Visul kurd şi realitatea dezastrului

Publicat în Dilema Veche nr. 720 din 7-13 decembrie 2017
Visul kurd şi realitatea dezastrului jpeg

Într-un Orient mai chinuit ca oricînd de crize și războaie, kurzii fără ţară au devenit pentru multă lume eroii care au ținut piept, de unii singuri de multe ori, tăvălugului Daesh. Succesele împotriva Daesh i-au făcut pe kurzi, cumva firesc, să spere că poate a venit momentul să obțină o țară a lor. Referendumul din 25 septembrie în Kurdistanul irakian e drept că nu a avut efecte practice, însă semnalul politic a fost extrem de puternic și a conturat, în pofida opoziției ferme a mai tuturor țărilor din regiune, un posibil drum spre independență pentru viitor. Deși kurzii spun „Singurii noştri prieteni sînt munţii“, ultimii ani sîngeroși în Orient le-au adus simpatie în Occident și, dacă nu prieteni, cel puțin aliați puternici ca Statele Unite și chiar Rusia, aliați care, deși au făcut presiuni pentru renunțarea la referendum, au pledat pentru formule de viitor federal pentru Irak, în care kurzii să aibă parte de autonomie extinsă. Însă situația de după referendum i-a împins din nou pe kurzi în pragul dezastrului.

Poporul nimănui și al tuturor

Timpul și istoria au îngropat originile kurzilor, unii cercetători susțin că ar fi urmaşii triburilor ariene care au migrat din Asia Centrală şi s-au stabilit pe teritoriul Iranului de azi, de unde s-ar fi răspîndit în zonele care au devenit Irak, Siria, Turcia, Armenia şi Azerbaidjan. Nici măcar originea numelui kurzilor nu este clară, iar singurul lucru cert e că limba vorbită de ei este de origine iraniană. Astăzi sînt zone dens populate de kurzi în Iran, Irak, Turcia, Siria, Afganistan. Alte grupuri trăiesc în Armenia, Georgia, Israel, Azerbaidjan, Rusia şi Liban. Kurzii au fost de-a lungul timpului o monedă de schimb sau un instrument de presiune folosit de Iran, Irak, Turcia şi Siria. De exemplu, Iranul şi Siria au sprijinit minoritatea kurdă de pe teritoriul lor sau din afară, pentru a slăbi puterea de la Bagdad, pe vremea lui Saddam Hussein. Ulterior, acest sprijin a fost retras şi înlocuit cu campanii repetate de represiune. Nici religia nu a reuşit să îi apropie pe kurzi de populațiile sunnite lîngă care trăiau în Orient. Majoritatea kurzilor sînt musulmani sunniți de rit shafi. Spre deosebire de sunniţii din Orientul Mijlociu, practicile mistice islamice sînt răspîndite printre kurzi, iar acest fenomen îi apropie mai degrabă de musulmanii de orientare sufită din Asia Centrală.

Referendum simbolic

Referendumul organizat de guvernul regional irakian kurd nu a avut nici un efect legal, chiar și guvernul regional a spus că e numai o declarație de intenție. Aici însă important a fost mesajul, și anume că e pregătit terenul pentru viitor, mai ales că, spre deosebire de un referendum similar pentru independență în 2005, cel de anul acesta a fost organizat de forțe politice kurde, de guvernul regional kurd și ratificat de Parlament. În plus, partidele politice kurde, de obicei foarte divizate inclusiv în ce privește independența, de data aceasta au făcut – e drept, după numeroase disensiuni – front comun în susținerea organizării referendumului din 25 septembrie, și astfel independența a trecut de la o idee abstractă la conturarea unui parcurs concret. Reacția de opoziție cu note dure a guvernului irakian și a țărilor vecine, mai ales Turcia și Iran, a făcut ca partidele kurde și populația să strîngă și mai mult rîndurile și să le întărească convingerea că partenerii de dialog nu vor, de fapt, dialog.

Autonomie incompletă

Referendumul a fost posibil și pentru că kurzii irakieni nu văd o alternativă credibilă în autonomia extinsă care le-a fost promisă și acuză guvernul de la Bagdad că nu a aplicat 50 de articole din Constituția irakiană care au legătură cu statutul kurzilor irakieni. De la căderea lui Saddam Hussein pînă acum, mai mereu au fost tensiuni între guvernul regional din Erbil și guvernul central din Bagdad privind alocări bugetare, administrarea resurselor naturale, teritorii care să facă parte ori nu din Kurdistanul irakian ori forțele peshmerga. Kurzii irakieni argumentează că integritatea și unitatea teritorială a Irakului, prevăzute în Constituție, sînt posibile doar dacă sînt aplicate și respectate și celelalte prevederi legate de autonomia kurzilor. Guvernul regional kurd a susținut că s-a ajuns la referendum tocmai pentru că autonomia prevăzută în Constituție nu a fost aplicată în întregime.

Pierderi din cauza referendumului

Referendumul kurd a forțat Bagdadul să se mobilizeze. După ce a pierdut mari bucăți de teritoriu în favoarea Daesh, bucăți recuperate greu și cu mari sacrificii, guvernul de la Bagdad nu putea permite o nouă dovadă de slăbiciune. Kurzii au fost eroii tuturor cînd au recuperat de la Daesh Kirkuk și cîmpurile petrolifere din zonă și au oprit astfel o sursă importantă de venit pentru organizația teroristă. Dar nu au fost și eroii Irakului, mai ales cînd guvernul kurd a arătat că, de fapt, alipește Kirkuk-ul la Kurdistanul irakian. Recuperarea prin negociere a teritoriului de către Bagdad urma să nu fie deloc simplă, dar referendumul pentru independență din 25 septembrie nu a făcut decît să grăbească lucrurile, să determine mobilizarea trupelor irakiene cu ajutor de la Iran și să ducă la recuperarea Kirkuk-ului de către Bagdad. În afară de cîteva ciocniri minore, forțele kurde s-au retras fără să se opună trupelor irakiene și iraniene, de unde și acuzații de trădare care inflamează, pînă astăzi, și produc disensiuni majore între partidele politice kurde.

De la eroism la umilință

Situația e tensionată, mai ales că Bagdadul a anunțat că vrea să recapete controlul asupra tuturor teritoriilor pe care le-a pierdut începînd cu 2014 în fața Daesh și care au fost eliberate treptat de kurzi și alipite de facto la Kurdistanul irakian. Mai exact, Bagdadul cere kurzilor să îi înapoieze teritorii, iar situația politică de acum s-a schimbat, odată dispărută presiunea Daesh, așadar kurzii sînt în situația de a risca un conflict deschis cu trupele irakiene, în condițiile în care legea este de partea Bagdadului, iar actorii internaționali relevanți, mai ales SUA, îndeamnă la dialog și pun accent pe unitatea teritorială a Irakului. Evident că situația este umilitoare pentru mulți luptători kurzi, mai ales că au pierdut mulți oameni ca să scoată teritoriile respective de sub controlul Daesh. În plus, pierderea Kirkuk-ului are o putere simbolică uriașă de vreme ce, după cum spunea fostul președinte irakian Jalal Talabani, „Kirkuk este Ierusalimul kurzilor“. Deja pierderile înregistrate în urma referendumului sînt decontate politic de liderul Massoud Barzani, căruia adversarii politici îi reproșează că a organizat referendumul prea repede și fără încercări serioase de negociere cu Bagdadul. Referendumul a fost motiv de sărbătoare pe 25 septembrie în Kurdistanul irakian, dar de atunci s-a transformat într-o sursă de instabilitate, certuri și diviziuni politice care duc cu gîndul la tensiunile de dinainte de războiul civil kurd din 1994-1997, pierderi teritoriale și economice, și a slăbit puterea de negociere a guvernului de la Erbil, atît cu Bagdadul, cît și cu marile puteri. 

Carmen Gavrilă este corespondent diplomatic pentru Radio România.

Foto: manifest în sprijinul independenţei Kurdistanului, la Burxelles, 25 octombrie 2017, wikimedia

HOR 0545 jpg
Bogați îngrijorați de propria sărăcie...
Acest Dosar vă prezintă fragmente din conferințele susținute în serile zilelor de 14, 15 și 16 septembrie, în Sala „Jean Monnet“ a Facultății de Studii Europene a UBB.
B  Glavan jpg
Drumul către sărăcie
Pe scurt: tot ceea ce subminează economisirea, investiţia înţeleaptă şi stimulentul muncii previne acumularea de capital şi ne duce pe drumul sărăciei.
A  Zahiu jpg
Venitul minim garantat: de la utopie la realitate
Tot ce avem în momentul de faţă ca schemă de asistență socială este ineficient, a generat un adevărat infern birocratic, de multe ori aceste programe sînt paravane pentru corupţie.
B  Voicu jpg
Sîntem încă săraci? România după 32 de ani
Concluzia a fost că, de fapt, nu te poţi raporta la „standardele societăţii”.
HOR 1291 jpg
Sărăcie, bogăție și judecată morală
Și iar întreb: ce ne facem cu tensiunea dintre teoria morală înaltă, care ne spune că valoarea morală nu depinde de condițiile materiale de viață, şi judecăţile morale implicite pe care le-am descris?
HOR 1452 jpg
„Care bogat se va mîntui?“ Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament
Creştinul trebuie să fie harnic, să-şi cîştige existenţa printr-o muncă onestă, să fie darnic şi solidar, dar să nu-şi facă griji pentru ziua de mîine. Aici apare încă un element definitoriu al relaţiei dintre paradigma creştină şi avuţia terestră.
p 21 foto C  Hord jpg
Globalizarea libertății
În fine, vreau să vă atrag atenția asupra acelor antiglobalişti care înţeleg globalizarea altfel, ca pe o globalizare politică. Ei vă vor vinde izolarea ca soluţie la problemă. Nu-i ascultaţi decît cu atenţie şi îngrijorare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială

Adevarul.ro

Membru SBU verificand dormitorul de ferma de proci al rusilor FOTO Twitter jpg
Ucrainenii prezintă imagini cu „dormitoare” improvizate de soldații ruși într-o fermă de porci VIDEO
Un filmuleț distribuit de serviciul secret al Ucrainei (SBU) sugerează că soldații ruși alungați recent dintr-o localitate din regiunea Herson au dormit printre porci.
gigi becali
Becali îi dă pe toți afară după Silkeborg - FCSB: „Sunt praf, circari! Trebuie să scăpăm de ei”
FCSB a desconsiderat competiția și mers cu rezervele în Danemarca pentru meciul din etapa a 3-a a Conference League. Rezultatul s-a văzut: 5-0 pentru gazde.
Proteste in Bosnia FOTO Profimedia jpg
Tensiuni în Bosnia: Mii de opozanţi sârbi bosniaci au protestat față de „fraudele” la alegeri
Mii de persoane au răspuns joi seară la apelul opoziţiei din entitatea sârbă din Bosnia pentru a protesta împotriva alegerii în fruntea ei a lui Milorad Dodik

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.