Unde s├«nt euroscepticii no┼čtri?

Publicat în Dilema Veche nr. 552 din 11-17 septembrie 2014
Unde s├«nt euroscepticii no┼čtri? png

├Än toamna lui 2006, chiar ├«naintea ader─ârii Rom├óniei la Uniunea European─â, a┼čtept─ârile erau imense: 69% dintre rom├ónii care r─âspundeau sondajului Eurobarometru se a┼čteptau s─â beneficiem de pe urma intr─ârii ├«n Uniune. Propor┼úia era superioar─â at├«t celei ├«nregistrate la vecinii ┼či colegii no┼čtri de aderare, bulgarii (58%), c├«t ┼či mediei europene (54%). ├Äncrederea ├«n Uniunea European─â era ┼či ea foarte mare: 67% (a se compara cu media UE de 45%).

Cei 20% care-┼či exprimau ne├«ncrederea nu-┼či f─âceau auzite vocile. Politic, nici un partid nu a exprimat vreo re┼úinere fa┼ú─â de intrarea Rom├óniei ├«n UE. Despre un curent eurosceptic nici nu putea fi vorba. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat. ├Äncrederea a sc─âzut la 48%, iar cei 20% care ├«┼či exprimau, ├«n 2006, ne├«ncrederea ├«n Uniunea European─â s-au dublat, ajung├«nd ├«n Eurobarometrul din noiembrie 2013 la 42%. Trebuie spus c─â trendul nu ne e specific: la nivelul Uniunii, ├«ncrederea a sc─âzut, ├«n aceea┼či perioad─â, de la 48% la 31%, iar ne├«ncrederea a crescut de la 39% la 58%.

Oricum, e ciudat: de┼či teoretic exist─â un bazin electoral imens, cei 42% din rom├ónii care nu au ├«ncredere ├«n Uniunea European─â nu s├«nt reprezenta┼úi de nici un partid important. A existat o timid─â ├«ncercare a liderului Noii Republici de a se situa (├«n campania pentru alegerile europene) pe o pozi┼úie eurosceptic─â ÔÇô cu un mare bemol, domnia sa nu s-a declarat adversar al Uniunii ├«n sine, ci al transform─ârii acesteia ├«ntr-o uniune politic─â suprana┼úional─â. Chiar ┼či a┼ča, tentativa a fost sanc┼úionat─â de electorat, transform├«ndu-se ├«ntr-un ustur─âtor scor subunitar.

├Än vara lui 2012, au fost peste ┼čapte milioane de rom├óni (nu-mi spune┼úi despre frauda la urne, ea nu putea avea propor┼úii mai mari de 100.000) care au votat demiterea pre┼čedintelui. Uniunea European─â s-a opus ┼či Traian B─âsescu a r─âmas ├«n func┼úie. Ar fi fost de a┼čteptat o cre┼čtere a aversiunii fa┼ú─â de institu┼úiile europene, u┼čor de f─âcut vinovate, din punctul de vedere al celor ┼čapte milioane. Dar n-a fost a┼ča: ÔÇ×euroscepticiiÔÇť erau 43% ├«n mai ┼či 40% ├«n noiembrie 2012 (diferen┼úa e la limita marjei de eroare).

De fapt, cre┼čterea masiv─â a propor┼úiei ÔÇ×euroscepticilorÔÇť (folosesc ghilimele pentru c─â ne├«ncrederea de aici ├«n UE nu e chiar curentul european denumit astfel) s-a petrecut ├«n Rom├ónia ├«ntre noiembrie 2009 ┼či mai 2012. Am putea spune c─â a ├«nceput odat─â cu ├«nceperea politicii de austeritate (reducerea salariilor bugetarilor ┼či cre┼čterea taxei pe consum): ├«ntre Eurobarometrele din noiembrie 2009 ┼či cel din iunie 2010, ponderea ÔÇ×euroscepticilorÔÇť cre┼čtea de la 22% la 34%.

Am putea spune c─â atitudinea rom├ónilor fa┼ú─â de Uniunea European─â a fost dominat─â, ├«n perioada preader─ârii ┼či ├«n primii ani de dup─â aderare, de o ÔÇ×a┼čteptare continu─â a popula┼úiei din ┼úar─â de a beneficia de suportul Uniunii ├«n condi┼úii de criz─âÔÇť (Dumitru Sandu, Opinia public─â din Rom├ónia ├«n context european. Structuri ┼či tendin┼úe pe spa┼úii societale ┼či regionale 2007-2011). Cel pu┼úin a┼ča se vedeau lucrurile atunci. Evenimentele din prim─âvara lui 2010 au schimbat radical aceast─â percep┼úie: Europa nu doar c─â nu a putut s─â ne ajute, dar criza a p─ârut a ne veni de acolo, iar efectele ÔÇô m─âsurile de austeritate ÔÇô au fost adoptate, ne amintim, ├«n urma unor negocieri dure cu reprezentan┼úii FMI ┼či BERD. Subliniez, vorbesc despre percep┼úia public─â, ┼či nu despre cauzele reale ale fenomenelor.

Euroscepticismul rom├ónesc nu func┼úioneaz─â dup─â coordonatele sale ÔÇ×clasiceÔÇť, nu prea are cum: nu exist─â teama c─â imigran┼úii ar putea lua locurile de munc─â ale autohtonilor, nu cheltuim prea mult din bun─âstarea noastr─â pentru scoaterea din colaps a grecilor, moneda euro e ├«nc─â o aspira┼úie, ┼či nu o fr├«n─â ├«n dezvoltarea economic─â.

Studiile sociologice arat─â c─â partidele eurosceptice s├«nt, mai ales ├«n ┼ú─ârile ÔÇ×vechii EuropeÔÇť (cea de dinaintea c─âderii comunismului), votate mai ales de c─âtre cei care au ceva de pierdut ÔÇô membrii clasei mijlocii, tem─âtori de a-┼či ├«nr─âut─â┼úi situa┼úia economic─â, clas─â care la noi e tare sub┼úire. Cei 42% de ÔÇ×euroscepticiÔÇť rom├óni s├«nt mai degrab─â persoane din categoriile defavorizate (conform studiului citat), care ┼či-au v─âzut ├«n┼čelate speran┼úele c─â Uniunea va func┼úiona ca un deus ex machina. Mai degrab─â, ei constituie electoratul partidelor populiste, care promit solu┼úii miraculoase, de obicei ├«n dauna celor boga┼úi (┼či corup┼úi, evident). Discursul antieuropean e rudimentar ┼či ├«n surdin─â, dar mereu prezent ÔÇô la urma urmelor, Europa e locul boga┼úilor. De asta prefer s─â pun ├«ntre ghilimele ÔÇ×euroscepticismulÔÇť autohton.

Mircea Kivu este sociolog.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.