Viitoare amintiri dintr-un voiaj tribal

Publicat în Dilema Veche nr. 807 din 8-14 august 2019
Viitoare amintiri dintr un voiaj tribal jpeg

Mi-a╚Ö petrece vacan╚Ťa ├«ntr-o carte. Una mai veche, pentru a evita aglomera╚Ťia, dar mai ales ambuteiajele care apar frecvent pe traseul lecturii c├«nd se produce o coliziune ├«ntre doi cititori (unul conduc├«nd un BMW Solenoid, cel─âlalt aflat la volanul unei Toyota Serotonin─â) ╚Öi circula╚Ťia este ├«ntrerupt─â pe ambele sensuri. A╚Ö alege ca destina╚Ťie Istoria natural─â a lui Plinius ╚Öi m-a╚Ö opri ├«n Galia, mai exact la pagina 138 a edi╚Ťiei de la Polirom din 2001, unde autorul spune:

ÔÇ×Triburile Galiei Aquitanice s├«nt: ambilatrii, anagnu╚Ťii, pictonii, santonii, trib liber, biturigii supranumi╚Ťi vivisci, trib liber, acvitanii de la care provine numele provinciei ╚Öi sedibovia╚Ťii. Urmeaz─â convenii, aduna╚Ťi ├«ntr-un ora╚Ö, begerii, tarbelii cvatuorsignani, cocosa╚Ťii sexsignani, venamii, onobrisa╚Ťii ╚Öi belenzii. La sud de mun╚Ťii Pirinei locuiesc one╚Öii, oscida╚Ťii montani, sibila╚Ťii, camponii, bercorca╚Ťii, pinpedunii, lasunii, vela╚Ťii, torua╚Ťii, consoranii, auscii, elusa╚Ťii, sotia╚Ťii, oscida╚Ťii campe╚Ötri, sucasii, lactora╚Ťii, basaboia╚Ťii, vaseii, sena╚Ťii ╚Öi cambolectrii agesina╚Ťi. Al─âturi de pictoni tr─âiesc biturigii supranumi╚Ťi cubi, trib liber, apoi lemovicii, arvernii, trib liber, ╚Öi gabalii.ÔÇť

La ambilatri nu a╚Ö sta prea mult, doar c├«t s─â beau o cafea de la ci╚Ömea ╚Öi s─â ron╚Ť─âi un biscuit muzical pentru care patiserii lor s├«nt, pare se, faimo╚Öi. A╚Ö vizita apoi ruinele termelor anagnute unde pe vremuri se puteau face b─âi de mul╚Ťime impresionante, dar care ╚Öi-au pierdut rapid popularitatea dup─â ce specia tiranilor cu girofar la bidiviu s-a stins pe nea╚Öteptate din cauza fluctua╚Ťiilor bru╚Öte de ├«ncredere. Printre pictoni a╚Ö umbla c├«teva ore ca s─â-mi umplu buzunarele cu mostre, fie ╚Öi desperecheate, din aerul lor m─âre╚Ť ╚Öi le-a╚Ö aprecia, a╚Öa cum se cuvine, inadverten╚Ťele peisagistice. A╚Ö z─âbovi o zi sau dou─â ├«n compania santonilor fiindc─â triburile libere (o recunosc f─âr─â sfial─â) m au atras mereu. La ei ai ce vedea ╚Öi, mai cu seam─â, ai ce tr─âi: ├«n fiecare joi (dar joia lor ╚Ťine trei s─âpt─âm├«ni) deschid noi perspective cu alte chei, poate mai potrivite, schimb├«ndu-╚Öi punctul de vedere cu unul fresh, adesea vegetal. A╚Ö nimeri acolo ├«ntr-o joi c├«nd relieful ar deveni unduitor, cuprins de ni╚Öte zbateri cum n-a╚Ö mai fi avut prilejul s─â admir, ╚Öi n-ar fi r─âu, ba chiar pot spune c─â m-a╚Ö dezghe╚Ťa l─âuntric. ╚śi fiindc─â dezghe╚Ťul ├«╚Ťi d─â aripi, a╚Ö trece strada imediat ca s─â-i cunosc pe biturigi (un trib liber ╚Öi dumnealor), care mi-ar completa ne╚Ötiin╚Ťa cu anumite aspecte ├«ndeob╚Öte ignorate ale a╚Öa-zisului ÔÇ×talme╚Ö-balme╚ÖÔÇť social instaurat ├«n s├«nul comunit─â╚Ťii biturige, pe nedrept numit astfel ├«ntruc├«t e vorba mai degrab─â, din c├«te mi s-ar spune, de un ÔÇ×de-a valmaÔÇť adaptat specificului local, acesta fiind motivul pentru care au fost supranumi╚Ťi vivisci sau cubi. Pe acvitani i-a╚Ö scoate din program c─âci ├«ntre timp s-ar face ├«ntuneric. La fel, pe sedibovia╚Ťi.

A doua zi, ├«n zori, a╚Ö intra ├«n ora╚Öul convenilor, construit din aparen╚Ťe sc├«nteietoare pe malurile unui p├«r├«u care curge cum altele nu curg, adic─â static, ceea ce-i face pe conveni s─â ├«ndr─âgeasc─â a╚Öteptarea. Au pe meleagurile lor diverse forme de a╚Öteptare, crescute din acela╚Öi trunchi, dar ├«mpr─â╚Ötiate peste tot de alizee ╚Öi de zvonuri, de la a╚Öteptarea ├«n convoi la monoa╚Öteptare, fiecare dintre ele oferindu-le cantitatea de umbr─â de care au nevoie pentru a tricota eficient. Le-a╚Ö ├«ncerca umbra ╚Öi a╚Ö pleca apoi, umbrit, c─âtre ╚Ťinutul begerilor, unde m-a╚Ö lecui de curiozitate. Pe tarbelii cvatuorsignani i-a╚Ö asigura, din mers, de ├«ntreaga mea simpatie ╚Öi m-a╚Ö ├«ntinde un pic pe prispa unei discoteci rurale cam sumbre, unde un DJ cocosat sexsignan ar mixa alene ritmuri de alean. Revigorat, a╚Ö trece dealul c─âtre locul ocupat vremelnic de venami, i-a╚Ö saluta cu o f├«lf├«ire a prosopului pe care l-a╚Ö purta pe umeri ca s─â m─â apere de introspec╚Ťii ╚Öi a╚Ö p─âtrunde ├«n zona de contact dintre onobrisa╚Ťi ╚Öi belenzi (ace╚Ötia, dac─â nu ╚Ötia╚Ťi, s├«nt fra╚Ťi ├«ntru amuzament). Aici, pentru c─â infinitul e la doi pa╚Öi, pere╚Ťii n-au urechi, au numai nasuri. Ca atare, onobrisa╚Ťii ╚Öi belenzii miros puternic a sobrietate, iar doamnele onobrisate ╚Öi belende r─âsp├«ndesc ├«n juru-le arome sonore de biciclet─â. Ceva mai ├«ncolo, m-a╚Ö ├«ncumeta s─â am o convorbire prin semne cu o pereche de one╚Öi (care tr─âiesc ├«n pe╚Öteri amenajate ca sta╚Ťii de tramvai), profit├«nd de ocazie pentru a-mi de╚Öerta la picioarele lor sacul de glume. Pe urm─â a╚Ö urca un etaj p├«n─â la oscida╚Ťii montani ca s─â le cer cu ├«mprumut singura lor iluzie (aceea c─â lumea dispare f─âr─â s─â sf├«r├«ie), pe care le-a╚Ö ├«napoia-o la iarn─â. ╚śi fiindc─â luna iulie abia ├«ncepu, m-a╚Ö al─âtura sibila╚Ťilor ├«ntr-o excursie pe anumite culmi, de preferat domoale, de unde am culege ├«mpreun─â fragi sau alte fleacuri. Dup─â aia a╚Ö lua-o ├«napoi (nu ├«nainte de a-mi trage sufletul de cozi), ╚Ötiind prea bine c─â voi fi ├«nt├«mpinat ├«n vale de un grup triunghiular alc─âtuit din veselii camponi, impun─âtorii bercorca╚Ťi ╚Öi inocen╚Ťii pinpeduni care, cu to╚Ťii, m─â vor ├«mbr─â╚Ťi╚Öa ca pe un oaspete inoportun, d─âruindu-mi o parte (fire╚Öte, partea dinspre miaz─âzi) din ce au ascuns. Vom d─ân╚Ťui ╚Öi vom benchetui sumar. C├«nd, ostenit, voi adormi, un binevoitor lasun (sau poate un velat) m─â va acoperi cu o priveli╚Öte ca s─â nu mi fie frig.

├Än diminea╚Ťa urm─âtoare, ├«ntruc├«tva mahmur, i-a╚Ö ruga pe torua╚Ťi ╚Öi pe consorani s─â m─â ierte c─â nu le gust ospitalitatea, i-a╚Ö ocoli elegant pe ausci (vorbesc ├«ntruna la telefon cu orizontul ╚Öi asta m-ar indispune), a╚Ö trece ├«n goan─â printre elusa╚Ťii aduna╚Ťi s─â m─â aclame, spun├«ndu-le c─â mi-am uitat gloria ├«n tren, m-a╚Ö strecura neobservat pe una din por╚Ťile cinematografului agrar unde sotia╚Ťii ├«╚Öi ╚Ťin ╚Öedin╚Ťele de terapie prin pl├«ns ╚Öi mi-a╚Ö opri motorul, pentru un popas, pe tarlaua oscida╚Ťilor campe╚Ötri. Cu ei mi-a╚Ö petrece restul vacan╚Ťei, dezvolt├«nd enigme din te miri ce. C├«t despre ceilal╚Ťi (de la sucasii iubitori de fr├«nghii oratorice la gabalii ne╚Ötiutori ├«ntr-ale omenescului, cu o men╚Ťiune special─â pentru cambolectrii agesina╚Ťi care se pricep s─â-╚Ťi trezeasc─â interesul amor╚Ťindu-te), i-a╚Ö l─âsa pe data viitoare.

Ar fi, ├«mi place s─â cred, o vacan╚Ť─â de neuitat.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.