Inteligenţa pămîntului

Publicat în Dilema Veche nr. 476 din 28 martie - 3 aprilie 2013
Inteligenţa pămîntului jpeg

Legăturile care există intrinsec între sănătate şi alimentaţie devin cunoscute şi recunoscute. Şi ceea ce doar bănuiam, pînă nu de mult, primeşte consistenţă. Potrivit unui recent studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, femeile din Spania au cea mai lungă durată de viaţă: 85 de ani – cu 12 ani mai mult decît moldovencele, de exemplu. Sau decît româncele, adăugăm noi. O evidenţă argumentată de El País, citat de presseurop.eu, notează astfel: „O longevitate care se explică, în parte, prin regimul mediteranean de alimentaţie.“ Este oare o întîmplare că în secolul XXI, tendinţele spre o întoarcere ancestrală a cultivării pămîntului, a manierei de a mînca, a alegerilor pe care le facem privindu-ne frigiderul, au devenit mai mult decît o modă? David Servan-Schréiber, cunoscut psihiatru şi medic francez, amintea – în On peut se dire au revoir plusieurs fois (Editura Laffont, 2011) – de apariţia unei noi discipline – ecomedicina – şi de un motto aparţinînd inventatorului acestei discipline, Michael Lerner: „Nu putem trăi sănătoşi pe o planetă bolnavă.“ Astăzi, pentru Servan-Schréiber – cel care, atins de cancer de foarte tînăr, a reuşit să-şi prelungească viaţa cu 30 de ani nu doar datorită medicamentelor şi a tratamentelor, ci şi unui regim de viaţă şi alimentar strict, bazat pe Omega-3 – „domeniul agroalimentar va readuce în discuţie noile scheme mondiale. Raioanele bio din marile magazine reprezintă o imensă speranţă, cea de a schimba în profunzime întregul sistem al agriculturii. Din ce în ce mai mulţi agricultori îşi dau seamna că trebuie să treacă la bio, nu doar pentru binele pămîntului lor sau al propriei sănătăţi, ci şi din cauze economice, maniera bio permiţîndu-le, pe termen lung, creşterea veniturilor.“

Poate că acestea sînt şi motivele pentru care în Transilvania, mai precis la Odorheiu Secuiesc, a apărut, în 2010, o organizaţie nonguvernamentală numită „Szekelygyümölcs Association“ (http://www.szekelygyumolcs.ro/main.php?l=ro) – în traducere, Asociaţia Fructelor Secuieşti. La început, a fost doar o idee nebunească – cea a creatorului său, Istvan Mar, un român care lucrase 12 ani la FAO (Italia), Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Hrană şi Agricultură. „Cînd am revenit în ţară, cu ideea de a crea o organizaţie pe un model de dezvoltare comunitară – de a pune în comun munca mai multor familii, pentru a procesa produsele şi a le vinde, congelate –, toată lumea m-a crezut nebun“ – povesteşte preşedintele ei. „Eu nu-mi doream decît să fac ceva pentru ca profitul să se întoarcă spre societate, nu doar ca societatea să trăiască mai bine. Mi se părea logic să propun semenilor mei să muncim împreună, să participăm toţi la ceea ce facem, să producem bio pentru a ne îmbunătăţi atît viaţa, cît şi veniturile.“ Istvan Mar s-a adresat, deci, direct guvernului de la Oslo, încercînd şi chiar obţinînd, din partea norvegienilor, un milion de euro. „Norvegienii au investit imediat în acest model de colectare, procesare şi desfacere, şi dacă la început eram doar 180 de familii în proiect, acum sîntem 1500, povesteşte domnul Mar. Producţia a crescut constant, de la 150 de tone anual la peste 600 de tone de fructe de pădure, fructe uscate. Începem să congelăm şi ne gîndim la export. Am fost profitabili din prima lună, iar distribuţia funcţionează perfect, şi nu doar în Transilvania. Lucrez cu trei foarte mari distribuitori din ţară: Mercur/Super, Biologistic SRL, SC Naive Foods SRL Moldova.“

Povestea asociaţiei, prezentă de curînd cu un stand propriu la BioFach Nürnberg – cel mai mare salon de produse bio din lume –, nu se opreşte aici. Istvan Mar a implementat cursuri de formare pentru tinerii agricultori care ar dori să se reorienteze spre agricultura bio, a organizat ateliere de agricultură bio pentru şcolile din judeţele limitrofe (3000 de puieţi plantaţi de elevi proveniţi din trei şcoli), iar Festivalul Fructelor – organizat în fiecare lună septembrie, la Odorhei – se află deja la cea de-a patra ediţie.

Nu este singurul exemplu. Asociaţia bioagricultorilor din România (www. bioterra.org.ro), BioTerra, înfiinţată în 1997, se ocupă exclusiv de promovarea şi dezvoltarea agriculturii biologice din România. Numără deja 3000 de membri din toată ţara, iar potrivit preşedintelui ei, clujeanul Albert Imre, acest sector este în plină dezvoltare. „Sînt oare românii pregătiţi pentru a consuma bio, doar bio? Totul depinde de consumator, în acest domeniu. Cu cît sînt mai mulţi, cu atît putem produce mai mult bio. În anul 2000, am avut 17.000 de hectare în agricultura biologică. Pînă în 2009 nu prea am avut subvenţii serioase. Totuşi, agricultura biologică s-a dezvoltat. Am ajuns la 300.000 de hectare.“

În lume cîştigă teren o enormă luare de poziţie, conştientizare a fragilităţii existenţei noastre, în strînsă cauzalitate cu alimentaţia. Iniţiativele rare, dar apărute cam peste tot, inclusiv în România (în Franţa, de pildă, există adevărate parcuri tematice – unde copiii se pot „juca“ de-a culesul de zmeură, de mere, de struguri etc. – sau chiar ferme pentru vacanţe), dovedesc că europenii sînt pe cale să se întoarcă la natură. Turism bio, retragere la vîrsta pensiei la ţară, „pentru a ne vindeca de bolile secolului, printre care şi cancerul, pentru a cărui apariţie sînt responsabili şi factorii de mediu înconjurător“, toate acestea sînt posibile. Există o „inteligenţă a pămîntului“, trebuie doar să ne-o însuşim.

Iulia Badea-Guéritée este jurnalistă franceză, născută în România, editor român la Presseurop.eu. Se ocupă de rubricile „România“ şi „Moldova“, pentru revista Courrier International. Membră a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni, este deţinătoare a premiului Louise Weiss, 2006, pentru cel mai bun jurnalist european.

Foto L. Muntean

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.