Nu mu┼čca m├«na care te hr─âne┼čte - angoase ┼či certitudini alimentare

Monica STROE
Publicat în Dilema Veche nr. 476 din 28 martie - 3 aprilie 2013
Nu mu┼čca m├«na care te hr─âne┼čte   angoase ┼či certitudini alimentare jpeg

Multiplele crize alimentare se repet─â la intervale din ce ├«n ce mai mici: boala vacii nebune, infestarea cu bacteria E. Coli, contamin─ârile cu carne de cal, scandalul aflatoxinei din lapte, dep─â┼čiri ale nivelurilor de pesticide ├«n fructele importate din Turcia. Asociate unui sistem alimentar bazat pe produc┼úie industrial─â ┼či pe re┼úele globale de achizi┼úie ┼či distribu┼úie, aceste crize alimenteaz─â, de fapt, frici care repun ├«n discu┼úie certitudinile despre un model de produc┼úie menit s─â asigure standardizare, predictibilitate ┼či controlul calit─â┼úii. Amenin┼úarea ÔÇô bine instrumentalizat─â ÔÇô a foametei globale iminente nu mai e suficient─â s─â garanteze obedien┼úa consumatorilor.

Din ce ├«n ce mai mul┼úi dintre ace┼čtia au ├«nceput s─â caute ├«n alt─â parte r─âspunsuri la incertitudinile lor. Trasabilitatea ÔÇô cunoa┼čterea drumului hranei de la ferm─â la farfurie ÔÇô ├«nseamn─â ┼či ├«ncredere ├«n ÔÇ×sta┼úiileÔÇť unde popose┼čte produsul, de-a lungul lan┼úului alimentar. Garan┼úia trasabilit─â┼úii produselor ┼či siguran┼úa alimentar─â nu mai rezid─â ├«ntr-o etichet─â cu ingrediente sau ├«ntr-o farfurie de pe masa unui restaurant autorizat de Direc┼úia Sanitar-Veterinar─â.

Consumatorul ├«┼či activeaz─â instrumente ancestrale ┼či se angajeaz─â ├«ntr-o detectivistic─â senzorial─â: vrea s─â verifice cu ochii lui, s─â pip─âie, s─â miroas─â. Face exerci┼úii de descompunere ┼či recompunere a produselor alimentare complexe, ├«nva┼ú─â ce ├«ntreb─âri trebuie s─â pun─â ca s─â nu fie ├«n┼čelat.

De c├«┼úiva ani buni, ├«ncrederea se construie┼čte la t├«rgurile de produc─âtori. Confortul psihic vine din semne ale autenticit─â┼úii: clopul ┼či musta┼úa ciob─âneasc─â a br├«nzarului sibian, pic─âtura de sirop de fructe prelins─â pe marginea borcanului de gem, c─âma┼ča cadrilat─â, de om simplu ┼či cinstit, a celui de la tarab─â, vreo iconi┼ú─â ├«ncadrat─â ├«n decor ┼či, desigur, b─ât─âturile ┼ú─âr─âne┼čti de pe m├«inile care manipuleaz─â borcane ┼či buc─â┼úi de br├«nz─â.

Din ce ├«n ce mai mult ├«ns─â, aceast─â munc─â a consumului ├«┼či diversific─â repertoriul de posibilit─â┼úi, p├«n─â la solu┼úii ├«n care orice intermediere ┼či orice alt factor de decizie dispare ├«n rela┼úie r─âm├«n├«nd doar produc─âtorul ┼či consumatorul: v├«nz─âri directe, la poarta fermei, sau scheme organizate, sistematice, de distribu┼úie alternativ─â (co┼čuri s─âpt─âm├«nale de legume ┼či alte produse ┼ú─âr─âne┼čti, pe care produc─âtorul le livreaz─â la un loc de ├«nt├«lnire din ora┼č), ┼či chiar scheme de agricultur─â sus┼úinut─â de comunitate. CSA ÔÇô Community Supported Agriculture ÔÇô este un model alimentar bazat pe contractul dintre un produc─âtor ┼či un grup de consumatori care accept─â s─â finan┼úeze ├«ntregul an agricol, ├«ncep├«nd cu ├«ns─âm├«n┼ú─ârile, lu├«nd ├«n calcul ┼či valoarea muncii agricultorului, primind ├«n schimb, ├«n cote echitabile, toat─â produc┼úia la care a contribuit, suport├«nd solidar cu produc─âtorul hazardul natural (secet─â, inunda┼úii). Consumatorul devine, astfel, co-produc─âtor.

Consumatorul fuge de industria alimentar─â nu doar ├«napoi la ┼ú─âran, ci, c├«teodat─â, ├«napoi la familie. Refacerea gospod─âriei extinse e ├«n trend: ne redescoperim rudele de la ┼úar─â ┼či ├«ncepem, din nou, s─â c─âr─âm, de la gar─â sau de la autogar─â ÔÇô ca ├«n anii de av├«nt ai urbaniz─ârii ÔÇô, paporni┼úe cu g─âin─â de curte, ou─â, sl─ânin─â, arsenaluri de zacu┼čti ┼či mur─âturi.

Pe Facebook se organizeaz─â grupuri de mame care pot supravie┼úui f─âr─â supermarket: pentru orice produs alimentar, au identificat o surs─â alternativ─â, bine documentat─â: cineva ┼čtie pe cineva care a t─âiat un vi┼úel ┼či ├«l ├«mparte cu membrele grupului; altcineva ┼čtie o surs─â de ├«ncredere pentru lapte proasp─ât de capr─â; o alt─â membr─â a grupului livreaz─â zilnic p├«ine f─âcut─â de ea ├«n cas─â ÔÇô se ┼čtie din ce fel de f─âin─â ┼či dac─â e dospit─â cu drojdie sau cu maia. C├«teva dintre ele produc ┼či ├«mpart maia. Se ├«mp─ârt─â┼česc re┼úete de ├«nghe┼úat─â f─âcut─â ├«n cas─â, pe baz─â de sm├«nt├«n─â, chipsuri s─ân─âtoase, ciocolat─â. Dorin┼úa de autonomie, empowerment ┼či certitudini mobilizeaz─â energii neb─ânuite.

├Än alt grup, exist─â o baz─â de date na┼úional─â, cu binevoitori care cresc ┼či distribuie ciuperci de chefir. Ni┼čte mici produc─âtori ÔÇô dintr-un sat de pe l├«ng─â Sighi┼čoara ÔÇô au magazin online, prin care v├«nd zacusc─â ┼či gem de cas─â. Vrei busuioc sau rozmarin la ghiveci? Te po┼úi ├«nt├«lni cu produc─âtorul la o sta┼úie de metrou.

Un antreprenor din Pantelimon ├«ntre┼úine un fel de gr─âdin─â zoo cu animale domestice, destinat─â vizitelor copiilor ÔÇ×de ora┼čÔÇť: o rezervare pentru vizit─â e o aventur─â comparabil─â cu rezervarea unui restaurant de nun┼úi. Funda┼úia Ecoruralis din Cluj coordoneaz─â cu succes un proiect de voluntariat la ferme organice: 38 de mici gospod─ârii din Rom├ónia primesc anual sute de voluntari dornici s─â dea o vacan┼ú─â all-inclusive pentru o cur─â de munc─â fizic─â cu p─âm├«nt, buruieni, b─âlegar ┼či compost, precum ┼či hran─â proasp─ât─â, g─âtit─â din ce culeg, mulg sau recolteaz─â cu m├«inile lor. ├Änt├«lniri pentru schimburi de semin┼úe tradi┼úionale au loc chiar l├«ng─â gardul Ministerului Agriculturii. Un workshop de altoire a pomilor, cursuri de permacultur─â ÔÇô s├«nt toate la un click distan┼ú─â. Promisiunea unui ceaun cu sup─â consistent─â ┼či fierbinte, f─âcut─â pe loc, adun─â ├«n fiecare miercuri noapte c├«┼úiva zeci de clubberi bucure┼čteni, ├«n subsolul unei case vechi.

Ace┼čtia s├«nt noii consumatori. Fie c─â s├«nt militan┼úi ┼či angaja┼úi politic, fie c─â s├«nt priva┼úi ┼či se concentreaz─â pe construirea unor ÔÇ×cazemateÔÇť alimentare personale, unde s─â se afle la ad─âpost de riscuri alimentare, cu to┼úii ┼čtiu mai multe dec├«t ar vrea industria alimentar─â, au dep─â┼čit admira┼úia pentru progresul tehnologic indicat de via┼úa de raft, de pungile vidate ┼či de ambalajul de tip tetrapak, ┼či au ├«nceput s─â (re)valorizeze ┼ú─âranul ca produc─âtor de hran─â.

Consumatorilor cu acest profil le corespunde un produc─âtor pe m─âsur─â. Noii ┼ú─ârani s├«nt cei care ÔÇô prin diverse concursuri de ├«mprejur─âri ÔÇô au devenit voci locale angajate politic, care articuleaz─â discursuri complexe despre programe ┼či politici agricole ┼či alimentare. Aceste voci ┼ú─âr─âne┼čti pot articula un discurs critic sau se pot racorda la ideologii globale pe care le pot localiza, beneficiind de regul─â de p├«rghii institu┼úionale care le permit accesul la masa dezbaterilor. Mi┼čcarea Via Campesina ┼či re┼úeaua ARC2020, organiza┼úii autohtone precum Ecoruralis de la Cluj sau Funda┼úia Adept de la Saschiz ÔÇô mobilizeaz─â de mul┼úi ani aceste energii.

Mor┼úii ┼ú─âranului, anun┼úate de Vintil─â Mih─âilescu ├«nainte de aderare, i se opune, timid, o m├«n─â de oameni dintr-o nou─â genera┼úie de ┼ú─ârani (c─ârora mul┼úi prefer─â s─â le aplice ┼čtampila de ÔÇ×mici fermieriÔÇť), care ┼čtiu s─â apere de invalidare ideea de agricultur─â de semi-subzisten┼ú─â, la scar─â mic─â, lupt├«nd tocmai din interiorul sistemului agricol european care ├«i ├«mpinge la periferie: participare la consult─ârile despre reforma Politicii Agricole Comune, lu─âri de cuv├«nt ├«n Parlamentul European, mar┼čuri la Comisie, schimburi de experien┼ú─â cu ÔÇ×omologiÔÇť europeni.

├Än cazul acestor c├«┼úiva ┼ú─ârani autoasuma┼úi, ├«n proximitatea c─ârora am avut ocazia s─â m─â aflu, deciziile ÔÇ×antreprenorialeÔÇť despre dimensiunea exploata┼úiei agricole ┼či volumul de produc┼úie alimentar─â s├«nt transferate ├«n plan moral: sim┼úul m─âsurii, al cump─ât─ârii, valorizarea controlului pe care ┼úi-l d─â produc┼úia de tip artizanal ┼či aspira┼úia la o bucat─â de p─âm├«nt care s─â poat─â fi lucrat─â cu capacit─â┼úile proprii ÔÇô s├«nt chiar argumente din repertoriul de atribute ┼ú─âr─âne┼čti vehiculate de imaginarul intelectual. Poate cei care ├«l caut─â dramatic pe ÔÇ×┼ú─âranul rom├ónÔÇť ├«┼či pot opri c─âut─ârile, odat─â cu identificarea acestor personaje care se opun ÔÇ×┼ú─âr─âne┼čteÔÇť tendin┼úelor industrializ─ârii agricole: comasarea p─âm├«nturilor, rentabilitate, mecanizare, eficien┼ú─â.

Faptul c─â racordarea lor la modele globalizate de produc┼úie ┼či distribu┼úie alternativ─â (scheme de co┼čuri de produse, agricultur─â ecologic─â, voluntariat la ferm─â) este mediat─â de o serie de brokeri culturali ÔÇô e un fapt necesar, pentru c─â, astfel, ace┼čti noi ┼ú─ârani pot deveni r─âspunsul la c─âut─ârile consumatorilor descri┼či mai sus. Grani┼úele culturale fiind estompate, un dialog inteligibil poate (re)├«ncepe, cu tot mai multe instan┼úe de schimb de roluri, ├«n care consumatorii devin, ┼či ei, pu┼úin produc─âtori, ┼či cu tot mai multe pove┼čti ├«n care ocuparea ├«n agricultur─â nu este un semn al naufragiului personal, ci o voca┼úie ┼či un stil de via┼ú─â.

Monica Stroe este antropolog. Pred─â antropologia alimenta┼úiei la SNSPA Bucure┼čti ┼či la Funda┼úia ÔÇ×Calea VictorieiÔÇť.

Foto: L. Muntean

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.