Ziua în care am devenit mafiot

Publicat în Dilema Veche nr. 557 din 16-22 octombrie 2014
Ziua în care am devenit mafiot gif

Trecusem de primul examen de admitere din viaţa mea şi abia aşteptam să merg la şcoală. Înainte de clasa I, părinţii care voiau să-şi înscrie copiii la Liceul industrial nr. 34 trebuiau să-i aducă la un nivel de cunoştinţe de germană suficient, pentru a le putea fi predate materiile în limba lui Goethe şi Schiller. Astăzi, fostul meu liceu se cheamă Colegiul Goethe. Cînd am dat bacalaureatul, se numea Liceul Teoretic „Hermann Oberth“. Am petrecut acolo 12 ani, cu aceiaşi colegi şi aceiaşi profesori. Şi încă vreo doi ani din facultate – experienţă educaţională peste care aş fi sărit. Îmi era dor de şcoală, iar Academia de Studii Economice e la colţul străzii. Aşa că o cafea cu foştii mei profesori, adevăraţii profesori adică, nu cei cu greutatea titlului „universitar“ pe umeri, era mult mai ofertantă decît cursul la facultate. 

În acea zi de 15 septembrie 1988, cea mai mare bucurie a mea era să port ghiozdan. Era unul bleumarin cu marginile gri deschis. Imita pielea, evident că nu era „de marcă“. Aveam uniformă tot bleumarin, cu acea cămaşă odioasă şi aspră, în carouri mici, pe două nuanţe de albastru. Şcoala mea e şi astăzi pe strada Cihoschi, în spatele ASE-ului, la Dorobanţi. Ai mei parcaseră maşina pe strada care face dreapta astăzi, după clădirea British Council. De acolo trebuia să mergem pe jos, ca să mă integrez în primul „careu“ al vieţii mele. La nici cinci metri de Dacia 1300 „cu piese franţuzeşti“, cum se lăuda tata, mi s-a rupt o bretea de la ghiozdan. Nu aţi văzut nici o tragedie emoţională mai mare decît breteaua mea, în nici o telenovelă, pe nici un post de televiziune. Nu am plîns, dar sufletul mi se rupsese în două. Tata mi-a dus ghiozdanul în mînă ca pe o servietă-diplomat. Scriind, acum, mă uit la o poză de atunci, şi i se şi potrivea la costum. 

Prima amintire din curtea şcolii e legată de fostul meu coleg Alexandru Galan. Nu am fost cine-ştie-ce prieteni în şcoală, dar pe el l-am recunoscut primul în careu. Părinţii care îşi aduseseră copiii la şcoala germană îi avuseseră înainte la grădiniţa germană – pe Dorobanţi, la vreo 200 de metri mai sus de locul tragediei mele cu ghiozdanul. O mînă îmi era ocupată cu ţinutul lui Galan, cu cealaltă îmi luam rămas bun de la părinţi şi mă îndreptam spre clasă. 

La drept vorbind, cam asta e tot ce ţin minte. Recent însă, am fost transportat din nou cu gîndul la acea zi, de un mesaj venit de la o fostă colegă. Zicea aşa: auzi, pot folosi poza aia cu noi, din prima zi de şcoală, să ilustrez un articol despre mine într-o revistă? Mesajul venise de la Sonia Argint Ionescu, astăzi prezentatoare la TVR, atunci prima mea colegă de bancă. Şi mama şi-a amintit, cu ocazia asta, de prima zi de şcoală. Eu uitasem să-i povestesc întîmplarea, dar a primit un telefon de la doctoriţa de familie care văzuse articolul în revista pe care o citea la coafor.

Cred că amintirile mele, cantitativ destul de modeste, din prima zi se datorează faptului că am petrecut 12 ani în aceeaşi şcoală. Puţini (cred) au această şansă de a creşte într-o mare gaşcă. Includ în definiţia găştii generaţia mea (patru clase pe vremea mea), trei generaţii mai mari şi trei generaţii mai mici şi profesorii. De neuitat vor fi zilele în care chiuleam la toate orele doar pentru că nu citisem cartea la germană. Sau dimineţile cu mireasmă de cafea şi ziare în care profesorul de istorie discuta cu noi, de fapt, politica vremurilor, dar strecura abil elementele istorice pe care inteligenţa noastră hormonală refuza să le absoarbă altfel. Sau taberele de la munte, şi vara, şi iarna. Sau doamna dirigintă care mi-a fost profesoară de engleză, timp de zece ani, şi dirigintă, preţ de opt. Sau ultima ţigară din WC-ul băieţilor de la etajul al treilea, la care au participat toţi elevii – inclusiv nefumătorii – şi mulţi profesori şi fosta doamnă director.

Pentru mine, experienţa şcolii şi ultima zi reprezintă o amintire nu neapărat mai vie, deşi e clar că şi asta – pentru că sînt mai apropiate de prezent, ci una mult mai dragă. Sigur că prima zi va rămîne prima zi mereu, dar pentru mine reprezintă doar intrarea în Mafie. Pentru că absolvenţii şcolii germane (indiferent de cum o fi fost botezată la un moment sau altul) sînt un fel de masonerie, un club în care regăsirea se petrece chiar şi între necunoscuţi, un grup în care membrii se ajută pur şi simplu pentru că au făcut aceeaşi şcoală. 

P.S. În ton cu vremurile, acest articol este o mărturie şi o spovedanie. Da, am fost elev al unei superşcoli.

Laurenţiu Diaconu-Colintineanu este jurnalist. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

comisia europeana
Bugetul UE: Cine plătește și cine câștigă cel mai mult. Cum stă România
În bugetul UE, națiunile mai bogate din vestul și nordul Europei servesc în principal drept contributori neți, în timp ce membrii Europei Centrale și de Est sunt principalii beneficiari.
Biserica Sf  Nicolae din Demre Antalya Turcia și sarcofagul Sfântului Nicolae Colaj Anadolu Getty Images
Mormântul Sfântului Nicolae, care a inspirat povestea „Moș Crăciun”, descoperit sub o biserică din Turcia
În 2022, arheologii au început săpăturile sub o biserică din sudul Turciei, bănuind că acolo ar putea fi mormântul Sfântului Nicolae. Recent, eforturile lor au scos la lumină un sarcofag de calcar, despre care se crede că a adăpostit rămășițele episcopului ce a inspirat legenda lui Moș Crăciun.
image png
„Am aflat că soția mea a avut cândva o relație cu bărbatul care este acum iubitul mamei ei” - reacția bărbatului când l-a întâlnit pe fostul iubit al soției sale
Faptul că soția sa s-a iubit în trecut cu un bărbat care în prezent este iubitul mamei ei a creat o mare frustrare pentru un bărbat în vârstă de 35 de ani. Cum a reacționat când a aflat și de ce anume se teme?
dacii jpg
Originea dacilor este diferită de ceea ce învățăm la școală. O serie de ipoteze arată că erau mai degrabă celto-daci decât geto-daci
Originea etnică a dacilor rămâne și astăzi un mister. Tot mai mulți specialiști spun că geții și dacii erau, de fapt, popoare diferite, cel mult cu un fond comun. Dacii sunt atestați mult mai târziu decât geții și, în plus, ar fi rezultatul unui conglomerat tribal și etnic .
Priveliștile spectaculoase de pe pârtiile Transalpina Voineasa Foto Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa
Cel mai spectaculos domeniu schiabil din țară: pârtii deschise zilnic, înainte de Poiana Brașov. Surpriza sezonului
Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa, din județul Vâlcea, și-a deschis oficial porțile pentru un nou sezon, atrăgând pasionații de aventură pe zăpadă din toate colțurile țării. Cu pârtii deschise încă din 30 noiembrie 2024, acest paradis al sporturilor de iarnă promite experiențe de neuitat.
shutterstock 2367557395 jpg
De ce fierbe luna lui Jupiter. Noi observații ale NASA deslușește un mister vechi de 45 de ani
Nava spațială Juno a NASA a făcut noi descoperiri despre luna de foc a planeti Jupiter, Io, cel mai activ vulcanic corp din sistemul nostru solar, rezolvând o problemă ce intrigă de multă vreme oamenii de știință, relatează CNN.
Pacienţi Covid în Spitalul Găeşti. FOTO
România, cel mai bolnav pacient al Europei. De ce am ajuns în această situație - Concluzia raportului „Health at a Glance”
În comparație cu media Uniunii Europene, în România mor de trei ori mai mulți pacienți din cauza unor boli tratabile, iar speranța de viață sănătoasă este printre cele mai reduse. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, ne plasăm pe locul 22 din 27 de țări UE.
70d089e60bbdf4d2c00cdc56f8dfd5c1 jpg
Luptătorii uiguri din Siria amenință China: „Suntem mujahedinii din Turkistanul de Est”
Un grup militant uigur care a participat la răsturnarea dictatorului Bashar-al Assad a promis că va duce mai departe lupta în țara lor de origine, China.
Palma de Mallorca Spania Sursă foto Dertour
Zboruri directe din Sibiu către destinații populare precum Palma de Mallorca, din 2025
Din vara anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu își va extinde opțiunile de zbor către o nouă destinație îndrăgită de români: Palma de Mallorca, una dintre cele mai apreciate locații de vacanță din Spania.