Cazul gripei aviare: nici o certitudine

În anul 2006, România s-a aflat sub o ameninţare pe cît de mediatizată pe atît de invizibilă. Presa vuia în privinţa unei epidemii de gripă aviară, la originea căreia ar fi fost neglijenţa unor firme avicole din Codlea. Autorităţile – sub comanda ministrului Agriculturii de atunci, Gheorghe Flutur – luau măsuri drastice, mergînd pînă la interzicerea deplasării persoanelor din localităţile declarate în carantină. Ieşirile acestor localităţi au fost păzite zile în şir de jandarmi. La Codlea au fost arestate cinci persoane, acuzate de răspîndirea bolii. Acestea susţineau că păsările lor au murit din cu totul alte cauze decît gripa aviară. Ulterior, au fost scoşi cu toţii de sub urmărirea penală iar firmele avicole de la Codlea au obţinut, în instanţă, dreptul la despăgubiri de peste 5 milioane de euro din partea statului.

În schimb, a intrat în vizorul DNA afacerea prin care o firmă din Iaşi a primit, fără licitaţie, contracte de dezinfecţie pentru gripă aviară, pe bani publici. La un control al Ministerului Transporturilor, s-au constatat nereguli şi în operaţiunea de dezinfecţie propriu-zisă, efectuată pe şosele şi căi ferate, iar unii specialişti au susţinut chiar că un asemenea tip de dezinfecţie era cu totul inutil în cazul unui virus ca H5N1.

În 2008, un nou ministru al Agriculturii, Traian Remeş (adversar politic al lui Gheorghe Flutur şi recent condamnat la închisoare în dosarul „Caltaboşul“), a declarat că nu a găsit nici un buletin de analiză care să ateste că în România ar fi existat gripă aviară. Gheorghe Flutur l-a contrazis, arătînd presei un buletin de analiză.

În 2011, în dosarul „gripa aviară“, DNA a trimis în judecată 14 persoane – printre care foşti directori şi funcţionari importanţi din ministere şi agenţii guvernametale –, acuzate că în toată această afacere au prejudiciat bugetul de stat cu 5,8 milioane de euro. Procesul nu s-a încheiat.

Foto L. Muntean