Uniunea European─â ┼či OMG - deocamdat─â, joc nul

Publicat în Dilema Veche nr. 476 din 28 martie - 3 aprilie 2013
Uniunea European─â ┼či OMG   deocamdat─â, joc nul jpeg

Dac─â organismele modificate genetic (organisme modificate genetic) vor ajunge sau nu s─â fie cultivate pe scar─â larg─â ├«n Uniunea European─â, asta vom afla de-abia dup─â anul 2014. Comisia European─â a decis, la ├«nceputul anului, s─â lase problema drept mo┼čtenire Comisiei viitoare, care va fi desemnat─â dup─â urm─âtoarele alegeri europarlamentare. Cel pu┼úin, ┼čtim c─â subiectul ar putea intra ├«n dezbaterea electoral─â european─â, la concuren┼ú─â cu viitorul euro, Uniunea cu dou─â sau mai multe viteze, ori locurile de munc─â.

Dou─â treimi din alimentele prezente pe pia┼úa american─â con┼úin OMG, iar cultivarea acestora este permis─â ├«n peste jum─âtate din ┼ú─ârile lumii ÔÇô Europa reprezent├«nd, a┼čadar, o notabil─â excep┼úie.

Doar dou─â tipuri de OMG-uri s├«nt autorizate ├«n UE: cartoful Amflora, dezvoltat de grupul BASF, ┼či porumbul MON810, dezvoltat de compania Monsanto.

Dar nici dup─â 2014, decizia nu va fi simplu de luat. Exist─â, la ora actual─â, o ÔÇ×alian┼ú─âÔÇť ├«mpotriva OMG-urilor, alc─âtuit─â din opt state membre: Fran┼úa, Germania, Luxemburg, Austria, Ungaria, Grecia, Bulgaria ┼či Polonia. Acestea au adoptat o serie de prevederi care le permit s─â blocheze cultivarea pe teritoriile lor a organismelor modificate genetic. Nu exist─â, ├«n Uniunea European─â, o majoritate calificat─â care s─â conduc─â la o decizie de interzicere a cultiv─ârii OMG-urilor, dar nici pentru autorizarea acestora.

O alian┼ú─â ÔÇ×pro-OMGÔÇť, care s─â se manifeste ca atare, nu exist─â ÔÇô posibil din considerente de imagine. ├Än orice caz, problema este suficient de controversat─â printre statele membre. Iar Comisia, oricum ocupat─â acum cu alte crize, a preferat s─â am├«ne lucrurile pentru un viitor ÔÇô se sper─â ÔÇô mai luminos.

Dac─â o alian┼ú─â pro-OMG ar exista, atunci ar fi ┼čanse ca Rom├ónia s─â se reg─âseasc─â mai degrab─â acolo dec├«t al─âturi de Fran┼úa, Polonia, Bulgaria ┼či restul.

├Änc─â din 2011, Academia de ┼×tiinte Agricole ┼či Silvice din Bucure┼čti s-a pronun┼úat ├«n favoarea cultiv─ârii OMG-urilor, afirm├«nd c─â acestea nu prezint─â riscuri pentru s─ân─âtatea oamenilor. Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tab─âr─â, se declara chiar un partizan al OMG-urilor. El afirma, tot cu doi ani ├«n urm─â, c─â respingerea OMG-urilor se bazeaz─â pe necunoa┼čterea studiilor ┼čtiin┼úifice. ÔÇ×At├«t eu, c├«t ┼či familia mea consum─âm cu ├«ncredere produse alimentare ce au ├«n componen┼ú─â OMG-uri autorizateÔÇť, asigura ministrul Valeriu Tab─âr─â.

Este adev─ârat c─â, de atunci, puterea de la Bucure┼čti s-a schimbat ÔÇô ├«ns─â f─âr─â o pozi┼úionare ferm─â anti-OMG a noului ministru, Daniel Constantin. Mai mult, organiza┼úii nonguvernamentale l-au acuzat pe ministru c─â ar fi, dimpotriv─â, ÔÇ×agentulÔÇť companiilor produc─âtoare de astfel de organisme.

┼×i aceasta, ├«n contextul unor ezit─âri ale autorit─â┼úilor de la Bucure┼čti de a semna, la ├«nceputul anului, o declara┼úie comun─â regional─â privind ab┼úinerea de la cultivarea soiei modificate genetic.

├Än 19 ianuarie, cu ocazia ÔÇ×S─âpt─âm├«nii VerziÔÇť de la Berlin, mini┼čtrii agriculturii din 17 ┼ú─âri riverane Dun─ârii ┼či afluen┼úilor s─âi au decis s─â semneze declara┼úia comun─â de aderare la programul agricol ÔÇ×Danube SoyaÔÇť, privind stimularea cultiv─ârii ├«n regiune a soiei nemodificate genetic.

Ini┼úiativa a apar┼úinut ministrului Agriculturii din Austria, Nikolaus Berlakovich, ┼či doar ministrul rom├ón Daniel Constantin s-a ab┼úinut ini┼úial, afirm├«nd c─â are nevoie de consultarea mediului academic ┼či a produc─âtorilor din Rom├ónia. A fost momentul care a creat nelini┼čti ├«n r├«ndul activi┼čtilor rom├óni anti-OMG.

├Än cele din urm─â, Rom├ónia a semnat declara┼úia ÔÇ×Danube SoyaÔÇť, dup─â ce Academia de ┼×tiin┼úe Agricole ┼či Silvice ÔÇ×Gheorghe Ionescu-┼×i┼če┼čtiÔÇť ┼či-a exprimat acordul. Ministerul Agriculturii a comunicat acest lucru ├«ntr-o conferin┼ú─â organizat─â ├«n ziua de 6 februarie.

Regiunea Dun─ârii are un poten┼úial uria┼č ├«n privin┼úa cultiv─ârii soiei. Potrivit Camerei pentru Agricultur─â din Austria, suprafa┼úa ar putea cre┼čte la 5 milioane de hectare ├«n urm─âtorii cinci ani. Soia produs─â ├«n regiune poate deveni alternativa european─â nemodificat─â genetic la importurile din America de Sud, unde culturile, ├«n mare parte modificate genetic, se dezvolt─â pe seama defri┼č─ârilor p─âdurilor tropicale din zona Amazonului. O decizie menit─â s─â reduc─â inclusiv fenomenul ├«nc─âlzirii globale, prin protejarea p─âdurilor tropicale ┼či limitarea transportului soiei pe distan┼úe intercontinentale.

Totodat─â, aceasta e ┼či o decizie cu bune perspective pentru Rom├ónia, care, ├«n ultimii ani, a devenit importator net de soia ┼či ┼čroturi de soia, din ┼ú─âri ├«n care se cultiv─â cu preponderen┼ú─â plante modificate genetic.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

Foto L. Muntean

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.