Varietatea preparatelor noastre vă așteaptă cu drag

Etern şi fascinant se dovedeşte limbajul de pe site-urile cu oferte de cazare, de pe „minunatele noastre plaiuri“. Formulele şi clişeele se „îmbină armonios“, „conjugîndu-şi eforturile“, „elegant şi confortabil“, „pentru relaxarea dvs. într-un cadru intim, deosebit şi de neuitat“.  Un hotel se poate caracteriza adesea „prin căldura cu care primeşte oaspeţii, prin eleganţa şi rafinamentul amenajărilor interioare“. Hotelul poate fi şi „spaţiul ideal pentru a petrece o vacanţă de vis, avînd o locaţie (de ce nu şi o locantă n.a.) deosebită pe malul mării“.

Întotdeauna la îndemînă este şi posibilitatea situării „într-o oază de linişte“ sau varianta unui „cadru liniştit pus la dispoziţia clienţilor“. Uneori „hotelul nostru este mai mult decît un hotel de două stele: este o experienţă plăcută, în care gusturi şi necesităţi diferite sînt satisfăcute armonios“. Sînt şi cazuri în care „datorită aşezării excelente a hotelului, chiar pe faleza Mării Negre, puteţi admira spectaculosul răsărit al soarelui din mare iar adierea brizelor de zi şi de noapte vă va dezmierda necontenit“. Oricum, sînt sigur că veţi găsi şi „singurul loc de pe litoralul Mării Negre unde armonia perfectă dintre elegant şi rafinamentul mediteraneean se îmbină cu atmosfera caldă“. În general, hotelurile şi chiar pensiunile dispun sau beneficiază de „o poziţie excelentă“ sau de o terasă care „oferă un spaţiu de relaxare propice după o zi de plajă“. Continuă să fie încă des prezentă şi ideea că „amabilitatea şi ospitalitatea au fost dintotdeauna două trăsături de caracter reprezentative pentru români, iar hotelul nostru doreşte să demonstreze acest lucru“. Nu lipseşte nici hotelul de tip „alegerea perfectă pentru cei care...“, iar de cele mai multe ori „personalul care deserveşte turiştii este calificat şi selectat cu atenţie pentru a oferi servicii de calitate“. Recent, multe hoteluri de pe litoral au trecut printr-un „proces de renovare şi modernizare“ (ştim bine de ce), iar camerele au devenit „adevărate refugii pentru relaxare“. 

La munte se poate adăuga „lumina caldă emanată de aprinderea şemineului“, care transformă hotelul într-o aceeaşi „oază de relaxare“. Alături, restaurantul oferă „ambianţa de care aveţi nevoie pentru a servi (se adresează chelnerilor? n.a.) masa în orice moment al zilei“. Şi bineînţeles că „puteţi savura mîncăruri româneşti alături de cele din bucătăria internaţională, pregătite atent de Maestrul Bucătar“. De pe aceleaşi site-uri, afli că la unele hoteluri există şi o „echipă managerială permanent pregătită să vă ofere servicii ireproşabile de cazare şi alimentaţie publică“. 

Cu toţii ştim că pensiunile sînt puţin altfel decît hotelurile, adică fără echipă managerială, cu servicii mai puţin profesionale, dar mai calde. De exemplu, „pensiunea noastră îşi aşteaptă oaspeţii într-un ţinut de poveste, cu împrejurimi de o rară frumuseţe naturală, în care verdele crud al pădurilor ori albul imaculat al zăpezii fac din acest loc destinaţia ideală pentru a petrece un concediu sau măcar cîteva zile într-o deplină linişte, relaxare şi bună dispoziţie, un loc în care vei dori să revii întotdeauna cu mare bucurie“. Pensiunile, mai mult decît hotelurile, au de-a face cu inima: „În inima munţilor, între Piatra Craiului şi Bucegi, unde peisajele par neatinse de vremuri, unde găseşti aer curat şi răcoros, (...) la mică distanţă de Castelul Bran, locul unde natura, istoria şi obiceiurile tradiţionale se contopesc armonios. 

Străjuită de arcul carpatic, în inima României, se află o lume aparte, plină de magie şi culoare, o lume în care oamenii au învăţat să trăiască în armonie cu natura“. Tot în asemenea locuri, de obicei „pădurea de brazi care înconjoară pensiunea acţionează ca un odorizant natural ce pătrunde în fiecare cameră. Parfum de pădure, însoţit de o adiere răcoroasă, alteori umedă, filtrată de ploile scurte de vară“. Gazdele te îndeamnă: „Fă cunoştinţă cu dimineţile calme de munte!“. Cîteodată mai apar şi surprize, adică – „din păstrăvăria proprie vă fac cu ochiul ager păstrăvi pe care vă invităm să-i «păcăliţi»“. În orice caz, dacă în reţeta de marketing pui şi puţin spirit dimpreună cu ceva detoxifiere, lucrurile n-au cum să nu meargă şi mai bine: „Într-un loc binecuvîntat de Dumnezeu, în care natura a pus la un loc darurile sale – ozon, pădure, păşuni, munţi şi văi, trandafiri şi iarbă, izvoare susurînd şi păsări ciripind – oaspeţii noştri vin să se desprindă de stress-ul vieţii cotidiene, să-şi cureţe corpul de poluare şi toxine, să-şi relaxeze sufletul şi să-şi înalţe spiritul“. Cei care nu au un loc în care Dumnezeu şi natura să îşi fi pus toate darurile, vă pot recomanda: „Imaginaţi-vă un loc liniştit, unde să vă simţiţi ca la munte“. Iar „ca să vă simţiţi ca la dumneavoastră acasă, sau ca şi musafir, pensiunea noastră vă poate oferi mese şi cine festive“. E probabil soluţia cea mai bună pentru cei ce au obiceiul să fie musafiri la ei acasă sau să fie ca şi gazde printre musafiri cu mese festive.  

Dar ce se mai poate zice cînd locul de popas „este conceput ca o locaţie potrivită pentru cei care caută o cazare bună“. Puţin mai ciudat trebuie să fie cînd afli că „varietatea preparatelor culinare, specificul tradiţional românesc şi ambianţa deosebită a restaurantului nostru vă aşteaptă cu drag“. 

Din cîte ştiu, o bună regulă pentru a avea, an de an, mulţi turişti este să oferi exact ceea ce promiţi. La noi, se vede treaba că destui promit turiştilor că vor avea parte de management ireproşabil (ca la serviciu?), în vreme ce alţii (şi mai mulţi) le promit numai poezie şi adjective. După cum se arată, nu-s puţini nici cei care promit din start o interesantă conversaţie agramată.