Iuliana IONEL: "Problema noastră sînt pesticidele, nu plantele modificate genetic" - interviu

Publicat în Dilema Veche nr. 476 din 28 martie - 3 aprilie 2013
Iuliana IONEL: "Problema noastră sînt pesticidele, nu plantele modificate genetic"   interviu jpeg

Cercetătoare la Institutul de Economie Agrară, a studiat pieţele de produse agroalimentare. Din 1996, a lucrat cu Serviciul de Cercetări Economice al Ministerului American al Agriculturii, într-un proiect legat de rapoartele de piaţă pe produse. Atunci a aflat prima dată despre organismele modificate genetic (care au început a fi cultivate, la nivel productiv, în 1997).

O întrebare simplă: ce sînt organismele modificate genetic?

În agricultură, vorbim de plante în al căror genom a fost introdusă o genă (sau mai multe) preluată de la alte plante din flora spontană, la care s-a observat o caracteristică dominantă. Spre exemplu, s-a observat că o anumită plantă are rezistenţă la erbicide, rezistenţă la atacul insectelor (avînd o frunză mai groasă, inatacabilă pentru gîndacul de Colorado) sau alte asemenea caracteristici care merită a fi transferate, pe calea ingineriei genetice, la plantele de cultivat.

Planta de la care se preia gena trebuie s─â fie din aceea┼či familie cu cea la care se introduce gena?

Nu neap─ârat. Dar se fac teste de compatibilitate. Ca regul─â, ├«nt├«i se g─âse┼čte planta cu acele caracteristici c─âutate, apoi se face transferul. De multe ori ├«ns─â, oamenii confund─â plantele modificate genetic cu plante care au anumite caracteristici; de exemplu, cu ro┼čiile care nu s├«nt suficient de dulci. Asta e, ├«ns─â, cu totul alt─â poveste.

Deci o plantă modificată genetic nu e neapărat mai puţin dulce, mai fără gust?

Nu. Modificarea genetic─â se face prin interven┼úia direct─â a omului, iar ameliorarea clasic─â se face prin ├«ncruci┼č─âri ├«ntre plante ┼či selec┼úii, pe o perioad─â mai lung─â de timp. Ro┼čiile de care noi zicem c─â ar fi modificate genetic pentru c─â nu au gust, s├«nt de fapt ob┼úinute prin asemenea amelior─âri clasice, ├«n timp. Amelior─ârile clasice se ob┼úin ├«n timp ├«ndelungat, poate s─â fie vorba ┼či de 15 ani, ├«n vreme ce amelior─ârile prin inginerie genetic─â, pentru ob┼úinerea unei plante cu anumite caracteristici, se fac ├«n cel mult cinci ani. P├«n─â acum, modific─âri genetice s-au f─âcut foarte mult la flori ┼či la plante care se cultiv─â pe suprafe┼úe mari (soia, porumb), ┼či mai pu┼úin la legume ┼či fructe. Pentru fructe ┼či legume este nevoie de cercet─âri mai ├«ndelungate.

Pe piaţa românească există plante modificate genetic?

Trebuie s─â facem aici o distinc┼úie. Pe teritoriul Uniunii Europene nu este permis─â cultivarea de plante modificate genetic, dec├«t cu anumite excep┼úii de soiuri, care au primit aprobare. La noi este aprobat un hibrid de porumb, rezistent la sfredelitorul porumbului, dar suprafe┼úele cultivate nu s├«nt extinse. P├«n─â ├«n 2007, s-a cultivat ┼či soia modificat─â genetic (rezistent─â la erbicide). Dar, de┼či Uniunea European─â nu permite cultivarea OMG-urilor, at├«t Europa c├«t ┼či Rom├ónia s├«nt dependente de importurile de soia ┼či ┼črot de soia din America, provenite din culturi modificate genetic. Adic─â, noi nu cultiv─âm plante modificate genetic, pentru c─â ne temem c─â ar influen┼úa s─ân─âtatea oamenilor ┼či a mediului, dar consum─âm alimente provenite de la animale furajate cu soia modificat─â genetic. Dac─â nu m─â ├«n┼čel, anual, la nivelul Uniunii, aceste importuri s├«nt de circa 55 de miliarde de euro. Culturile de plante modificate genetic s├«nt mai rentabile. ├Än general, produc┼úia este mai mare ┼či mai sigur─â, se pierde mai pu┼úin din cauza bolilor ┼či a d─âun─âtorilor. Un alt avantaj ÔÇô nevoia folosirii de erbicide, fungicide ┼či insecticide este mai mic─â.

Deci, la cultivarea OMG-urilor se folosesc mai puţine chimicale.

Da, ┼či am observat c─â exist─â o team─â din partea marilor companii de pesticide c─â, odat─â cu r─âsp├«ndirea plantelor modificate genetic, ├«┼či vor pierde pia┼úa.

Mai exist─â o idee care circul─â ├«n leg─âtur─â cu plantele modificate genetic. Se spune c─â acolo unde se cultiv─â, solul se deterioreaz─â mai repede ┼či nu se mai pot cultiva ulterior alte plante.

Este o legend─â. Pentru a primi avizul ┼čtiin┼úific, o asemenea plant─â trebuie s─â ├«ndeplineasc─â o serie de condi┼úii. Se fac studii care verific─â dac─â o cultur─â e periculoas─â pentru mediu, pentru alte plante, pentru animale sau p─âs─âri. Nici unul dintre studiile f─âcute nu a ar─âtat c─â ar fi vreun asemenea pericol. Ba chiar mai mult, gradul de toxicitate al solului este mai mic dup─â o asemenea cultur─â de plante modificate genetic, pentru c─â la ele nu se folosesc, cum spuneam, a┼ča multe pesticide.

Oamenii se tem ├«n general de ce e nou. Despre telefoanele mobile se spune c─â produc cancer, de┼či nu exist─â nici un studiu serios care s─â certifice a┼ča ceva. C├«nd s-a inventat trenul, se spunea c─â viteza pe care o atingea, nemai├«nt├«lnit─â p├«n─â atunci, d─âuneaz─â organismului uman. Poate c─â ┼či ├«n cazul OMG-urilor avem de-a face cu aceea┼či problem─â. Dar nu cumva temerea asta fireasc─â e ┼či folosit─â? Care ar fi motivele economice pentru care Uniunea European─â se opune at├«t de tare cultiv─ârii acestor plante, de vreme ce nu s-a demonstrat ┼čtiin┼úific c─â ar fi vreun pericol?

├Än ultima vreme, ├«n comer┼úul mondial s-a mers pe calea t─âierii oric─âror bariere tarifare. ├Än acest sens, ar fi trebuit ca organismele modificate genetic s─â se r─âsp├«ndeasc─â foarte repede pe tot mapamondul. De c├«te ori apare o opozi┼úie de genul ÔÇ×noi vrem, dar trebuie s─â facem ├«nt├«i studii, s─â vedem dac─â ├«ntr-adev─âr nu face r─âu omuluiÔÇť, de fapt, e vorba de un alt tip de barier─â comercial─â. C├«nd un fermier are posibilitatea s─â cultive OMG-uri ┼či vede avantajele ÔÇô ├«i e mai u┼čor s─â gestioneze riscurile ┼či are produc┼úii mai mari ┼či mai sigure ÔÇô ├«ncepe s─â prefere aceste plante. Iar Europa nu st─âp├«ne┼čte la fel de bine ca Statele Unite mecanismul producerii plantelor modificate genetic. Asta ┼či pentru c─â majoritatea cercet─âtorilor ├«n domeniu au preferat s─â lucreze ├«n America. Acum, Europa se str─âduie┼čte s─â-┼či formeze propria tehnologie de ob┼úinere a plantelor modificate genetic, ca s─â nu depind─â de tehnologia american─â ┼či ca s─â nu dispar─â firmele europene care se ocup─â cu ameliorarea plantelor. Iar p├«n─â una-alta, UE a adoptat politica de am├«nare a aprob─ârii de cultivare a acestor plante. A┼ča v─âd economi┼čtii sensul acestor restric┼úii. Fiindc─â, odat─â ce m─ân├«nci carne provenit─â din animale furajate cu plante modificate genetic ÔÇô cum spuneam ÔÇô, de ce nu ai putea s─â le ┼či cultivi?

Pe de altă parte, e absurd să crezi că ingerînd o plantă modificată genetic, ţi se vor modifica propriile gene.

Sigur, nu s├«nt posibile transmiteri de gene ├«ntre specii, ┼či mai ales de la plante la om. ┼×i de ce s─â ne punem astfel de probleme, c├«nd avem motive de ├«ngrijorare mult mai concrete; de exemplu, cele legate de folosirea pesticidelor ├«n exces.

Revin pentru o precizare. A┼čadar, noi nu avem ├«n acest moment, ├«n Rom├ónia, un exemplu concret, pe pia┼ú─â, de plant─â cu modific─âri genetice ÔÇô ro┼čie, castravete sau altceva?

Nu exist─â a┼ča ceva. Exist─â doar legume sau fructe ameliorate ├«n mod clasic. Scopul amelior─ârilor la ro┼čii, de exemplu, este s─â le reduc─â apa ┼či zaharurile, ca s─â reziste mai mult timp ├«n rafturile magazinelor. Ro┼čiile neameliorate ┼či gustoase se stric─â mai u┼čor ┼či aduc pierderi mai mari. Singurele ┼či gustoase, ┼či rezistente s├«nt cele mici, cherry ÔÇô la care fructul se prezerv─â mai bine.

Iar despre modific─ârile genetice ÔÇô putem spune c─â for┼úeaz─â, de fapt, evolu┼úia plantelor (evolu┼úie ├«n sens darwinian)?

Da, de exemplu, ┼čtim c─â str─âmo┼čul gr├«ului ar─âta ca o iarb─â. ├Än mii de ani, au avut loc o evolu┼úie ┼či o selec┼úie. ├Äntr-o singur─â genera┼úie, nu s-ar fi putut observa vreo modificare. ├Än schimb, prin ingineria genetic─â, asemenea salturi se fac imediat. ├Änainte, cercet─âtorii selectau plantele din ochi, ceea ce f─âcea lucrurile destul de relative. Uit├«ndu-te ├«ns─â la microscop ┼či fotografiind genomul, nu mai faci nici o gre┼čeal─â. ┼×i cum lumea are nevoie tot timpul de hran─â, se ├«ncearc─â s─â se r─âspund─â c├«t mai rapid cerin┼úelor de pe pia┼ú─â. La o conferin┼ú─â, un reprezentant al unei ┼ú─âri africane le recomanda europenilor ÔÇô care, spunea el, au stomacul plin ÔÇô s─â nu le mai spun─â africanilor, care s├«nt fl─âm├«nzi, ce s─â m─ân├«nce ┼či ce nu. ÔÇ×Noi m├«nc─âm ce e mai ieftinÔÇť ÔÇô spunea el.

Mai exist─â vreun loc de pe glob ├«n care se ├«nt├«mpin─â o a┼ča rezisten┼ú─â ├«mpotriva OMG-urilor, ca ├«n Europa?        
Nu, Europa e cea mai vocal─â ├«n aceast─â chestiune.            

Dar, revenind la ro┼čii, nu vreau s─â fac anti-reclam─â ┼ú─âranilor care vin la pia┼ú─â, dar oamenii tind s─â mearg─â c─âtre ei av├«nd ├«n minte c─â acolo g─âsesc zarzavaturi produse ├«ntr-un sistem clasic, f─âr─â prea multe pesticide, cu gunoi de grajd, ├«ngrijite, f─âr─â s─â fie for┼úate. De multe ori, se ├«n┼čeal─â ÔÇô pentru c─â, de exemplu, unele tomate au acel ┼úur┼úure ├«n partea opus─â codi┼úei. ┼óur┼úurele indic─â faptul c─â ro┼čia a fost stimulat─â. ├Äntr-un vas cu o solu┼úie SDMA (un erbicid) se introduc influorescen┼úele ┼či se stimuleaz─â apari┼úia ┼či formarea rapid─â a ro┼čiilor. Deci, m─â duc c─âtre pia┼úa ┼ú─âr─âneasc─â sper├«nd s─â m─ân├«nc ceva mai natural, ┼či m─â aleg cu ceva gustos, dar plin de pesticid. Sau e ┼či cazul acelor ro┼čii care, pe l├«ng─â ┼úur┼úurele opus codi┼úei, au ├«n t─âietur─â ni┼čte zone verzi ┼či tari. ┼×i asta indic─â un exces de pesticide. Un alt caz care poate fi depistat este la merele golden rom├óne┼čti, cele care au un ritidom, ceva maroniu pe ele, ca o plas─â. Acest ritidom apare ├«n mod natural doar la merele renete. Dac─â apare la golden e iar─â┼či indica┼úie de exces de pesticid. De multe ori, c├«nd i-am ├«ntrebat pe ┼ú─âranii respectivi, am primit r─âspunsul c─â ei nu ┼čtiu exact c├«t s─â dea, c─â nu se pricep, dar c─â li s-a spus s─â dea mai mult ca s─â fie siguri. Ar fi ideal dac─â, undeva, s-ar putea face un test al con┼úinutului de pesticide din legume.

Nu exist─â controale, legi?

Chiar dac─â s├«nt, e foarte greu s─â gestionezi sute de mii de produse. Fiind cultivate pe suprafe┼úe mici, e vorba de foarte multe surse diferite, pe care e foarte greu s─â le verifici eficient, a┼ča ├«nc├«t s─â ┼úii sub control utilizarea pesticidelor. Pot s─â v─â spun ┼či c─â fermierul care produce legume la scar─â industrial─â, ├«n sere, chiar dac─â e ├«n Turcia sau ├«n alt─â parte, nu-┼či permite s─â foloseasc─â pesticide ├«n exces pentru c─â intr─â ├«n pagub─â. ├Än schimb, ┼ú─âranul individual poate da cu ele ├«n disperare, ca s─â nu-i moar─â plantele. ┼×i, cum ├«n Rom├ónia oricine poate face agricultur─â, te po┼úi a┼čtepta la orice. ├Än Fran┼úa trebuie s─â ai o diplom─â, o anumit─â preg─âtire.

Iar din punctul meu de vedere, pesticidele ┼či utilizarea lor ├«n exces s├«nt mult mai periculoase dec├«t organismele modificate genetic (care, deocamdat─â, nici m─âcar nu exist─â pe pia┼ú─â).

a consemnat Andrei MANOLESCU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.