Dacian CIOLO┼×: "Agricultura te ├«nva┼ú─â s─â fii tolerant ┼či ├«n via┼úa politic─â" - interviu

Publicat în Dilema Veche nr. 476 din 28 martie - 3 aprilie 2013
Dacian CIOLO┼×: "Agricultura te ├«nva┼ú─â s─â fii tolerant ┼či ├«n via┼úa politic─â"   interviu jpeg

Pentru unii, agricultura este o meserie, pentru al┼úii ÔÇô o necesitate. Dar pentru mul┼úi dintre noi, din ce ├«n ce mai mul┼úi, agricultura devine... cultur─â. Cultura unui alt mod de a tr─âi. O filozofie de via┼ú─â. Bio. Curat─â. Sau, de ce nu, un bun argument pentru a cl─âdi o carier─â ┼či a ini┼úia o reform─â a stilului de a tr─âi ├«n secolul XXI, cum este cazul comisarului european pentru Agricultur─â ┼či Dezvoltare rural─â, Dacian Ciolo┼č.

Avem o propunere de reform─â a Politicii Agricole Comune (PAC), care include un important capitol bio, ┼či o ├«ntreag─â galerie de convins. Nu doar statele membre, nu doar lobby┼čtii, ci ┼či 500 de milioane de europeni. ┼×tiind c─â fiin┼úa uman─â este, prin defini┼úie, susceptibil─â ├«n privin┼úa schimb─ârilor, s├«nte┼úi convins c─â ├«n viitor se va ├«nt├«mpla ceva nou ├«n agricultura din Europa?

Am impresia c─â exist─â o anumit─â emula┼úie, c─â e o a┼čteptare pentru a schimba anumite lucruri, c─â unii oameni activi ├«ncearc─â s─â mearg─â ├«n direc┼úia schimb─ârii ┼či c─â e nevoie de o mas─â critic─â pentru a merge ├«n acest sens... S├«nt con┼čtient c─â o astfel de reform─â, cum este cea a PAC, poate merge ├«n aceea┼či direc┼úie cu a lor, poate aduna pic─âturile acestea r─âsfirate ├«n st├«nga ┼či ├«n dreapta, ┼či poate aduce aceast─â schimbare. Dar p├«n─â unde se va face schimbarea ┼či viteza cu care se va face vor depinde de gradul de a┼čteptare care exist─â ┼či de capacitatea noastr─â de a o integra.

Eu s├«nt convins de un singur lucru: c─â, ├«n ceea ce m─â prive┼čte, c├«nd am o convingere, fac tot ceea ce pot pentru a o putea materializa. Dar niciodat─â for┼ú├«nd pe cineva s─â se schimbe. Din pu┼úina experien┼ú─â de via┼ú─â pe care o am, mi-am dat seama c─â este nociv s─â aju┼úi pe cineva s─â se schimbe cu for┼úa. Nu po┼úi s─â-l aju┼úi dec├«t pe cel care-┼úi cere s─â-l aju┼úi ┼či care este dispus s─â se schimbe. Schimb─ârile care au loc ├«n societate se petrec ca ┼či ├«n evolu┼úia uman─â interioar─â. De un singur lucru s├«nt convins ÔÇô c─â ├«mi folosesc toat─â capacitatea de a asculta, pentru a merge ├«n direc┼úia asta. C─â e nevoie de o schimbare, de asta s├«nt sigur, dar care este gradul ┼či care este intensitatea schimb─ârii ÔÇô r─âm├«ne de v─âzut.

Europenii par s─â fie gata pentru a trece la un consum bio, ├«n ├«ntregime. ┼×tiind c─â europenii vor o schimbare, psihologii vor o schimbare, medicina cere o schimbare, cum ve┼úi ├«mp─âca schimbarea cu l─âcomia lobby┼čtilor, care nu au nimic de-a face cu filozofia naturii?

├Äncerc s─â-i conving cu argumente de bun-sim┼ú ┼či pe cei care nu vor s─â aud─â nimic. S├«nt ni┼čte limite pe care nici m─âcar ei nu le pot dep─â┼či, f─âr─â s─â ri┼čte lucruri foarte grave. C├«nd fertilitatea solului se bazeaz─â numai pe un aport de ├«ngr─â┼č─âminte, ├«n momentul ├«n care nu mai aduci aceste ├«ngr─â┼č─âminte, c├«nd practic te rupi de natur─â p─âm├«ntul devine de┼čert, steril.

Aceasta este o eviden┼ú─â. Nu un lucru pe care s─â-l decreteze Comisia European─â sau vreo lege. Ei bine, chiar ┼či oamenii ace┼čtia, c├«nd vii cu argumente, pot s─â ├«n┼úeleag─â c─â s├«nt anumite limite, la fel cum ┼či eu pot s─â ├«n┼úeleg c─â noi, societatea, i-am ├«mpins, ├«n anumite stadii ale dezvolt─ârii noastre, ├«ntr-o anumit─â direc┼úie: s─â produc─â c├«t mai mult ┼či c├«t mai ieftin. Acum s├«nt ├«n iner┼úie. Pentru c─â atunci c├«nd faci ni┼čte investi┼úii ├«n agricultur─â, le faci pentru o genera┼úie, iar c├«nd cineva vine ┼či schimb─â principiile, e mai greu pentru unii s─â le traduc─â ├«n practica lor. Eu cred c─â atunci c├«nd vii cu argumente, ┼či ascul┼úi ┼či argumentele celorlal┼úi, po┼úi s─â ajungi la c─âi de compromis ÔÇô un compromis pozitiv, prin care s─â duci lucrurile ├«ntr-o anumit─â direc┼úie, f─âr─â s─â distrugi pe cineva. Rezisten┼úa multora dintre ei nu vine din rea-voin┼ú─â sau pentru c─â ascult─â de al┼úii, ci e, pur ┼či simplu, o reac┼úie de autoconservare: vor s─â-┼či apere familia, venitul, ┼či nu au g─âsit dec├«t calea asta.

Ascult├«ndu-i, cred c─â pot g─âsi mijloacele de a duce lucrurile, ├«ncet-├«ncet, ├«ntr-o anumit─â direc┼úie. Dar ├«n reforma ┼či ├«n Politica Agricol─â Comun─â nu m─â uit la agricultura ecologic─â ca la o excep┼úie, ├«n detrimentul celorlal┼úi agricultori. Eu cred c─â toat─â agricultura ar trebui s─â fie ecologic─â, ├«n sensul c─â produc┼úia agricol─â ar trebui s─â aib─â tot timpul ├«n vedere o ├«mbinare a durabilit─â┼úii economice cu durabilitatea ecologic─â ÔÇô acesta este ┼či motivul pentru care, ├«n aceast─â reform─â PAC, una din principalele propuneri este ca to┼úi agricultorii din UE s─â foloseasc─â un set minim de practici agricole bune pentru mediu, bune pentru biodiversitate.

Agricultura ecologic─â ÔÇô sau bio, cum ├«i spunem ÔÇô este o form─â conven┼úional─â de a face un tip de agricultur─â, ar─ât├«nd c─â se poate face ┼či altfel, r─âspunz├«nd unei anumite a┼čtept─âri din partea consumatorilor. Dar nu cred c─â ne putem permite s─â le separ─âm ├«n Europa ┼či s─â spunem c─â mergem pe un tip de agricultur─â ÔÇô agricultura bio ÔÇô, ├«ncerc├«nd s─â l─âs─âm balt─â cel─âlalt model. Trebuie s─â ajungem ├«ntr-un punct de echilibru, sus┼úin├«nd toate tendin┼úele care merg ├«ntr-o direc┼úie bun─â, dar nel─âs├«ndu-i ├«n urm─â nici pe ceilal┼úi.

Eu v─âd agricultura bio ca pe o idee care e ├«n afara paradigmei de baz─â, care s-a n─âscut undeva la periferia actualului model de dezvoltare a agriculturii: produc┼úie c├«t mai mare, costuri de produc┼úie c├«t mai mici ┼či, deci, pre┼úuri c├«t mai mici pentru cantit─â┼úi c├«t mai mari. Agricultura bio s-a dus pe un alt concept ┼či, ├«ncet-├«ncet, s-a dezvoltat. Unele idei din agricultura bio pot fi introduse acum ├«n paradigma de baz─â, pentru a o ajuta s─â evolueze spre altceva, pentru c─â ideile ┼či a┼čtept─ârile oamenilor au evoluat ┼či ele.

Dezbaterea despre viitorul agriculturii se leag─â ┼či de ceea ce vom cultiva ┼či vom consuma ├«n viitor. Cum vede┼úi viitorul cultiv─ârii plantelor modificate genetic ┼či cum va face fa┼ú─â Europa presiunilor tot mai mari ┼či de toate felurile ├«n problema asta?

Este una dintre ├«ntreb─ârile pe care le primesc des, chiar dac─â de problematica OMG se ocup─â colegul meu, comisarul Tonio Borg, responsabil cu portofoliul s─ân─ât─â┼úii ┼či al protec┼úiei consumatorilor. Din punct de vedere strict al deciziei politice, OMG-urile s├«nt privite din dou─â perspective: impactul lor asupra mediului ┼či impactul lor asupra s─ân─ât─â┼úii oamenilor ┼či animalelor care le consum─â. P├«n─â acum, autorit─â┼úile publice, la nivel european, au luat decizii pe baza eviden┼úei ┼čtiin┼úifice existente la data respectiv─â, din aceste dou─â perspective; lucrurile pot, ├«ns─â, evolua. At├«t timp c├«t ┼čtiin┼úa nu demonstreaz─â contrariul, se propune introducerea variet─â┼úilor respective, dup─â caz, ├«n consum sau ├«n cultivare.

Dincolo de aceste aspecte, cred ├«ns─â c─â se pune problema modelului alimentar: c├«t este tradi┼úie ┼či siguran┼úa lucrului cunoscut, c├«t este novator, cu un risc acceptabil de a ├«ncerca ceva nou, pe pielea noastr─â, doar pentru c─â e ieftin ┼či pentru c─â ┼čtiin┼úa ne spune c─â putem ├«ncerca f─âr─â riscuri prea mari. Eu, unul, v─âd c─â lumea este din ce ├«n ce mai interesat─â s─â ┼čtie ce m─ân├«nc─â. Constat c─â, ├«n alimenta┼úie, sofisticarea legat─â de tradi┼úie ┼či de gust, c─â ├«n calitate de consumatori, devenim din ce ├«n ce mai proactivi.

Cred c─â ├«n Europa, dat─â fiind reac┼úia consumatorilor, viitorul alimenta┼úiei o va lua pe alt─â cale dec├«t cea a OMG-urilor. Este p─ârerea mea personal─â. Nu pot s─â nu constat, ├«ns─â, c─â deocamdat─â s├«ntem dependen┼úi de proteina vegetal─â, de soia venit─â de pe continentul american, care, ├«n propor┼úie cov├«r┼čitoare, este modificat─â genetic. De aceea, pentru informarea consumatorilor, etichetarea mi se pare esen┼úial─â ÔÇô lucru sus┼úinut ┼či de colegul meu, comisarul european Borg, responsabil de acest domeniu. E important ca oamenii s─â ┼čtie ce au ├«n c├«mp, s─â ┼čtie ce au ├«n farfurie ┼či... s─â aleag─â.

Prin alegerea pe care o facem atunci c├«nd ne afl─âm ├«n fa┼úa raftului sau a tarabelor cu alimente, prin atitudinea pe care o avem, decidem, de fapt, viitorul alimenta┼úiei ├«n Europa, mai mult dec├«t orice regulament sau orice lege. P├«n─â la urm─â, acolo va fi tran┼čat─â aceast─â dezbatere.

Cît de multă Românie este în această nouă viziune europeană?

Mult─â. ┼×i pe bun─â dreptate. Viziunea european─â este, ├«n practic─â, viziunea statelor membre ÔÇô negociat─â, ajustat─â, integrat─â la nivel european. Comisia European─â joac─â aici mai mult rolul de mediator activ. Uniunea European─â este suma istoriilor, a identit─â┼úii, a intereselor strategice ale statelor membre. Odat─â cu extinderea spre est, Europa a c├«┼čtigat enorm ├«n diversitate. Grija mea a fost ca aceast─â diversitate ÔÇô aceste nevoi noi ÔÇô s─â-┼či g─âseasc─â puncte de sprijin ├«n viitoarea PAC. Acas─â e ├«nc─â nevoie de o schimbare de perspectiv─â: viziunea european─â nu st─â numai ├«n puterea c├«torva state membre, sau, oricum, nu ar trebui s─â fie a┼ča. St─â ├«n puterea fiec─ârui stat membru capabil s─â vin─â cu solu┼úii concrete despre cum o propunere sau alta pot fi transpuse la nivel european. E nevoie de voin┼ú─â politic─â, de credibilitate, pentru a-┼úi face auzit─â ┼či ascultat─â vocea ├«n acest ÔÇ×cor europeanÔÇť. La fel de mult avem nevoie de o administra┼úie performant─â acas─â, care s─â se sincronizeze cu institu┼úiile europene ÔÇô ┼či nu s─â le copieze sau s─â se supun─â lor ÔÇô ┼či din celelate state membre.

Pe de alt─â parte, ├«n Rom├ónia ├«nc─â se confrunt─â tradi┼úia p─âstrat─â ├«n felul de a face agricultur─â, ├«n leg─âtura satului cu societatea, ├«n tradi┼úia culinar─â, ├«n rela┼úia omului cu natura, alimentat─â de mituri ┼či legende, cu modernizarea adus─â de colectivizare, de mecanizarea agriculturii ┼či, mai aproape de noi, de noile tehnologii intrate ├«n agricultur─â.

Cred c─â, ├«nainte de a influen┼úa viziunea european─â asupra agriculturii ┼či a alimenta┼úiei, ar fi util─â o dezbatere societal─â acas─â, pentru a contura o concep┼úie rom├óneasc─â referitoare la agricultur─â, la alimenta┼úie, la natur─â, la locul satului ├«n societatea rom├óneasc─â.

Dincolo de acestea, evident, ├«n ceea ce m─â prive┼čte, atitudinea mea profesional─â ┼či p─ârerile mele personale ├«┼či au r─âd─âcinile ├«n anii petrecu┼úi la ┼úar─â, ├«n satul ├«n care am crescut.

Am f─âcut o propunere de reform─â care cuprinde ┼či instrumente pe care Rom├ónia le va putea adapta nevoilor ei. M─âsuri de simplificare ┼či sprijin pentru fermele mici, care necesit─â o modernizare ├«n timp, agricultura ├«n zona de munte, cre┼čterea performan┼úei durabile a fermelor mari, prin inovare ┼či investi┼úii, aspecte care ┼úin de organizarea sectoarelor agricole, de nevoia de modernizare a satelor ┼či a comunelor ÔÇô s├«nt bine reflectate ├«n propunere. Dup─â Consiliul European care a avut loc la ├«nceputul lunii februarie, ┼či dup─â ce va fi trecut de Parlamentul European, s├«ntem foarte aproape de o decizie privind bugetul Uniunii Europene pentru urm─âtorii ┼čapte ani, inclusiv pe bugetul PAC. Cred c─â acum e momentul s─â ne concentr─âm pe ceea ce e de f─âcut, astfel ├«nc├«t ace┼čti bani s─â aduc─â rezultate concrete ├«n agricultur─â, s─â aib─â un impact bun ├«n economie. ├Än plus, dincolo de bani, negocierile pe con┼úinutul viitoarei politici continu─â, ┼či e important ca acele ancore pe care Rom├ónia ┼či le dore┼čte ├«n viitoarea PAC s─â r─âm├«n─â acolo. Pentru Rom├ónia, stat co-decident ├«n acest proces, aceast─â reform─â este o oportunitate extraordinar─â. Pe o pia┼ú─â comun─â puternic─â, pe fondul unei cre┼čteri structurale a cererii de alimente la nivel mondial, agricultura rom├óneasc─â poate deveni unul din marii juc─âtori ai agriculturii europene. Evolu┼úia din ultimii ani pe anumite sectoare, cum ar fi cel al cerealelor, arat─â c─â se poate.

Vi se întîmplă vreodată să fiţi trist pentru că nu aţi fost ascultat, pentru că ceva nu a mers cum trebuie?

Da ÔÇô dar p├«n─â la punctul ├«n care pot s─â ├«n┼úeleg de ce nu am fost ascultat, sau de ce nu am avut dreptate, sau p├«n─â c├«nd realizez c─â trebuie s─â caut un alt moment prielnic pentru a fi ascultat. Dar ┼či c├«nd s├«nt ascultat, mi se ├«nt├«mpl─â uneori ca ideea mea s─â nu fie luat─â ├«n considerare. Cum ┼či mie mi se ├«nt├«mpl─â s─â ascult, dar s─â fac lucrurile altfel. Deci trebuie mult─â toleran┼ú─â ┼či ├«n via┼úa politic─â, ┼či ├«n multe alte meserii. Iar agricultura te ├«nva┼ú─â s─â fii tolerant, pentru c─â, uneori, ├«n b─ât─âlia cu natura, dac─â nu po┼úi accepta ideea c─â lucrurile pot merge altfel dec├«t cum te-ai fi a┼čteptat la birou, ri┼čti s─â nu ob┼úii nimic. C├«nd te duci undeva doar cu calcule, ri┼čti s─â nu mai ├«n┼úelegi realitatea. Trebuie s─â ┼či sim┼úi anumite lucruri, nu doar s─â le g├«nde┼čti, s─â le analizezi. Acest principiu e valabil inclusiv ├«n deciziile pe care ├«ncerc s─â le iau baz├«ndu-m─â pe analize, calcule, dar ┼či pe raportul uman pe care ├«l am cu cei cu care lucrez ┼či cu care iau decizii.

Din acest punct de vedere ÔÇô pluralitate de opinii, echilibru ├«n decizii, consultare european─â ÔÇô, p├«n─â la urm─â, portofoliul agriculturii pare a fi cel mai democratic domeniu al UE.

Cred c─â, ├«n orice caz, cu sau f─âr─â PAC, cu sau f─âr─â Comisia European─â, exist─â a┼čtept─âri ale europenilor legate de agricultur─â ┼či de natur─â. Nu cred c─â exist─â vreun stat membru ├«n care cet─â┼úenii s─â nu fie interesa┼úi de ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n agricultur─â ÔÇô nu numai ├«n ┼ú─ârile tradi┼úional agricole, ci ┼či ├«n cele ├«n care, la nivel guvernamental ┼či politic, se acord─â mai pu┼úin─â importan┼ú─â agriculturii. Exist├«nd a┼čteptarea, este normal s─â mergem ├«n direc┼úia ei. Poate c─â exist─â ┼či alte domenii ├«n care e prezent─â o a┼čteptare foarte mare: de exemplu, libera circula┼úie a persoanelor. ┼×i studen┼úii s├«nt foarte interesa┼úi de ce le propune Comisia European─â pentru a studia ├«n alt─â ┼úar─â. Dar ├«n ceea ce prive┼čte agricultura, interesul este prezent de la mic la mare.

Dincolo de comisar se afl─â omul care ├«ncearc─â, la r├«ndul lui, s─â tr─âiasc─â s─ân─âtos. A┼úi m─ârturisit c─â ceaiurile de acas─â s├«nt f─âcute cu plante culese din Rom├ónia. Ave┼úi o deviz─â dup─â care v─â ghida┼úi ├«n via┼ú─â, cea personal─â ┼či cea profesional─â?

├Äncearc─â s─â te ├«n┼úelegi cine e┼čti ┼či fii tu ├«nsu┼úi tot timpul.

Iar întrebarea pe care v-o puneţi în caz de dilemă?

Este filozofic─â ┼či legat─â de prima deviz─â: Cine s├«nt eu? Trecem printr-un proces de transformare ┼či e foarte important s─â avem repere ├«n evolu┼úia noastr─â ca oameni. Este foarte important s─â avem capacitatea de a ne ├«ntoarce spre noi ├«n┼čine pentru a ne ├«ntreba cine s├«ntem, cum am evoluat, ce s-a schimbat ├«n noi ┼či ce s-a p─âstrat, ca s─â putem vedea care este factorul etern care d─â, de fapt, valoare fiin┼úei. Cine s├«nt eu nu ca ego, ci ca profunzime.

Deci într-o altă viaţă aţi fi fost...

...altceva. Acum s├«nt deja altceva ┼či, ├«ntocmai, dificultatea const─â ├«n a descoperi ceea ce e┼čti dincolo de lucrurile acestea trec─âtoare.

a consemnat Iulia BADEA-GUÉRITÉE, presseurop.eu

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.