Iuliana IONEL: "Problema noastră sînt pesticidele, nu plantele modificate genetic" - interviu

Publicat în Dilema Veche nr. 476 din 28 martie - 3 aprilie 2013
Iuliana IONEL: "Problema noastră sînt pesticidele, nu plantele modificate genetic"   interviu jpeg

Cercetătoare la Institutul de Economie Agrară, a studiat pieţele de produse agroalimentare. Din 1996, a lucrat cu Serviciul de Cercetări Economice al Ministerului American al Agriculturii, într-un proiect legat de rapoartele de piaţă pe produse. Atunci a aflat prima dată despre organismele modificate genetic (care au început a fi cultivate, la nivel productiv, în 1997).

O întrebare simplă: ce sînt organismele modificate genetic?

În agricultură, vorbim de plante în al căror genom a fost introdusă o genă (sau mai multe) preluată de la alte plante din flora spontană, la care s-a observat o caracteristică dominantă. Spre exemplu, s-a observat că o anumită plantă are rezistenţă la erbicide, rezistenţă la atacul insectelor (avînd o frunză mai groasă, inatacabilă pentru gîndacul de Colorado) sau alte asemenea caracteristici care merită a fi transferate, pe calea ingineriei genetice, la plantele de cultivat.

Planta de la care se preia gena trebuie s─â fie din aceea┼či familie cu cea la care se introduce gena?

Nu neap─ârat. Dar se fac teste de compatibilitate. Ca regul─â, ├«nt├«i se g─âse┼čte planta cu acele caracteristici c─âutate, apoi se face transferul. De multe ori ├«ns─â, oamenii confund─â plantele modificate genetic cu plante care au anumite caracteristici; de exemplu, cu ro┼čiile care nu s├«nt suficient de dulci. Asta e, ├«ns─â, cu totul alt─â poveste.

Deci o plantă modificată genetic nu e neapărat mai puţin dulce, mai fără gust?

Nu. Modificarea genetic─â se face prin interven┼úia direct─â a omului, iar ameliorarea clasic─â se face prin ├«ncruci┼č─âri ├«ntre plante ┼či selec┼úii, pe o perioad─â mai lung─â de timp. Ro┼čiile de care noi zicem c─â ar fi modificate genetic pentru c─â nu au gust, s├«nt de fapt ob┼úinute prin asemenea amelior─âri clasice, ├«n timp. Amelior─ârile clasice se ob┼úin ├«n timp ├«ndelungat, poate s─â fie vorba ┼či de 15 ani, ├«n vreme ce amelior─ârile prin inginerie genetic─â, pentru ob┼úinerea unei plante cu anumite caracteristici, se fac ├«n cel mult cinci ani. P├«n─â acum, modific─âri genetice s-au f─âcut foarte mult la flori ┼či la plante care se cultiv─â pe suprafe┼úe mari (soia, porumb), ┼či mai pu┼úin la legume ┼či fructe. Pentru fructe ┼či legume este nevoie de cercet─âri mai ├«ndelungate.

Pe piaţa românească există plante modificate genetic?

Trebuie s─â facem aici o distinc┼úie. Pe teritoriul Uniunii Europene nu este permis─â cultivarea de plante modificate genetic, dec├«t cu anumite excep┼úii de soiuri, care au primit aprobare. La noi este aprobat un hibrid de porumb, rezistent la sfredelitorul porumbului, dar suprafe┼úele cultivate nu s├«nt extinse. P├«n─â ├«n 2007, s-a cultivat ┼či soia modificat─â genetic (rezistent─â la erbicide). Dar, de┼či Uniunea European─â nu permite cultivarea OMG-urilor, at├«t Europa c├«t ┼či Rom├ónia s├«nt dependente de importurile de soia ┼či ┼črot de soia din America, provenite din culturi modificate genetic. Adic─â, noi nu cultiv─âm plante modificate genetic, pentru c─â ne temem c─â ar influen┼úa s─ân─âtatea oamenilor ┼či a mediului, dar consum─âm alimente provenite de la animale furajate cu soia modificat─â genetic. Dac─â nu m─â ├«n┼čel, anual, la nivelul Uniunii, aceste importuri s├«nt de circa 55 de miliarde de euro. Culturile de plante modificate genetic s├«nt mai rentabile. ├Än general, produc┼úia este mai mare ┼či mai sigur─â, se pierde mai pu┼úin din cauza bolilor ┼či a d─âun─âtorilor. Un alt avantaj ÔÇô nevoia folosirii de erbicide, fungicide ┼či insecticide este mai mic─â.

Deci, la cultivarea OMG-urilor se folosesc mai puţine chimicale.

Da, ┼či am observat c─â exist─â o team─â din partea marilor companii de pesticide c─â, odat─â cu r─âsp├«ndirea plantelor modificate genetic, ├«┼či vor pierde pia┼úa.

Mai exist─â o idee care circul─â ├«n leg─âtur─â cu plantele modificate genetic. Se spune c─â acolo unde se cultiv─â, solul se deterioreaz─â mai repede ┼či nu se mai pot cultiva ulterior alte plante.

Este o legend─â. Pentru a primi avizul ┼čtiin┼úific, o asemenea plant─â trebuie s─â ├«ndeplineasc─â o serie de condi┼úii. Se fac studii care verific─â dac─â o cultur─â e periculoas─â pentru mediu, pentru alte plante, pentru animale sau p─âs─âri. Nici unul dintre studiile f─âcute nu a ar─âtat c─â ar fi vreun asemenea pericol. Ba chiar mai mult, gradul de toxicitate al solului este mai mic dup─â o asemenea cultur─â de plante modificate genetic, pentru c─â la ele nu se folosesc, cum spuneam, a┼ča multe pesticide.

Oamenii se tem ├«n general de ce e nou. Despre telefoanele mobile se spune c─â produc cancer, de┼či nu exist─â nici un studiu serios care s─â certifice a┼ča ceva. C├«nd s-a inventat trenul, se spunea c─â viteza pe care o atingea, nemai├«nt├«lnit─â p├«n─â atunci, d─âuneaz─â organismului uman. Poate c─â ┼či ├«n cazul OMG-urilor avem de-a face cu aceea┼či problem─â. Dar nu cumva temerea asta fireasc─â e ┼či folosit─â? Care ar fi motivele economice pentru care Uniunea European─â se opune at├«t de tare cultiv─ârii acestor plante, de vreme ce nu s-a demonstrat ┼čtiin┼úific c─â ar fi vreun pericol?

├Än ultima vreme, ├«n comer┼úul mondial s-a mers pe calea t─âierii oric─âror bariere tarifare. ├Än acest sens, ar fi trebuit ca organismele modificate genetic s─â se r─âsp├«ndeasc─â foarte repede pe tot mapamondul. De c├«te ori apare o opozi┼úie de genul ÔÇ×noi vrem, dar trebuie s─â facem ├«nt├«i studii, s─â vedem dac─â ├«ntr-adev─âr nu face r─âu omuluiÔÇť, de fapt, e vorba de un alt tip de barier─â comercial─â. C├«nd un fermier are posibilitatea s─â cultive OMG-uri ┼či vede avantajele ÔÇô ├«i e mai u┼čor s─â gestioneze riscurile ┼či are produc┼úii mai mari ┼či mai sigure ÔÇô ├«ncepe s─â prefere aceste plante. Iar Europa nu st─âp├«ne┼čte la fel de bine ca Statele Unite mecanismul producerii plantelor modificate genetic. Asta ┼či pentru c─â majoritatea cercet─âtorilor ├«n domeniu au preferat s─â lucreze ├«n America. Acum, Europa se str─âduie┼čte s─â-┼či formeze propria tehnologie de ob┼úinere a plantelor modificate genetic, ca s─â nu depind─â de tehnologia american─â ┼či ca s─â nu dispar─â firmele europene care se ocup─â cu ameliorarea plantelor. Iar p├«n─â una-alta, UE a adoptat politica de am├«nare a aprob─ârii de cultivare a acestor plante. A┼ča v─âd economi┼čtii sensul acestor restric┼úii. Fiindc─â, odat─â ce m─ân├«nci carne provenit─â din animale furajate cu plante modificate genetic ÔÇô cum spuneam ÔÇô, de ce nu ai putea s─â le ┼či cultivi?

Pe de altă parte, e absurd să crezi că ingerînd o plantă modificată genetic, ţi se vor modifica propriile gene.

Sigur, nu s├«nt posibile transmiteri de gene ├«ntre specii, ┼či mai ales de la plante la om. ┼×i de ce s─â ne punem astfel de probleme, c├«nd avem motive de ├«ngrijorare mult mai concrete; de exemplu, cele legate de folosirea pesticidelor ├«n exces.

Revin pentru o precizare. A┼čadar, noi nu avem ├«n acest moment, ├«n Rom├ónia, un exemplu concret, pe pia┼ú─â, de plant─â cu modific─âri genetice ÔÇô ro┼čie, castravete sau altceva?

Nu exist─â a┼ča ceva. Exist─â doar legume sau fructe ameliorate ├«n mod clasic. Scopul amelior─ârilor la ro┼čii, de exemplu, este s─â le reduc─â apa ┼či zaharurile, ca s─â reziste mai mult timp ├«n rafturile magazinelor. Ro┼čiile neameliorate ┼či gustoase se stric─â mai u┼čor ┼či aduc pierderi mai mari. Singurele ┼či gustoase, ┼či rezistente s├«nt cele mici, cherry ÔÇô la care fructul se prezerv─â mai bine.

Iar despre modific─ârile genetice ÔÇô putem spune c─â for┼úeaz─â, de fapt, evolu┼úia plantelor (evolu┼úie ├«n sens darwinian)?

Da, de exemplu, ┼čtim c─â str─âmo┼čul gr├«ului ar─âta ca o iarb─â. ├Än mii de ani, au avut loc o evolu┼úie ┼či o selec┼úie. ├Äntr-o singur─â genera┼úie, nu s-ar fi putut observa vreo modificare. ├Än schimb, prin ingineria genetic─â, asemenea salturi se fac imediat. ├Änainte, cercet─âtorii selectau plantele din ochi, ceea ce f─âcea lucrurile destul de relative. Uit├«ndu-te ├«ns─â la microscop ┼či fotografiind genomul, nu mai faci nici o gre┼čeal─â. ┼×i cum lumea are nevoie tot timpul de hran─â, se ├«ncearc─â s─â se r─âspund─â c├«t mai rapid cerin┼úelor de pe pia┼ú─â. La o conferin┼ú─â, un reprezentant al unei ┼ú─âri africane le recomanda europenilor ÔÇô care, spunea el, au stomacul plin ÔÇô s─â nu le mai spun─â africanilor, care s├«nt fl─âm├«nzi, ce s─â m─ân├«nce ┼či ce nu. ÔÇ×Noi m├«nc─âm ce e mai ieftinÔÇť ÔÇô spunea el.

Mai exist─â vreun loc de pe glob ├«n care se ├«nt├«mpin─â o a┼ča rezisten┼ú─â ├«mpotriva OMG-urilor, ca ├«n Europa?        
Nu, Europa e cea mai vocal─â ├«n aceast─â chestiune.            

Dar, revenind la ro┼čii, nu vreau s─â fac anti-reclam─â ┼ú─âranilor care vin la pia┼ú─â, dar oamenii tind s─â mearg─â c─âtre ei av├«nd ├«n minte c─â acolo g─âsesc zarzavaturi produse ├«ntr-un sistem clasic, f─âr─â prea multe pesticide, cu gunoi de grajd, ├«ngrijite, f─âr─â s─â fie for┼úate. De multe ori, se ├«n┼čeal─â ÔÇô pentru c─â, de exemplu, unele tomate au acel ┼úur┼úure ├«n partea opus─â codi┼úei. ┼óur┼úurele indic─â faptul c─â ro┼čia a fost stimulat─â. ├Äntr-un vas cu o solu┼úie SDMA (un erbicid) se introduc influorescen┼úele ┼či se stimuleaz─â apari┼úia ┼či formarea rapid─â a ro┼čiilor. Deci, m─â duc c─âtre pia┼úa ┼ú─âr─âneasc─â sper├«nd s─â m─ân├«nc ceva mai natural, ┼či m─â aleg cu ceva gustos, dar plin de pesticid. Sau e ┼či cazul acelor ro┼čii care, pe l├«ng─â ┼úur┼úurele opus codi┼úei, au ├«n t─âietur─â ni┼čte zone verzi ┼či tari. ┼×i asta indic─â un exces de pesticide. Un alt caz care poate fi depistat este la merele golden rom├óne┼čti, cele care au un ritidom, ceva maroniu pe ele, ca o plas─â. Acest ritidom apare ├«n mod natural doar la merele renete. Dac─â apare la golden e iar─â┼či indica┼úie de exces de pesticid. De multe ori, c├«nd i-am ├«ntrebat pe ┼ú─âranii respectivi, am primit r─âspunsul c─â ei nu ┼čtiu exact c├«t s─â dea, c─â nu se pricep, dar c─â li s-a spus s─â dea mai mult ca s─â fie siguri. Ar fi ideal dac─â, undeva, s-ar putea face un test al con┼úinutului de pesticide din legume.

Nu exist─â controale, legi?

Chiar dac─â s├«nt, e foarte greu s─â gestionezi sute de mii de produse. Fiind cultivate pe suprafe┼úe mici, e vorba de foarte multe surse diferite, pe care e foarte greu s─â le verifici eficient, a┼ča ├«nc├«t s─â ┼úii sub control utilizarea pesticidelor. Pot s─â v─â spun ┼či c─â fermierul care produce legume la scar─â industrial─â, ├«n sere, chiar dac─â e ├«n Turcia sau ├«n alt─â parte, nu-┼či permite s─â foloseasc─â pesticide ├«n exces pentru c─â intr─â ├«n pagub─â. ├Än schimb, ┼ú─âranul individual poate da cu ele ├«n disperare, ca s─â nu-i moar─â plantele. ┼×i, cum ├«n Rom├ónia oricine poate face agricultur─â, te po┼úi a┼čtepta la orice. ├Än Fran┼úa trebuie s─â ai o diplom─â, o anumit─â preg─âtire.

Iar din punctul meu de vedere, pesticidele ┼či utilizarea lor ├«n exces s├«nt mult mai periculoase dec├«t organismele modificate genetic (care, deocamdat─â, nici m─âcar nu exist─â pe pia┼ú─â).

a consemnat Andrei MANOLESCU

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.