Viaţa după job

Publicat în Dilema Veche nr. 327 din 20 - 26 mai 2010
Viaţa după job jpeg

Ancheta de mai jos a fost realizată cu patru domnişoare, angajate ale GfK România, membră a grupului GfK, una dintre cele mai mari companii de cercetare de piaţă din lume, cu peste 150 de sucursale în 100 de ţări. Ele au fost rugate să răspundă la două întrebări:
1) Există viaţă după job?
2) Cît timp liber vă rămîne şi ce faceţi cu el?
Cîteva scurte întrebări au mai apărut pe parcurs.

Ana Maria BELDICA 
specialist resurse umane (lucrează la GfK de cinci ani)

1), 2) Există. Avem şi timp organizat, şi neorganizat, ca să zic aşa. Eu, personal, reuşesc să mă detaşez, odată ce am ieşit din birou, tot ce se întîmplă în afară reprezintă timpul meu şi îmi aparţine. Dar cred că asta depinde de cum procedează fiecare, de stilul personal. Sînt oameni care rămîn cu problemele de la birou, şi după ce au plecat de aici, eu prefer varianta să mă detaşez. Ca să reuşesc, se întîmplă, de exemplu, ca înainte să ajung acasă să trec prin parc, mă plimb puţin, acumulez puţină energie de la soare sau verdeaţă sau copii, acum, cînd se face vremea frumoasă. Pe urmă mă duc acasă, deschid o carte, fie şi jumătate de oră. Grupul meu de prieteni e format şi din colegi de acum, şi din foşti colegi de facultate, din prieteni mai vechi din oraşul unde m-am născut sau alţii întîlniţi de-a lungul timpului.

Ioana FETECĂU
asistent director general (27 de ani) 

1), 2) În general, rămîne timp liber, dar sînt şi perioade cînd într-adevăr sînt lucruri urgente, cum ar fi organizarea unei conferinţe, un eveniment special, petrecerea de Crăciun. Dar sînt momente pe care le ştii dinainte şi trebuie să te organizezi. Îţi planifici timpul în funcţie de perioade şi de proiecte. Înainte îmi dedicam foarte mult timp muncii, acum încerc, cînd plec de la birou, să fac şi altceva. Week-end-ul este în general liber, se mai întîmplă să fie nevoie de muncă, dar rar. În rest, încerc să ies în natură, cu prietenii, merg la teatru, citesc. E mai rău iarna, cînd se întunecă devreme şi se restrînge cercul de posibilităţi. Cînd ies, mă întîlnesc şi cu colegi, şi cu alţi prieteni, e un fel de mix. Am încercat să-mi fac prieteni şi în cadrul firmei, avînd în vedere că stau aici atîtea ore pe zi şi lucrez de mult timp. Sigur că se mai întîmplă să iei stresul şi problemele cu tine, cînd pleci, n-ai cum să fii complet robotizat, să ştergi totul din memorie. Trebuie să încerci să depăşeşti astfel de momente. Dar asta nu pentru că îţi spune cineva că trebuie să stai aici, ci ştii că trebuie să duci la bun sfîrşit un lucru, ai un deadline mai scurt, e nevoie de efort mai mare, de timp – dar îţi dai seama că e vorba doar de o perioadă.
(Vi s-a întîmplat vreodată să întîrziaţi?)
O singură dată cam o oră, în rest întîrzieri mici, maximum o jumătate de oră. Nu e capăt de lume, se compensează cu zilele cînd te implici mai mult.

Diana PÎNCESCU

research executive, 24 de ani

1), 2) Există viaţă după serviciu, însă mai mult în week-end. În cursul săptămînii, dacă sînt invitată undeva, ies, dar depinde de perioadele de la serviciu, dacă e o săptămînă aglomerată e posibil să stau peste program, să termin ce am de făcut. Cînd plec, încerc să mă detaşez, fiindcă altfel, a doua zi, eşti obosit, nu poţi să dai randament. Mă duc acasă, mă uit la un film, citesc, eu zic că reuşesc să păstrez un echilibru. Uneori prefer să stau peste program, ca să adaug calitate la ce fac, e vorba de alegere. Da, şi de sacrificiu, dar mi se pare OK, fiindcă îmi place ce fac. Eu aveam prieteni aici înainte să mă angajez, alteori ies cu prieteni care n-au legătură cu serviciul.
(Peste 4-5 ani vă vedeţi lucrînd tot aici sau vreţi să căutaţi altceva?)
Momentan îmi place aici, nu caut altceva, dar 4-5 ani înseamnă mult, nu-mi dau seama. Ocazii s-au mai ivit, dar nu am vrut să plec. E bine aici. Cînd am terminat facultatea, am aplicat în mai multe locuri şi am ales să rămîn aici, cum spuneam, aveam deja prieteni la GfK şi echipa e destul de tînără. De-asta şi relaţia cu şefii e mai relaxată.  

Raluca POPA 
PR specialist

1), 2) Îmi rămîne timp, ies cu prietenii, mai ales acum, spre vară, în parc, la spectacole, la restaurant, la o cafea, cam de două ori pe săptămînă. Cînd mă duc seara acasă, gătesc ceva, citesc, fac lucruri care îmi plac. Comut destul de bine de la serviciu la alte lucruri, nu stau cu gîndul aici, cu excepţia perioadelor foarte presante. Prietenii mei, în general, nu au legătură cu serviciul, sînt foşti colegi de facultate, deşi din cînd în cînd mai ies cu cîte o prietenă de aici. Nu e atît de stresant cum cred oamenii din exterior, dar poate e şi cultura corporaţiei noastre, stilul de management e un pic mai relaxat, cel puţin eu asta simt. Sigur că există şi un factor de stres, pentru că lucrezi direct cu clientul, dar cred că oamenii sînt mai deschişi la minte, sînt din ce în ce mai conştienţi că trebuie să fii relaxat în timpul liber, ca să poţi veni cu energie la serviciu.

a consemnat Mădălina ŞCHIOPU.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Casa self checkout FOTO Shutterstock jpg
Glume pe internet după ce o casă self-checkout a cerut bacșiș. „Dacă eu fac toată munca, n-ar trebui să primesc o reducere?”
O casă de marcat self-checkout care le oferă clienților posibilitatea de a lăsa bacșiș a stârnit ironii pe internet. Momentul a devenit viral după ce comentatorul american Michael Knowles a filmat ecranul aparatului și s-a întrebat cui ar trebui, de fapt, să-i lase bani.
image png
Astăzi, 15 august, s-a născut Grigore Gheba. Matematicianul, despre o perioadă grea din viața lui: „Din corpul meu atletic îmi rămăseseră doar ochii care să plângă“.
Grigore Gheba s-a născut pe 15 august 1912, într-o familie săracă din Vrancea, și a ajuns unul dintre cei mai cunoscuți profesori și autori de culegeri de matematică din România. Pentru milioane de elevi, numele său a devenit sinonim cu problemele dificile, temele interminabile și celebra propoziție
anda calugareanu actrita romanca jpeg
Destinul trist al Andei Călugăreanu: respinsă de 9 ori la Teatru și părăsită de soț pentru o altă artistă. 34 de ani de la moartea ei
Anda Călugăreanu s-a stins din viață pe 15 august 1992, la doar 46 de ani. A fost una dintre cele mai complexe simboluri ale scenei românești: a dansat, a cântat, a interpretat roluri memorabile și a rămas în inimile publicului prin cupletele sale celebre alături de Toma Caragiu.
Iepuri în Australia. Foto. Science.org
Cum au reușit 24 de iepuri să cucerească un întreg continent și să provoace dezastre. „Invazia începută în 1859 continuă și astăzi”
În 1859, un latifundiar din Australia a eliberat iepurii aduși din Anglia pentru a-i putea vâna. Urmașii celor 24 de animale s-au răspândit însă cu o viteză uluitoare și au obligat autoritățile să ridice garduri de mii de kilometri și să creeze virusuri pentru a-i opri.
Adormirea maicii domnului   foto facebook jpeg
Tradiții și superstiții de Adormirea Maicii Domnului. Ce nu trebuie să faci pe 15 august
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită pe 15 august, este una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox, încărcată de tradiții, obiceiuri și credințe populare care s-au transmis din generație în generație.
concedieri, foto shutterstock jpg
Harta locurilor de muncă se schimbă în Europa: Germania taie, Europa de Est recrutează. Ce se va întâmpla până în 2030
Companiile europene își regândesc forța de muncă, investițiile și locul în care își desfășoară activitatea. Germania se află printre piețele unde sunt anticipate cele mai mari reduceri de personal până în 2030, în timp ce multe companii din Europa de Est estimează creșteri ale numărului de angajați.
prof Catalina Poiana jpeg
INTERVIU 7 din 10 adulți din România au probleme cu greutatea. De ce punem kilogramele la loc după ce slăbim
Obezitatea afectează tot mai mulți români și nu mai poate fi privită drept o simplă consecință a alimentației excesive sau a lipsei de mișcare. Obezitatea este o boală cronică, influențată de factori biologici, genetici, hormonali, psihologici și de mediul în care trăim.
ogar italian variola jpg
Ce rase de câini sunt mai sensibile la zgomot și agitație. Veterinarul explică de ce au nevoie de liniște
Unele rase de câini se simt mai bine într-un mediu calm și pot deveni stresate atunci când stăpânii vorbesc foarte tare, fac gesturi bruște sau transformă fiecare întâlnire într-un moment zgomotos.
Dunărea la Ada Kaleh de R Braun Institutul Național Al Patrimoniului, Romania jpg
Secretele tulburătoare ale insulei Ada Kaleh. „Gibraltarul” de la Porțile de Fier, ascuns sub Dunăre chiar și când apele scad
Insula Ada Kaleh, în trecut un loc strategic din mijlocul Dunării, disputat de imperii, a dispărut în anii '60, odată cu inundarea ei de noul la de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier. Povestea ei a continuat să ridice controverse și să îi fascineze pe români.