼či, mai ales, despre cum se va aplica.┬áDilema veche┬áv─â propune o dezbatere pe tema acestei legi. ├Än acest num─âr, am lansat acelea┼či trei ├«ntreb─âri unor reprezentan┼úi ai uniunilor de crea┼úie care beneficiaz─â de fondurile provenind din timbrul cultural.
Despre ÔÇ×m├«ndria de a fi rom├ónÔÇť sau despre criza de identitate la rom├óni jpeg
Despre ÔÇ×m├«ndria de a fi rom├ónÔÇť sau despre criza de identitate la rom├óni
Vorbind despre cultul identit─â┼úii noastre, Julia Kristeva ne aten┼úiona c─â s├«ntem pe un drum gre┼čit, pentru c─â identitatea nu este un cult, ci o c─âutare continu─â, sus┼úinut─â de totalitatea ├«ntreb─ârilor pe care ni le punem despre┬ácine s├«ntem.
Revenirea Rusiei la vechiul tipar png
Filozofii regi vs filozofii pre┼čedin┼úi
Regii de azi s├«nt educa┼úi s─â fie oameni obi┼čnui┼úi, ├«n concordan┼ú─â cu rolul lor diminuat ├«n via┼úa na┼úiunii. Dar, pentru a nu se scufunda ├«ntr-o permanent─â mediocritate, ┼ú─ârile democratice au nevoie de simboluri ale excelen┼úei.
O viziune gre┼čit─â asupra pre┼čedintelui jpeg
O viziune gre┼čit─â asupra pre┼čedintelui
S-au adunat c├«┼úiva ani de c├«nd tr─âiesc ├«n Austria ┼či ├«nc─â nu ┼čtiu cum arat─â pre┼čedintele acestei ┼ú─âri. N-am televizor, ce-i drept, dar nici ├«n Rom├ónia n-aveam ┼či asta nu mi-a protejat cortexul de contaminarea imagistic─â cu figurile politice importante ale ┼ú─ârii. ├Än Austria, pre┼čedintele apare pe sticl─â de Cr─âciun, de Ziua Na┼úional─â ┼či la c├«teva rare ocazii c├«nd mai mustreaz─â derapajele grupurilor cu ambi┼úii de extrem─â dreapta.
Reconsiderarea omului stăpînitor jpeg
A alege moartea
Gillian Bennett ┼čtia de trei ani c─â sufer─â de demen┼ú─â. ├Än august, demen┼úa progresase p├«n─â ├«n punctul ├«n care, dup─â cum a spus-o chiar ea: ÔÇ×Aproape c─â m-am pierdut pe mine. Vreau s─â scap ├«nainte de ziua ├«n care nu-mi voi mai putea evalua situa┼úia sau face ceva ca s─â-mi pun cap─ât zilelor.ÔÇť
U┼čur─âtatea de a fi prost ├«n Rom├ónia jpeg
U┼čur─âtatea de a fi prost ├«n Rom├ónia
Rareori mai ├«nt├«lne┼čti oameni care s─â se surprind─â ├«n vecin─âtatea prostiei ┼či s─â caute a se distan┼úa de ea. Dar nu fiindc─â s-ar fi de┼čteptat miraculos peste noapte, ci din pricin─â c─â au ajuns s─â vad─â ├«n ea un companion at├«t de pl─âcut, ├«nc├«t, ├«n loc a o ascunde ru┼čina┼úi, prefer─â s─â se afi┼čeze ├«mpreun─â ca un cuplu de succes.
Presa local─â, ├«ntre embargoul informatic ┼či cel economic, ÔÇ×par┼úial liber─âÔÇť jpeg
Presa local─â, ├«ntre embargoul informatic ┼či cel economic, ÔÇ×par┼úial liber─âÔÇť
C├«nd nu se vorbe┼čte despre ea, presa local─â supravie┼úuie┼čte f─âc├«nd slalom printre probleme financiare, presiuni politice, iar uneori se confrunt─â ┼či cu lipsa de preg─âtire a celor care scriu la gazete sau fac emisiuni la televizor. Cu alte cuvinte, cam acelea┼či probleme pe care le are ┼či presa central─â.
Cui îi (mai) e frică de LGBT? jpeg
Cui îi (mai) e frică de LGBT?
├Ämi amintesc ┼či acum ziua c├«nd am v─âzut ├«nt├«ia dat─â doi b─ârba┼úi ┼úin├«ndu-se de m├«n─â pe strad─â. Se ├«nt├«mpla ├«n Berlin, prin 2008. Totu┼či, era ceva uimitor ├«n felul ├«n care ├«┼či asumau gestul de tandre┼úe. ┼×i chiar mai ┼čocant era c─â dragostea lor nu st├«rnea nici o mirare, nici o amenin┼úare ├«n preajm─â...
Oligarhizarea universităţilor jpeg
Oligarhizarea universităţilor
Una dintre marile minciuni pe care o repet─â mereu cei care ne conduc se refer─â la pretinsa apartenen┼ú─â la valorile democratice. Nu s├«nt democra┼úi ┼či nu au nimic ├«n comun cu lumea democratic─â. Se vede asta cel mai bine din lipsa lor de respect fa┼ú─â de lege ┼či norm─â ├«n general.
Eoierparlamentarul în lumea diplomatică png
Eoierparlamentarul în lumea diplomatică
De┼či e-n pu┼čc─ârie, celebrul euroiparlamentar se l─âf─âie constant ├«n pagini de reviste serioase, pretins serioase sau v─âdit neserioase. Recent, a ajuns ┼či-n Le monde diplomatique. Num─ârul din iunie al cunoscutei publica┼úii┬áse ocup─â ┼či de subiectul de pe prima pagin─â a planetei, le grand march├ę fotbalistique.
Ne relax─âm moral jpeg
Ne relax─âm moral
S-ar putea ca expresia ÔÇ×ne relax─âm moralÔÇť s─â vi se par─â stranie. E posibil ca ea chiar s─â fie stranie, dac─â lu─âm ├«n calcul faptul c─â dezbaterea etic─â, dezbaterea ├«n jurul unor teme de moral─â, dezbaterea serioas─â ┼či bazat─â pe argumente, lipse┼čte aproape cu des─âv├«r┼čire din spa┼úiul rom├ónesc.
Conspiraţia transparenţei jpeg
Conspiraţia transparenţei
Unul dintre cele mai ├«ngrijor─âtoare efecte ale crizei financiare actuale a fost pr─âbu┼čirea nivelului de ├«ncredere ├«n politicieni ┼či ├«n institu┼úiile democratice. ├Äntr-adev─âr, ├«n 2012, studiul ÔÇ×Trust BarometerÔÇť (ÔÇ×Barometrul ├«ncrederiiÔÇť), realizat de firma global─â de rela┼úii publice Edelman, a indicat cel mai mare declin dintotdeauna, c├«nd vine vorba despre guverne.
O biseric─â din R├«mnic sub domnia speciali┼čtilor! jpeg
O biseric─â din R├«mnic sub domnia speciali┼čtilor!
Au existat momente ├«n ultima vreme c├«nd g├«ndeam c─â nu este posibil ca lucrurile s─â r─âm├«n─â a┼ča str├«mbe cum au ajuns. Ceva trebuia s─â se ├«nt├«mple! Au existat momente, ┼či nu pu┼úine, c├«nd raza de speran┼ú─â mi-era adus─â nu de ├«ntrevederea vreunei vizibile amelior─âri a situa┼úiei, ci de certitudinea, la momentul respectiv, c─â ÔÇ×am ajuns la fundul saculuiÔÇť.
Se caut─â o strategie politic─â jpeg
Se caut─â o strategie politic─â
Nu trebuie s─â fi citit multe c─âr┼úi ca s─â cuno┼čti conceptele de baz─â pe care ar trebui s─â le con┼úin─â o strategie politic─â. Este de ajuns s─â cau┼úi pe Google ÔÇ×citate politice pline de cinismÔÇť, de exemplu, ┼či vei g─âsi o mul┼úime. Iat─â unul pe care ├«l consider potrivit ├«n cazul de fa┼ú─â: ÔÇ×├Än politic─â, doamn─â, este nevoie de dou─â lucruri: de prieteni, dar, mai presus de orice, de un du┼čmanÔÇť.
Goe în veacul XXI jpeg
Goe în veacul XXI
De la o vreme, ├«nt├«lnirile potatorice, chiolhanurile de tot soiul, bacanalele chiar s├«nt confiscate ÔÇô n─âucitor ÔÇô de o droaie de pici. Timizi ┼či bomb─ânitori la ├«nceput, l─âsa┼úi, la scurt timp, de capul lor, micu┼úii aglutineaz─â eficace ┼či devin avers─â, invazie, diluviu.
Noua marf─â de lux: securitatea personal─â jpeg
Noua marf─â de lux: securitatea personal─â
C├«nd dau lovituri, delincven┼úii obi┼čnui┼úi respect─â trei principii, ┼či anume, s─â nu depun─â un efort prea mare, s─â evite riscul de a fi prin┼či ┼či s─â ob┼úin─â un beneficiu imediat. Ei ┼čtiu c─â cel mai profitabil este s─â spargi locuin┼úa unei persoane ├«nst─ârite, dar, urmare a ÔÇ×feudaliz─âriiÔÇť, riscul cre┼čte, ┼či ei procedeaz─â altfel. Se duc ├«n cartierele s─ârace ┼či cu pu┼úini poli┼úi┼čti, sparg mai multe case, de unde fur─â valori modeste, dar, ├«n final, beneficiile s├«nt comparabile cu cele obi┼čnuite dac─â

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.