Unde sînt euroscepticii noştri?

Publicat în Dilema Veche nr. 552 din 11-17 septembrie 2014
Unde sînt euroscepticii noştri? png

În toamna lui 2006, chiar înaintea aderării României la Uniunea Europeană, aşteptările erau imense: 69% dintre românii care răspundeau sondajului Eurobarometru se aşteptau să beneficiem de pe urma intrării în Uniune. Proporţia era superioară atît celei înregistrate la vecinii şi colegii noştri de aderare, bulgarii (58%), cît şi mediei europene (54%). Încrederea în Uniunea Europeană era şi ea foarte mare: 67% (a se compara cu media UE de 45%).

Cei 20% care-şi exprimau neîncrederea nu-şi făceau auzite vocile. Politic, nici un partid nu a exprimat vreo reţinere faţă de intrarea României în UE. Despre un curent eurosceptic nici nu putea fi vorba. Între timp, lucrurile s-au schimbat. Încrederea a scăzut la 48%, iar cei 20% care îşi exprimau, în 2006, neîncrederea în Uniunea Europeană s-au dublat, ajungînd în Eurobarometrul din noiembrie 2013 la 42%. Trebuie spus că trendul nu ne e specific: la nivelul Uniunii, încrederea a scăzut, în aceeaşi perioadă, de la 48% la 31%, iar neîncrederea a crescut de la 39% la 58%.

Oricum, e ciudat: deşi teoretic există un bazin electoral imens, cei 42% din românii care nu au încredere în Uniunea Europeană nu sînt reprezentaţi de nici un partid important. A existat o timidă încercare a liderului Noii Republici de a se situa (în campania pentru alegerile europene) pe o poziţie eurosceptică – cu un mare bemol, domnia sa nu s-a declarat adversar al Uniunii în sine, ci al transformării acesteia într-o uniune politică supranaţională. Chiar şi aşa, tentativa a fost sancţionată de electorat, transformîndu-se într-un usturător scor subunitar.

În vara lui 2012, au fost peste şapte milioane de români (nu-mi spuneţi despre frauda la urne, ea nu putea avea proporţii mai mari de 100.000) care au votat demiterea preşedintelui. Uniunea Europeană s-a opus şi Traian Băsescu a rămas în funcţie. Ar fi fost de aşteptat o creştere a aversiunii faţă de instituţiile europene, uşor de făcut vinovate, din punctul de vedere al celor şapte milioane. Dar n-a fost aşa: „euroscepticii“ erau 43% în mai şi 40% în noiembrie 2012 (diferenţa e la limita marjei de eroare).

De fapt, creşterea masivă a proporţiei „euroscepticilor“ (folosesc ghilimele pentru că neîncrederea de aici în UE nu e chiar curentul european denumit astfel) s-a petrecut în România între noiembrie 2009 şi mai 2012. Am putea spune că a început odată cu începerea politicii de austeritate (reducerea salariilor bugetarilor şi creşterea taxei pe consum): între Eurobarometrele din noiembrie 2009 şi cel din iunie 2010, ponderea „euroscepticilor“ creştea de la 22% la 34%.

Am putea spune că atitudinea românilor faţă de Uniunea Europeană a fost dominată, în perioada preaderării şi în primii ani de după aderare, de o „aşteptare continuă a populaţiei din ţară de a beneficia de suportul Uniunii în condiţii de criză“ (Dumitru Sandu, Opinia publică din România în context european. Structuri şi tendinţe pe spaţii societale şi regionale 2007-2011). Cel puţin aşa se vedeau lucrurile atunci. Evenimentele din primăvara lui 2010 au schimbat radical această percepţie: Europa nu doar că nu a putut să ne ajute, dar criza a părut a ne veni de acolo, iar efectele – măsurile de austeritate – au fost adoptate, ne amintim, în urma unor negocieri dure cu reprezentanţii FMI şi BERD. Subliniez, vorbesc despre percepţia publică, şi nu despre cauzele reale ale fenomenelor.

Euroscepticismul românesc nu funcţionează după coordonatele sale „clasice“, nu prea are cum: nu există teama că imigranţii ar putea lua locurile de muncă ale autohtonilor, nu cheltuim prea mult din bunăstarea noastră pentru scoaterea din colaps a grecilor, moneda euro e încă o aspiraţie, şi nu o frînă în dezvoltarea economică.

Studiile sociologice arată că partidele eurosceptice sînt, mai ales în ţările „vechii Europe“ (cea de dinaintea căderii comunismului), votate mai ales de către cei care au ceva de pierdut – membrii clasei mijlocii, temători de a-şi înrăutăţi situaţia economică, clasă care la noi e tare subţire. Cei 42% de „eurosceptici“ români sînt mai degrabă persoane din categoriile defavorizate (conform studiului citat), care şi-au văzut înşelate speranţele că Uniunea va funcţiona ca un deus ex machina. Mai degrabă, ei constituie electoratul partidelor populiste, care promit soluţii miraculoase, de obicei în dauna celor bogaţi (şi corupţi, evident). Discursul antieuropean e rudimentar şi în surdină, dar mereu prezent – la urma urmelor, Europa e locul bogaţilor. De asta prefer să pun între ghilimele „euroscepticismul“ autohton.

Mircea Kivu este sociolog.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Mihail Moruzov, director al Serviciului Secret de Informaţii (Siguranţa Statului) în perioada 1 mai 1925 – 5 septembrie 1940
Un drum scurt: De la Siguranță la Securitate
Siguranța a fost tot un fel de Securitate.
brasov iarna jpg
Drumul panoramic pe care trebuie să-l faci iarna asta. E spectaculos și te conduce către cele mai frumoase destinații din țară
Deja ne îndreptăm spre jumătatea lunii decembrie, iar cei mai mulți dintre români caută acum o destinație perfectă pentru vacanța de iarnă. Însă, nu trebuie să uităm că și drumul până la aceasta este la fel de important!
masa craciun jpeg
Cele 3 obiecte care nu ar trebui să lipsească de pe masa ta, la cina de Crăciun. Te vor ajuta să atragi bogăția și prosperitatea în viața ta
Crăciunul este momentul ideal pentru a aduna familia și prietenii la masă, dar și pentru a invoca vibrațiile pozitive care vor aduce prosperitate în anul ce urmează.
poza 1 jpg
Roxana Ostroveanu, fashion artist: „Palatul Primăverii nu este doar fosta reședință a lui Ceaușescu. Este și locul în care poți vedea realitatea artistică a unei epoci”
Roxana Ostroveanu este un nume pe care pasionații de haute couture din România îl cunosc foarte bine. Puțini știu însă că este prima creatoare de fashion care a avut curajul și inspirația să folosească decorurile Casei Ceaușescu pentru sesiunea foto dedicată noii colecții pe care a lansat-o.
Hora'iu Potra la PSD mediaș FOTO Sibiul Independent jpg
Horațiu Potra a făcut campanie pentru PSD Sibiu la parlamentare. Cum se scuză șeful filialei
Coordonatorul mercenarilor care îl păzesc pe Călin Georgescu, Horaţiu Potra, reţinut duminică seară de procurori a făcut campanie pentru PSD Sibiu la alegerile parlamentare din acest an.
Urs intr o padure de la Ptuna Sursa Romsilva jpg
Imagini amuzante cu un urs în pădurile Vrancei. „Ne face o mică demonstrație”
O cameră video de supraveghere a faunei sălbatice a surprins un urs într-o ipostază neobișnuită într-o pădurea Vrancea. În videoclipul publicat de Romsilva animalul sălbatic este surprins tolănit pe spate în timp ce se scărpina, părând că se află în deplină relaxare.
curățenie  foto   Shutterstock jpg
Oamenii mai ordonați au o viață sexuală mai bună! Trucuri de curățare a casei
Starea în care se află casa ta îți reflectă personalitatea, un studiu susținând că persoanele care mențin curățenia acasă sunt mai fericite, sunt mai concentrate pe carieră și au parte de sex mai bun.
#MediciBuni   Dr  Victor Ștefănescu jpg
#MediciBuni – Dr. Victor Ștefănescu, MedLife: „Pentru pacientul oncologic este o mare problemă faptul că în România nu se face medicină integrată, nu există centre specializate decât pe hârtie”
Cancerele din sfera digestivă încep să fie întâlnite la persoane din ce în ce mai tinere! Este semnalul de alarmă tras de chirurgului oncolog Victor Ștefănescu, din cadrul MedLife Medical Park, îngrijorat de numărul tot mai mare de oameni aflați la început de drum în viață, diagnosticați cu ...
Captură de ecran 2024 12 09 111543 png
Instrumente de tortură din închisorile lui Assad, scoase la iveală după eliberarea prizonierilor de către rebelii sirieni
O „presa de fier” care ar fi fost folosită pentru tortura prizonierilor în infama închisoare Saydnaya din Damasc a președintelui sirian Bashar al-Assad a fost dezvăluită în filmări distribuite de rebeli în timpul eliberării deținuților, inclusiv femei și copii.