⬆
hrana - între belşug şi risc
Ce mai cultivăm, ce mai mîncăm
În ultima vreme, informaţiile panicard alimentare se succed cu nemiluita, punînd la grea încercare puterile noastre de a digera mental atîtea grozăvii, de multe ori contradictorii, despre otrăvurile care, chipurile, ne-ar fi puse în galantare, spre alegere.
Iuliana IONEL: "Problema noastră sînt pesticidele, nu plantele modificate genetic" - interviu
Cercetătoare la Institutul de Economie Agrară, a studiat pieţele de produse agroalimentare. Din 1996, a lucrat cu Serviciul de Cercetări Economice al Ministerului American al Agriculturii, într-un proiect legat de rapoartele de piaţă pe produse. Atunci a aflat prima dată despre organismele modificate genetic (care au început a fi cultivate, la nivel productiv, în 1997).
Uniunea Europeană şi OMG - deocamdată, joc nul
Dacă organismele modificate genetic vor ajunge sau nu să fie cultivate pe scară largă în Uniunea Europeană, asta vom afla de-abia după anul 2014. Comisia Europeană a decis, la începutul anului, să lase problema drept moştenire Comisiei viitoare, care va fi desemnată după următoarele alegeri europarlamentare.
OMG-urile salvează mediul?
Potrivit unei recente estimări făcute de International Service for the Acquisition of Agri-Biotech Applications, pentru prima oară în lume, ţările în curs de dezvoltare au depăşit ţările dezvoltate în privinţa mărimii suprafeţelor cultivate cu mult discutatele organisme modificate genetic.
Cazul gripei aviare: nici o certitudine
În anul 2006, România s-a aflat sub o ameninţare pe cît de mediatizată pe atît de invizibilă. Presa vuia în privinţa unei epidemii de gripă aviară, la originea căreia ar fi fost neglijenţa unor firme avicole din Codlea. Autorităţile luau măsuri drastice, mergînd pînă la interzicerea deplasării persoanelor din localităţile declarate în carantină.
Dacian CIOLOŞ: "Agricultura te învaţă să fii tolerant şi în viaţa politică" - interviu
Pentru unii, agricultura este o meserie, pentru alţii – o necesitate. Dar pentru mulţi dintre noi, din ce în ce mai mulţi, agricultura devine... cultură. Cultura unui alt mod de a trăi. O filozofie de viaţă. Bio. Curată. Sau, de ce nu, un bun argument pentru a clădi o carieră şi a iniţia o reformă a stilului de a trăi în secolul XXI, cum este cazul comisarului european pentru Agricultură şi Dezvoltare rurală, Dacian Cioloş.
Inteligenţa pămîntului
Legăturile care există intrinsec între sănătate şi alimentaţie devin cunoscute şi recunoscute. Şi ceea ce doar bănuiam, pînă nu de mult, primeşte consistenţă. Potrivit unui recent studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, femeile din Spania au cea mai lungă durată de viaţă: 85 de ani – cu 12 ani mai mult decît moldovencele, de exemplu. Sau decît româncele, adăugăm noi.
Pericolul de a mînca ieftin
De la Sweeney Todd (personajul ficţional care şi-a ucis clienţii şi i-a făcut bucăţi) nu a mai existat atît de multă incertitudine în legătură cu ce se întîmplă exact cu carnea procesată. De data aceasta, nu mai este vorba de filmul Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street (Bărbierul diabolic din Fleet Street), ci de caii din România.
Zvonuri despre alimentele de pe piaţă, din anii '80
Se spunea că laptele era degresat şi îndoit cu apă, în vreme ce smîntîna era mereu suspectată că ar fi fost făcută cu aracet, ca să pară mai consistentă. Mierea ar fi fost şi ea, în multe cazuri, îndoită cu apă, lucru care se verifica introducînd în borcan un creion chimic. Dacă mierea se albăstrea în jurul vîrfului creionului însemna că era cu apă.
Nu muşca mîna care te hrăneşte - angoase şi certitudini alimentare
De cîţiva ani buni, încrederea se construieşte la tîrgurile de producători. Confortul psihic vine din semne ale autenticităţii: clopul şi mustaţa ciobănească a brînzarului sibian, picătura de sirop de fructe prelinsă pe marginea borcanului de gem, cămaşa cadrilată, de om simplu şi cinstit, a celui de la tarabă, vreo iconiţă încadrată în decor şi, desigur, bătăturile ţărăneşti de pe mîinile care manipulează borcane şi bucăţi de brînză.
Sîntem ceea ce mîncăm?
În excelentul dosar dedicat alimentaţiei, revista franţuzească Philosophie magazine (nr. 50 din iunie 2011) descrie perfect stilul de hrănire actual: fiecare are acum acces la preparate adaptate vîrstei şi nevoilor nutriţionale. „Borcănaşe cu piureu de fructe pentru bebeluşi, pizza congelată pentru adolescenţi, carne pentru bărbaţi şi salate uşoare pentru femei.“
"Consumatorii devin tot mai exigenţi"
Imunonutriţia este un alt curent ce prinde teren în dietetica modernă. Care îi sînt argumentele? Cîteva explicaţii vin de la Dominique Rueff, specialist în medicină generală şi cancerologie. De curînd, a apărut, la Editura Spandugino, cartea sa, intitulată Imunoslăbire, care descrie principiile nutriţiei pe baza imunităţii particulare a fiecăruia.