Un sălbatic înzestrat ca un paradis

Publicat în Dilema Veche nr. 610 din 22-28 octombrie 2015
Un sălbatic înzestrat ca un paradis jpeg

Printre pu┼úinele legende strict contemporane, eu o p─âstrez pe aceea a unei nop┼úi de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60, c├«nd, pe la orele trei, Caragiu ÔÇô actor ├«nc─â neajuns la Bucure┼čti ÔÇô a deschis ├«n tain─â por┼úile teatrului s─âu la Ploie┼čti, ca s─â le arate lui Teodor Mazilu ┼či lui Lucian Raicu, ├«n sala pustie, cum joac─â el piesa prin care s-a statutat strig─âtul cel mare al pendul─ârii deasupra abisului: ÔÇ×Eu am ridicat problema, eu o bagatelizez!ÔÇť. 

ÔÇ×E un Gogu la Ploie┼čti, extraordinar!ÔÇť, se zvonea prin Capital─â. Eu nu-l pot desp─âr┼úi pe Caragiu, ca ┼či pe Cotescu, ca ┼či pe Rodica Tapalag─â, de experien┼úa fundamental─â a ferocit─â┼úilor poematice din teatrul lui Mazilu, teatrul ├«n care imagina┼úia ┼či proliferarea sentimentelor se leag─â direct de viteza degrad─ârii lor. Cinema-ul nostru, e adev─ârat, nu a ajuns niciodat─â aici. 

Caragiu era un s─âlbatic. Un s─âlbatic ├«n jungla cuvintelor. Oamenii evolua┼úi au prejudec─â┼úi ├«n privin┼úa s─âlbaticilor, identific├«ndu-i permanent ┼či reduc├«ndu-i sistematic la antropofagie. Al┼úii ÔÇô ┼či mai discriminan┼úi ÔÇô confund─â s─âlb─âticia cu tic─âlo┼čia ┼či inumanul. S─âlb─âticia lui Caragiu avea la baz─â naturale┼úea, enorma vitalitate ÔÇô netrucat─â ├«n maniere ÔÇ×civilizateÔÇť ┼či artificiale ÔÇô, fantasticul instinct al r├«sului (r├«sul, sus┼úine un umanist de talia lui Canetti, este ÔÇ×ultima form─â de canibalism r─âmas─â ├«n omÔÇť), agresivitatea feroce fa┼ú─â de tot ce se opunea vie┼úii lui plenare, libere ┼či profund inteligente, pl─âcerea voluptuoas─â, f─âr─â de protocol, de a s─âri din lian─â ├«n lian─â ┼či a adormi sub stelele unui cer f─âr─â de copie. 

Ceea ce putea face Caragiu dintr-un cuv├«nt, dintr-o propozi┼úiune, cu o fraz─â era incredibil. Actor de concep┼úie larg─â ┼či ├«ncordat─â, actor total ÔÇô care-┼úi putea dansa pe s├«rm─â la circ azi, dar m├«ine ├«┼úi ├«ncremenea ├«ntr-o mumie de faraon lovit de apoplexie ÔÇô, el ┼čtia prea bine c─â, ├«n toate artele dramatice, nici un conflict ┼či nici un zbor nu se pot realiza dac─â nu pui la baz─â, ca ├«n orice facere a lumii, cuv├«ntul. Toat─â arta lui cuprinz─âtoare ca un cosmos pornea de la acest atom ÔÇô al cuv├«ntului. Toate marile ┼či memorabilele lui explozii ┼úineau de aceast─â for┼ú─â atomic─â a cuv├«ntului, de fuziunea lui ├«n lan┼ú, ├«n fraze, ├«n masc─â, ├«n gesturi, ├«n c├«ntec ┼či strig─ât. ├Än ultimele decenii, nici un actor rom├ón nu a reabilitat ┼či nu a reinstaurat domnia ap─âs─âtoare a cuv├«ntului, p├«n─â la ultimele ei consecin┼úe asupra mi┼čc─ârii ochilor ┼či g├«ndurilor ├«n cap, ca acest s─âlbatic ├«nzestrat ca un paradis. 

Sunetele lui Caragiu, ├«n─âl┼úate din at├«tea ┼či at├«tea vorbe, vorbe, vorbe, erau unice, ca ale marilor soli┼čti. ÔÇ×Zoe, ZoeÔÇŽÔÇť al lui din

nu are pereche ┼či ┼úin minte

lui ca pe

, toată, căci o operă întreagă era acolo, operă secretă,

combinat─â cu

Muzica oral─â a lui Caragiu era ┼či ea total─â, intraductibil─â ÔÇô ├«n buna tradi┼úie caragialean─â. 

Contactul lui cu vorba ÔÇô ├«ntr-o ┼úar─â prea fericit─â dinspre partea muzicii orale, unde poemul se na┼čte dintr-o glum─â a dou─â silabe ┼či gluma caut─â drama din c─âderea unei vocale l├«ng─â o consoan─â, ├«n acea litanie: ÔÇ×De ce, de ce, nene Anghelache?ÔÇť ÔÇô, contactul acela era fizic, senzual ┼či esen┼úial. F─âr─â prejudec─â┼úi ÔÇô din pricina unei incontestabile culturi suflete┼čti, suprema cultur─â ÔÇô, f─âr─â menajamente, f─âr─â scheme, Caragiu ┼čtia s─â m├«ng├«ie un cuv├«nt p├«n─â acesta d─âdea ├«n r├«s ┼či, de acolo, cale de o secund─â-lumin─â, ├«n clocot ┼či pl├«ns, de la m├«ng├«iere ÔÇô ┼čtiind s─â suceasc─â g├«tul oric─ârei retorici ÔÇô, actorul, printr-o brutalitate fireasc─â, numai de el cunoscut─â, putea despica vorba ├«n dou─â, ├«n patru, p├«n─â ├«n m─âruntaie, p├«n─â ├«n resorturile ei secrete ┼či dup─â aceea, cum fac mul┼úi civiliza┼úi cu at├«tea oase gustoase, ├«i putea suge ├«ndelung m─âduva, p├«n─â la ultimul sunet, p├«n─â la articula┼úia cea mai fraged─â, p├«n─â la t─âcerea ┼či fiorul de apoi, f─âr─â r├«s sau pl├«ns, fiorul marii revela┼úii. Art─â mare, rom├óneasc─â ÔÇô aceea de a suge m─âduva cuv├«ntului p├«n─â la deliciul ┼či marea inspira┼úie care transfigureaz─â lumea de afar─â, ├«nsorind umbrele ┼či d├«nd curcubeului un mister. 

Caragiu a introdus ├«n limbaj, deci ├«n celul─â, deci ├«n rela┼úiile dintre de- ┼či con-┼úinut, fenomene necunoscute de dilatare ┼či frecare a silabelor, de rupere ┼či constr├«ngere a lexicului, strig─âte noi, ┼čoapte ┼či ┼čuiere care au zguduit o topic─â, d├«nd o nou─â sensibilitate inteligen┼úei, dezvolt├«ndu-i enorm ┼či binecuv├«ntat gradul de vigilen┼ú─â ┼či de nelini┼čte.

Se vorbe┼čte altfel de la Caragiu ├«ncoace, se ├«n┼úelege altfel un text, se r├«de altfel la o dram─â, se moare altfel de r├«s, din r├«s. ├Än cele din urm─â, Caragiu ÔÇô ca suprem─â ├«ncoronare a revolu┼úiei s─âv├«r┼čite ÔÇô a ajuns la acea muzicalitate a oralit─â┼úii care d─â tic─âlo┼čiilor lirism, prostiei elan muzical ┼či erotic, vulgarit─â┼úii polifonie, cruzimii sugestie de berseuz─â, inculturii caracter de lied, minciunii caracter simfonic. Tocmai aceast─â muzic─â va dovedi tic─âlo┼čia multor lirisme, cruzimea multor vulgarit─â┼úi, prostia din multe c├«ntece de leag─ân pentru a adormi adul┼úii, minciuna multor, foarte multor duio┼čii, vitalitatea m├«ndr─â ┼či voioas─â a multor m├«r┼č─âvii. 

Sonatine, Editura Polirom, 2009)  

Foto: arhiva Teatrului "Toma Caragiu" Ploie┼čti

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.