Marxismul liric și revolta mesianică

Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
Marxismul liric și revolta mesianică jpeg

Revine frecvent ├«n spa┼úiul publicistic rom├ónesc aceast─â ├«ntrebare: ÔÇ×la ce bun marxismul ├«n vremuri de restri┼čteÔÇť? Autori diferi┼úi ÔÇô de la Claude Karnoouh ┼či G.M. T├ímas, p├«n─â la Alexandru Polg├ír sau Costi Rogozanu ÔÇô ne las─â s─â ├«n┼úelegem c─â o oper─â precum Capitalul e ├«nc─â actual─â. De ce nu ne-ar fi permis─â ├«ndr─âgostirea de ideea comunist─â ÔÇô descris─â drept ÔÇ×singura doctrin─âÔÇť care ÔÇ×s─â nu tac─â despre mizeria de zi cu zi ┼či s─â n-o pun─â, cu totul pervers, pe seama unor nenoroci┼úi pe care s─â-i vrea atin┼či de te miri ce defecte naturale (lene, prostie, b─âd─âr─ânie, murd─ârie) ┼úin├«nd de apartenen┼úa social─â, de grupul socio-cultural sau chiar de neam, etnie ori ras─âÔÇť. La ├«nceput de secol XXI, ├«n plin─â criz─â economic─â, marxismul redevine atractiv prin universalitatea diagnosticului pus unei or├«nduiri ingrate ┼či dezumanizante. 

Pe seama capitalismului este pus─â toat─â nefericirea noilor clase de ÔÇ×sclaviÔÇť ÔÇö salahorii multina┼úionalelor, slujba┼čii silui┼úi de calicia patronilor, victimele demagogiei partidelor parlamentare, lumpen-proletariatul subnutrit, muncitorimea amenin┼úat─â de ┼čomaj. La cel─âlalt pol se afl─â partizanii ÔÇ×anticomunismului de aparatÔÇť, gata s─â c├«nte ├«n litanii teza culpabilit─â┼úii generice a triadei Marx, Lenin & Stalin, f─âr─â s─â ┼úin─â cont de for┼úa de atrac┼úie a ideologiei colectiviste. 

Anticomunismul, s-ar spune, e deja anacronic ┼či nu poate vorbi mul┼úimilor aflate sub povara prezentului. The time is out of joint, ca atare spectrele marxismului se pot ├«ntoarce. ├Än timp ce ÔÇ×eliteleÔÇť mai au r─âgazul unui excurs arhivistic, scotocind prin m─âruntaiele marelui cadavru ideologic numit comunism, popoarele tr─âdate de jocul ÔÇ×marelui capitalÔÇť ├«┼či cer dreptatea aici ┼či acum. Plec├«nd de la acest imperativ, textele neomarxi┼čtilor ├«┼či permit s─â asume o enorm─â cantitate de uitare. Vorbind despre actualitatea marxismului, prezentul e aruncat din nou ├«n raza f─âg─âduin┼úelor unui viitor mesianic. ├Än loc s─â t─âlm─âceasc─â r─âbd─âtor leg─âtura dintre faptele complexe (dar vizibile) ale istoriei recente ┼či inten┼úionalitatea (rudimentar─â, dar invizibil─â) a unei vechi con┼čtiin┼úe ideologice (revolu┼úionare) sau ├«n loc s─â m─âsoare cuvintele cu care descrie nefericirea ÔÇ×muncitorului-salariatÔÇť, neomarxistul ├«ntrez─âre┼čte un alt ev: ÔÇ×posibilitatea unei lumi ├«n care deliberarea colectiv─â real─â ┼či demn─â de acest nume s─â-┼či dea legea ┼či m─âsura nevoilor ┼či ┼ča┼ú posibilit─â┼úilor sale ÔÇö at├«t c├«t poate face o asemenea deliberare colectiv─â ce are de scrutat nu doar statistici ┼či profituri, ci ├«n primul r├«nd misterul omenescului ca atareÔÇť (Al. Polg├ír). 

Ner─âbdarea cvasiapocaliptic─â ├«l face pe neofit s─â nu se mai ├«mpiedice ├«n eviden┼úa cras─â a empiricului (care, evident, nu poate surprinde ├«ntregul c├«mp de semnifica┼úii al realului). Crimele s─âv├«r┼čite, ca ┼či uria┼čele dezastre ecologice sau umane produse ├«n numele ideologiei ro┼čii s├«nt diagnosticate drept o simpl─â ectopie; hecatombele s├«nt depl├«nse ca atare, dar niciodat─â explicate. G├«ndirea critic─â ajunge subminat─â de tenta┼úia desc├«ntecului. Factologia ┼či aten┼úia pentru detaliile ascunse acum ├«n biblioteci s├«nt ├«ngropate sub valul indign─ârii ┼či al revoltei ├«mpotriva ÔÇ×InsuportabiluluiÔÇť. 

O linie de argumentare mai pu┼úin melodramatic─â, dar atent─â la cifre ar fi ar─âtat c─â ie┼čirea din ÔÇ×comunismul realÔÇť ┼či ├«nt├«lnirea cu pia┼úa liber─â n-a produs doar calamit─â┼úi. ÔÇ×Revolu┼úia neo-liberal─âÔÇť a n─âscut nu doar la trauma exilului (migra┼úia ├«n mas─â), ci ┼či un plus de mobilitate social─â ┼či prosperitate material─â pentru majoritatea rom├ónilor. ├Äntre 2005 ┼či 2010, cre┼čterea veniturilor pe cap de locuitor a fost ├«n progresie linear─â. Rom├ónii au c─âl─âtorit ├«n ultimii zece ani mai mult dec├«t oric├«nd ├«n istorie. Patologiile capitalismului autohton ┼či bolile societ─â┼úii noastre nu ┼úin de existen┼úa unei competi┼úii globale (┼či deci a unei ÔÇ×amenin┼ú─âriÔÇť indirecte la adresa for┼úei de munc─â neao┼če), ci de piedicile ├«n calea dezvolt─ârii naturale puse de un stat corupt, clientelar, asisten┼úialist ┼či supradimensionat ├«n birocra┼úie. Au toate acestea vreo leg─âtur─â cu mo┼čtenirea ÔÇ×comunismului realÔÇť (cu tot ceea ce ├«nseamn─â absen┼úa propriet─â┼úii, anularea ierarhiilor, ├«ngroparea competen┼úelor etc.)? Nu este oarecum aberant s─â descriem ÔÇö a┼ča cum face G.M. T├ímas ÔÇö regimul Ceau┼čescu drept ÔÇ×regim fascistÔÇť (inspirat, chipurile, mai mult din ideile lui Mihail Manoilescu dec├«t din Marx), doar pentru a disculpa no┼úiunea de comunism? A existat ├«n perioada 1964-1989 vreo protec┼úie legal─â asupra propriet─â┼úii private sau stimuli minimali pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial? A luat cineva ├«n considerare motiva┼úia uman─â ┼či comportamentul organiza┼úional ├«ndreptat de regimul comunist spre risip─â, iar nu c─âtre eficien┼ú─â? 

A┼ča se face c─â ast─âzi redistribuim s─âr─âcie. C─â lenea ┼či furtul nu s├«nt tocmai o fic┼úiune ne-o spune num─ârul de aproape un milion de cet─â┼úeni rom├óni declara┼úi ÔÇ×handicapa┼úi fizicÔÇť, de c─âtre oameni ├«n halate albe, care au rostit c├«ndva jur─âm├«ntul lui Hippocrate. Nu pia┼úa este sursa nefericirii rom├ónilor, ci lupta cu spiritul prost al unor legi bune ┼či cu litera dreapt─â a unor legi str├«mbe. Nu creditele pe investi┼úii au ruinat conturile noastre bancare, ci bulimia consumului f─âr─â limite sau f─âr─â orizont etic. Mediocritatea sau performan┼úa criminal─â a managerilor firmelor de stat, absen┼úa infrastructurii, o fiscalitate arborescent─â, excesul de reglement─âri ┼či interven┼úiile centraliste ÔÇô toate acestea (iar nu multina┼úionalele care, la limit─â, pot vinde ┼či praz moldovenesc, ┼či ceap─â dun─ârean─â) au ruinat pia┼úa de desfacere pentru fermieri. ├Än sf├«r┼čit, mizeria ora┼čelor nu vine din reflexul gospod─âririi de sine al oric─ârui om liber ┼či puternic (a┼ča cum l-a imaginat tradi┼úia), ci din atavicele reflexe etatiste ale unei colectivit─â┼úi care se vrea mereu ├«ntre┼úinut─â, tolerat─â, administrat─â, r─âspl─âtit─â ┼či r─âsf─â┼úat─â. Aceste metehne locale ÔÇô ├«naintea ideilor lui Adam Smith, Milton Friedman sau Julian Simon ÔÇô au dat aripi ÔÇ×├«ngerului SileiÔÇť. 

Se pune a┼čadar ├«ntrebarea: care mai este rela┼úia neomarxismului antiglobalist cu ideea de ┼čtiin┼ú─â (istorie, sociologie sau economie)? Putem identifica ├«n discursul militan┼úilor de st├«nga altceva dec├«t o demonstra┼úie de virtuozitate oracular─â ┼či sofistic─â elegant─â? Vor putea excesele de verbozitate literar─â sau arcanele frazeologiei ├á la Derrida s─â compenseze nevoia unei demonstra┼úii plauzibile (dac─â nu apodictice) a nevoii de revolu┼úie? Fa┼ú─â de sociali┼čtii utopici ai lui Charles Fourier ┼či Saint-Simon, Karl Marx pretindea m─âcar o ├«ntemeiere ┼čtiin┼úific─â a discursului social-politic. L─âs├«nd deoparte considera┼úiile antropologice ┼či antimetafizice ale lui Marx, Capitalul livreaz─â explica┼úii concrete privind mecanismul de produc┼úie al m─ârfurilor, acumularea primitiv─â de capital, rela┼úia ├«ntre munca fizic─â ┼či plus valoare etc. Care este economistul noii st├«ngi rom├óne┼čti sau est-europene gata s─â restaureze parametrii de analiz─â din Capitalul? Ceea ce, ├«n mod evident, intelectuali ca G.M. T├ímas, Claude Karnoouh & Alexandru Polg├ír refuz─â s─â fac─â este o evaluare a instrumentelor marxiste de analiz─â a lumii sociale, la ├«nceput de secol XXI. Ofer─â marxismul vreo metod─â euristic─â pentru interpretarea datelor economice ale epocii noastre postindustriale? Poate compara cineva condi┼úia muncitorului dintr-o fabric─â de o┼úel din Manchester (la ├«nceput de secol XIX) cu reprezentantul clasei de mijloc ├«ntr-o ┼úar─â est-european─â postcomunist─â ┼či postindustrial─â (profesorul de liceu cu norm─â didactic─â de 18 ore sau 24 de ore pe s─âpt─âm├«n─â; profesorul universitar cu norm─â didactic─â de 6 ore ┼či salariu de dou─âzeci de ori mai mare dec├«t media pe economie)? Se afl─â ├«n joc acela┼či tip de exploatare? 

├Äntr-o excep┼úional─â interven┼úie online, Drago┼č Paul Aligic─â (discipol al laureatei Premiului Nobel ├«n economie din 2009, Elinor Ostrom), observa cum marxismul este ÔÇ×o doctrin─â ce sus┼úine mituri infirmate de istoria economic─â, de mai bine de un secol. ┬źLegea pauperiz─ârii proletariatului┬╗, ┬źlegea sc─âderii salariilor┬╗, ┬źlegea concentr─ârii capitalului┬╗, ┬źlegea sc─âderii ratei profitului┬╗ alc─âtuiesc un sistem de propozi┼úii ce sfideaz─â cea mai elementar─â eviden┼ú─â empiric─â. Ce relevan┼ú─â poate s─â aib─â o astfel de doctrin─â pentru secolul XXI? Ce capacit─â┼úi analitice aduce un aparat conceptual bazat pe exponate teoretice de muzeu, precum ┬źlupta de clas─â┬╗ sau teoria ┬źvalorii munc─â┬╗, echivalentele flogistonului din preistoria ┼čtiin┼úelor naturale moderne?ÔÇť (Drago┼č Paul Aligic─â, ÔÇ×Exact ce ne lipsea: recuperarea marxismului!ÔÇť, HotNews.ro, 26 iulie 2010). 

Neomarxismul va trebui nu doar s─â accepte caracterul non-accidental al crimelor produse de lag─ârul comunist; el este chemat s─â examineze toate enun┼úurile falacioase ale p─ârintelui fondator, c─ârora istoria le-a demonstrat nulitatea (e.g., teza din Critica programului de la Gotha, conform c─âreia ┼ú─ârile industriale nu vor aboli niciodat─â exploatarea, ├«n sens lucrativ, a copiilor; iluziile cu privire la for┼úa de emancipare a ÔÇ×dictaturii proletariatuluiÔÇť; analiza raportului cerere-ofert─â, care stabile┼čte pre┼úul unui produs ori serviciu ├«naintea cantit─â┼úii obiective de ÔÇ×munc─â vieÔÇť angajat─â de proletar etc.). 

S─â mai spunem ÔÇö cu riscul de-a plictisi ÔÇö c─â nimeni ├«n spa┼úiul sovietic, cu excep┼úia poate a nomenclaturii, n-a v├«nat diminea┼úa, merg├«nd apoi la pescuit dup─â-amiaza, pentru a face critic─â literar─â spre sear─â. 

Dimpotriv─â, nic─âieri altundeva dec├«t ├«n lumea occidental─â a liberalismului clasic n-a existat at├«ta explozie de imagina┼úie antreprenorial─â, inova┼úie tehnologic─â, leisure ┼či creativitate cultural─â. Marile muzee de art─â, faimoasele laboratoare de cercetare, ora┼čele atractive turistic, bibliotecile de vis, libertatea de expresie a mass-media, prosperitatea general─â ÔÇô toate acestea ┼úin mai degrab─â de mo┼čtenirea pre┼úuit─â de Tocqueville, mai cur├«nd dec├«t ereditatea lui Marx & Engels. Acest legat al civiliza┼úiei mo┼čtenire e pre┼úuit ┼či validat mai departe de zeci de milioane de republicani ├«n Statele Unite, de zeci de milioane de simpatizan┼úi ai cre┼čtin-democra┼úiei ├«n Italia sau Germania, de suporterii politicilor de austeritate promovate de conservatorii britanici sau polonezi ┼č.a.m.d. E improbabil ├«ns─â ca argumentele economice sau demografice (formulate a posteriori) s─â poat─â stopa o reabilitare dogmatic─â a crezului marxist (decis─â a priori). Posesori de televizoare cu plasm─â ┼či cablu de satelit ├«n regim 24x7 vor putea declara, cu o ipocrizie caracteristic─â, faptul c─â regret─â stabilitatea epocii Ceau┼čescu (prezentul fiind regizat, nu-i a┼ča, ├«n chip dictatorial dinspre culoarele umbroase ale Palatului Cotroceni). Cu toate acestea, nici un cet─â┼úean rom├ón n-a f─âcut coad─â pentru permise de lucru la ambasada Coreei de Nord, a statului Belarus ori Venezuela. Sute de mii de tineri ar trece oceanul, dar nu vis├«nd la o mansard─â ├«n Caracas sau Havana, ci la o slujb─â decent─â ├«n Ottawa, New York sau Washington DC. Evident: defini┼úiile cantitative ale fericirii s├«nt ├«ndoielnice ┼či libertatea spiritului nu depinde de num─ârul vacan┼úelor petrecute la malul Mediteranei sau pe plajele ├«nsorite ale Pacificului. 

De aceea, trebuie repetat acest truism: capitalismul nu se substituie extazului mistic, nici nu ├«ndep─ârteaz─â starea de grea┼ú─â, nemul┼úumirea de sine, sentimentul derelic┼úiunii sau experien┼úa dezgustului fa┼ú─â de timpul lumii acesteia. Capitalismul (cu tot ceea ce ├«nseamn─â respectul pentru proprietate, schimbul liber de m─ârfuri, abunden┼úa ofertei) nu interzice ÔÇ×locuirea ├«n chip poeticÔÇť tocmai pentru c─â nu se afirm─â ca un adev─âr metafizic sau ca principiu prim al tuturor lucrurilor. Au existat drame suflete┼čti, aventuri soteriologice ori logomahii ┼či ├«naintea exploziei comer┼úului mondial, ├«n secolele XVI-XVII. Capitalismul, ca atare, e doar un instrument de reglare a interac┼úiunii umane ├«n planul economic, cu scopul de a preveni s─âr─âcia material─â ┼či ideatic─â, rezultat─â mereu dintr-o ordine centralist─â, dirijist─â sau protec┼úionist─â. Capitalismul nu ┼úine s─â prostitueze fiin┼úa uman─â, nici s─â degradeze personalitatea Celuilalt; el nu izgone┼čte posibilitatea unor experien┼úe non-comerciale, cum ar fi ludicul pur, contempla┼úia sau prietenia. Capitalismul, cu alte cuvinte, trebuie privit ├«n ordinea firii.  

Mihail Neam┼úu este filozof, teolog ┼či eseist. Actualmente este director ┼čtiin┼úific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului ┼či Memoria Exilului Rom├ónesc. A publicat recent la Editura Curtea Veche volumul Verbul ca fotografie. Disiden┼úe culturale ┼či comentarii politice.

Gabriel Liiceanu sedus de Isus jpeg
Gabriel Liiceanu sedus de Isus
Cel care crede ├«n Dumnezeu nu este neap─ârat mai bun dec├«t fratele s─âu f─âr─â credin╚Ť─â.
Ritualul senescen┼úei ÔÇô reguli pentru ├«mb─âtr├«nirea fizic─â, sufleteasc─â ┼či intelectual─â jpeg
Ritualul senescen┼úei ÔÇô reguli pentru ├«mb─âtr├«nirea fizic─â, sufleteasc─â ┼či intelectual─â
├Än privin┼úa scrisului, nu uita┼úi: dup─â 69 de ani vine ne├«ndoios vremea s─â concepem romane cu cheie ├«n stilul lui Dan Brown, ca s─â ne d─âm singuri fiori ÔÇô oricum nu ni-i mai d─â nimeni altcineva.
De Ziua ArmateiÔÇŽ despre militarul rom├ón jpeg
De Ziua ArmateiÔÇŽ despre militarul rom├ón
Pe 25 octombrie 1996, fiind anul I la Academia Tehnic─â Militar─â, am depus jur─âm├«ntul militar. Nu ├«mi mai amintesc formula exact─â, dar juram credin┼ú─â ÔÇ×patriei mele, Rom├óniaÔÇť, s─â-mi ap─âr ┼úara ÔÇ×chiar cu pre┼úul vie┼úiiÔÇť ┼či mai juram s─â respect ÔÇ×legile ┼ú─ârii ┼či regulamentele militareÔÇť. ┼×i parc─â, la final, nu mai s├«nt chiar sigur, ├Äl invocam pe eternul bunul Dumnezeu, rug├«ndu-l ÔÇ×a┼ča s─â-mi ajuteÔÇť.
De ce mă întorc acasă jpeg
De ce mă întorc acasă
S├«nt de un an ├«n Irlanda ┼či abia a┼čtept s─â revin acas─â, ├«n Rom├ónia. Unii ÔÇô pu┼úini ÔÇô m─â ├«n┼úeleg, majoritatea nu. E dificil de explicat de ce, dar nu imposibil. Mai greu e de asimilat a┼ča ceva, ├«n special dac─â ai o structur─â interioar─â ÔÇ×croit─âÔÇť altfel dec├«t a mea ┼či a celor ÔÇô pu┼úini ÔÇô asemenea mie.
O c─âl─âtorie ├«n jurul teatrului ÔÇô interviu cu regizorul Alexander HAUSVATER jpeg
O c─âl─âtorie ├«n jurul teatrului ÔÇô interviu cu regizorul Alexander HAUSVATER
Dincolo de luminile scenei se afl─â un personaj nev─âzut, cunoscut cel mai adesea din scrierile cercet─âtorilor ┼či postum. Spectacolele pe care le-a montat ├«i poart─â un timp numele ┼či amprenta inconfundabil─â, i se dedic─â studii ┼či biografii, criticii ├«ncearc─â s─â descifreze un mesaj dup─â percep┼úia fiec─âruia.
Pedagogia rom├óneasc─â, domnul Vucea ┼či domnul Trandafir jpeg
Pedagogia rom├óneasc─â, domnul Vucea ┼či domnul Trandafir
Nu cred c─â este o noutate pentru nimeni faptul c─â sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├«nt rom├ónesc traverseaz─â o perioad─â de criz─â identitar─â f─âr─â precedent. Cauzele acesteia trebuie c─âutate nu doar ├«n ograda statului, ci ┼či ├«n cea a beneficiarilor.
Cultura, o dezbatere pe fonduri (III) jpeg
Cultura, o dezbatere pe fonduri (III)
Este necesar─â revizuirea urgent─â a legii ┼či ├«mbun─ât─â┼úirea ei prin ni┼čte modific─âri de substan┼ú─â. ├Än primul r├«nd, cred c─â timbrul cultural ar trebui s─â fie colectat at├«t de uniunile de crea┼úie c├«t ┼či de AFCN, CNDB ┼či alte organiza┼úii/institu┼úii de interes na┼úional.
Cultura, o dezbatere pe fonduri (II) jpeg
Cultura, o dezbatere pe fonduri (II)
Continu─âm ancheta pe tema proiectului legislativ cu privire la timbrul literar. Ast─âzi v─â prezent─âm punctul de vedere al ÔÇ×taxa┼úilorÔÇť, al celor care percep ┼či apoi vireaz─â contravaloarea timbrului cultural c─âtre uniunile de crea┼úie. I-am ├«ntrebat care s├«nt obiec┼úiile lor legate de lege.
Cultura, o dezbatere pe fonduri (I) jpeg
Cultura, o dezbatere pe fonduri (I)
Timbrul cultural provoac─â polemici aprinse despre rostul acestei taxe ┼či, mai ales, despre cum se va aplica.┬áDilema veche┬áv─â propune o dezbatere pe tema acestei legi. ├Än acest num─âr, am lansat acelea┼či trei ├«ntreb─âri unor reprezentan┼úi ai uniunilor de crea┼úie care beneficiaz─â de fondurile provenind din timbrul cultural.
Despre ÔÇ×m├«ndria de a fi rom├ónÔÇť sau despre criza de identitate la rom├óni jpeg
Despre ÔÇ×m├«ndria de a fi rom├ónÔÇť sau despre criza de identitate la rom├óni
Vorbind despre cultul identit─â┼úii noastre, Julia Kristeva ne aten┼úiona c─â s├«ntem pe un drum gre┼čit, pentru c─â identitatea nu este un cult, ci o c─âutare continu─â, sus┼úinut─â de totalitatea ├«ntreb─ârilor pe care ni le punem despre┬ácine s├«ntem.
Revenirea Rusiei la vechiul tipar png
Filozofii regi vs filozofii pre┼čedin┼úi
Regii de azi s├«nt educa┼úi s─â fie oameni obi┼čnui┼úi, ├«n concordan┼ú─â cu rolul lor diminuat ├«n via┼úa na┼úiunii. Dar, pentru a nu se scufunda ├«ntr-o permanent─â mediocritate, ┼ú─ârile democratice au nevoie de simboluri ale excelen┼úei.
O viziune gre┼čit─â asupra pre┼čedintelui jpeg
O viziune gre┼čit─â asupra pre┼čedintelui
S-au adunat c├«┼úiva ani de c├«nd tr─âiesc ├«n Austria ┼či ├«nc─â nu ┼čtiu cum arat─â pre┼čedintele acestei ┼ú─âri. N-am televizor, ce-i drept, dar nici ├«n Rom├ónia n-aveam ┼či asta nu mi-a protejat cortexul de contaminarea imagistic─â cu figurile politice importante ale ┼ú─ârii. ├Än Austria, pre┼čedintele apare pe sticl─â de Cr─âciun, de Ziua Na┼úional─â ┼či la c├«teva rare ocazii c├«nd mai mustreaz─â derapajele grupurilor cu ambi┼úii de extrem─â dreapta.
Reconsiderarea omului stăpînitor jpeg
A alege moartea
Gillian Bennett ┼čtia de trei ani c─â sufer─â de demen┼ú─â. ├Än august, demen┼úa progresase p├«n─â ├«n punctul ├«n care, dup─â cum a spus-o chiar ea: ÔÇ×Aproape c─â m-am pierdut pe mine. Vreau s─â scap ├«nainte de ziua ├«n care nu-mi voi mai putea evalua situa┼úia sau face ceva ca s─â-mi pun cap─ât zilelor.ÔÇť
U┼čur─âtatea de a fi prost ├«n Rom├ónia jpeg
U┼čur─âtatea de a fi prost ├«n Rom├ónia
Rareori mai ├«nt├«lne┼čti oameni care s─â se surprind─â ├«n vecin─âtatea prostiei ┼či s─â caute a se distan┼úa de ea. Dar nu fiindc─â s-ar fi de┼čteptat miraculos peste noapte, ci din pricin─â c─â au ajuns s─â vad─â ├«n ea un companion at├«t de pl─âcut, ├«nc├«t, ├«n loc a o ascunde ru┼čina┼úi, prefer─â s─â se afi┼čeze ├«mpreun─â ca un cuplu de succes.
Presa local─â, ├«ntre embargoul informatic ┼či cel economic, ÔÇ×par┼úial liber─âÔÇť jpeg
Presa local─â, ├«ntre embargoul informatic ┼či cel economic, ÔÇ×par┼úial liber─âÔÇť
C├«nd nu se vorbe┼čte despre ea, presa local─â supravie┼úuie┼čte f─âc├«nd slalom printre probleme financiare, presiuni politice, iar uneori se confrunt─â ┼či cu lipsa de preg─âtire a celor care scriu la gazete sau fac emisiuni la televizor. Cu alte cuvinte, cam acelea┼či probleme pe care le are ┼či presa central─â.
Cui îi (mai) e frică de LGBT? jpeg
Cui îi (mai) e frică de LGBT?
├Ämi amintesc ┼či acum ziua c├«nd am v─âzut ├«nt├«ia dat─â doi b─ârba┼úi ┼úin├«ndu-se de m├«n─â pe strad─â. Se ├«nt├«mpla ├«n Berlin, prin 2008. Totu┼či, era ceva uimitor ├«n felul ├«n care ├«┼či asumau gestul de tandre┼úe. ┼×i chiar mai ┼čocant era c─â dragostea lor nu st├«rnea nici o mirare, nici o amenin┼úare ├«n preajm─â...
Oligarhizarea universităţilor jpeg
Oligarhizarea universităţilor
Una dintre marile minciuni pe care o repet─â mereu cei care ne conduc se refer─â la pretinsa apartenen┼ú─â la valorile democratice. Nu s├«nt democra┼úi ┼či nu au nimic ├«n comun cu lumea democratic─â. Se vede asta cel mai bine din lipsa lor de respect fa┼ú─â de lege ┼či norm─â ├«n general.
Eoierparlamentarul în lumea diplomatică png
Eoierparlamentarul în lumea diplomatică
De┼či e-n pu┼čc─ârie, celebrul euroiparlamentar se l─âf─âie constant ├«n pagini de reviste serioase, pretins serioase sau v─âdit neserioase. Recent, a ajuns ┼či-n Le monde diplomatique. Num─ârul din iunie al cunoscutei publica┼úii┬áse ocup─â ┼či de subiectul de pe prima pagin─â a planetei, le grand march├ę fotbalistique.
Ne relax─âm moral jpeg
Ne relax─âm moral
S-ar putea ca expresia ÔÇ×ne relax─âm moralÔÇť s─â vi se par─â stranie. E posibil ca ea chiar s─â fie stranie, dac─â lu─âm ├«n calcul faptul c─â dezbaterea etic─â, dezbaterea ├«n jurul unor teme de moral─â, dezbaterea serioas─â ┼či bazat─â pe argumente, lipse┼čte aproape cu des─âv├«r┼čire din spa┼úiul rom├ónesc.
Conspiraţia transparenţei jpeg
Conspiraţia transparenţei
Unul dintre cele mai ├«ngrijor─âtoare efecte ale crizei financiare actuale a fost pr─âbu┼čirea nivelului de ├«ncredere ├«n politicieni ┼či ├«n institu┼úiile democratice. ├Äntr-adev─âr, ├«n 2012, studiul ÔÇ×Trust BarometerÔÇť (ÔÇ×Barometrul ├«ncrederiiÔÇť), realizat de firma global─â de rela┼úii publice Edelman, a indicat cel mai mare declin dintotdeauna, c├«nd vine vorba despre guverne.
O biseric─â din R├«mnic sub domnia speciali┼čtilor! jpeg
O biseric─â din R├«mnic sub domnia speciali┼čtilor!
Au existat momente ├«n ultima vreme c├«nd g├«ndeam c─â nu este posibil ca lucrurile s─â r─âm├«n─â a┼ča str├«mbe cum au ajuns. Ceva trebuia s─â se ├«nt├«mple! Au existat momente, ┼či nu pu┼úine, c├«nd raza de speran┼ú─â mi-era adus─â nu de ├«ntrevederea vreunei vizibile amelior─âri a situa┼úiei, ci de certitudinea, la momentul respectiv, c─â ÔÇ×am ajuns la fundul saculuiÔÇť.
Se caut─â o strategie politic─â jpeg
Se caut─â o strategie politic─â
Nu trebuie s─â fi citit multe c─âr┼úi ca s─â cuno┼čti conceptele de baz─â pe care ar trebui s─â le con┼úin─â o strategie politic─â. Este de ajuns s─â cau┼úi pe Google ÔÇ×citate politice pline de cinismÔÇť, de exemplu, ┼či vei g─âsi o mul┼úime. Iat─â unul pe care ├«l consider potrivit ├«n cazul de fa┼ú─â: ÔÇ×├Än politic─â, doamn─â, este nevoie de dou─â lucruri: de prieteni, dar, mai presus de orice, de un du┼čmanÔÇť.
Goe în veacul XXI jpeg
Goe în veacul XXI
De la o vreme, ├«nt├«lnirile potatorice, chiolhanurile de tot soiul, bacanalele chiar s├«nt confiscate ÔÇô n─âucitor ÔÇô de o droaie de pici. Timizi ┼či bomb─ânitori la ├«nceput, l─âsa┼úi, la scurt timp, de capul lor, micu┼úii aglutineaz─â eficace ┼či devin avers─â, invazie, diluviu.
Noua marf─â de lux: securitatea personal─â jpeg
Noua marf─â de lux: securitatea personal─â
C├«nd dau lovituri, delincven┼úii obi┼čnui┼úi respect─â trei principii, ┼či anume, s─â nu depun─â un efort prea mare, s─â evite riscul de a fi prin┼či ┼či s─â ob┼úin─â un beneficiu imediat. Ei ┼čtiu c─â cel mai profitabil este s─â spargi locuin┼úa unei persoane ├«nst─ârite, dar, urmare a ÔÇ×feudaliz─âriiÔÇť, riscul cre┼čte, ┼či ei procedeaz─â altfel. Se duc ├«n cartierele s─ârace ┼či cu pu┼úini poli┼úi┼čti, sparg mai multe case, de unde fur─â valori modeste, dar, ├«n final, beneficiile s├«nt comparabile cu cele obi┼čnuite dac─â

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.