Un om al poporului

Publicat în Dilema Veche nr. 610 din 22-28 octombrie 2015
Un om al poporului jpeg

Nouă ne plac mimica lui, acele du-te-vino ale privirilor, histrionismul cu care-şi încleşta mîinile a indecizie (să spun, am voie, n-am voie?), un fel de transparenţă a fricii, care anula frica şi-l făcea să semene cu un cetăţean român din anii dezgheţului, la limita de sus a expresivităţii. 

Avea 52 de ani neîmpliniţi, dar părea în vîrstă. Un cap imens şi chipul ca o fabrică de expresie, cu seriozitate şi ironie, cu melancolie, cu ruşine, discreţie, toate astea sculptate în forţă. Avea 52 de ani şi totuşi e greu să alegi un scheci cu Toma dinainte de 1967. Poate aţi remarcat: tot ce se poate vedea pe YouTube ca film de televiziune cu Toma Caragiu – momente vesele, cum li se spune – datează de

1968. Motivul e simplu: pînă atunci nu exista Telecentrul din Dorobanţi, unde Bocăneţ şi alţii au realizat toate spectacolele de varietăţi pe care astăzi le poţi învăţa pe dinafară. Sediul din Dorobanţi e proiectat pe vremea lui Dej şi realizat în

şi de-acolo avem astăzi cam tot ce ştim despre anii fericiţi ai adolescenţei TVR. Fericiţi, la scară. 

Deschiderea începuse înainte. Deschiderea, în materie de cultură de masă, însemnase inaugurarea staţiunii Mamaia, 1963, un tîrg de turism care are loc în 1964 şi de la care începe turismul occidental în România socialistă, instalarea lui Brucan la televiziune în 1962, revista

care debutează tot în 1963. Înseamnă apoi hruşciovizarea regimului: Ceauşescu pleacă-n vizite prin ţară, se prinde-n hore şi se oţăreşte la Brejnev, dar îi face ochi dulci lui Nixon şi cam oricărui şef politic din Vest. Constructorii de blocuri se mişcă mai cu talent. Însă mai e ceva: regimul încurajează critica, principială cum i se spunea, constructivă, şi satira socială. Pînă să apară

în 1973, televiziunea şi presa scrisă devin locuri în care se pot exprima, mai mult sau mai puţin graţios – rîzînd, desigur –, nemulţumiri: cam tot ce ţine de cotidian şi nimic din ce ţine de constituţia ideologică a sistemului. Nu era rău: era greu de contestat aceasta din urmă atîta vreme cît permitea critica socială. Cum să negi cadrul care-ţi permite tocmai negarea? 

Acestea sînt momentul şi locul în care Toma devine ce i-ar fi fost foarte greu să fie înainte sau după: o vedetă de televiziune. 1968-1977: deceniul lui Toma Caragiu popular, cîrcotaş aristocrat, inteligent, dar omenos; stîngaci, dar genial; matur, dar atît de jucăuş-infantil: un chip al regimului aşa cum voia el să fie văzut. 

Au existat şi momente delicate. După enervarea lui Ceauşescu din 6 iulie 1971, Revelionul în curs de pregătire cade sub semnul întrebării. 

Povesteşte Ionel Bucheru, unul dintre cei patru vicepreşedinţi ai Radioteleviziunii între 1970 şi 1974, din generaţia comuniştilor cu faţă umană. Deşi o oarecare frică intrase în oasele celor care începeau să-şi reconsidere liberalismul critic a ceea ce propuneau ca model de atitudine publică (emisiuni ca

,

şi mult pro-occidentalism), Bucheru merge mai departe, ia totul asupra lui. Revelionul rămîne să se facă şi să se difuzeze aşa cum fusese prevăzut.

Este Revelionul în care Toma interpretează sceneta cu Moş Gerilă, de pildă, pe care o puteţi urmări mai jos. În anii ’80, textul, scris ca de obicei de Dan Mihăescu şi Grigore Pop, ar fi rămas în sertar. Toma e acum Moş Gerilă printr-un concurs „pe baza unor propuneri de jos în sus venite prin ordin de sus în jos“. În 1971-1972, însă, unul dintre obiectele privilegiate ale satirei erau birocraţia şi tendinţele feudale ale unor baroni locali – n-am găsit altă rimă. Sintagma „conducere colectivă“, deşi mai degrabă abstractă de cîţiva ani (Ceauşescu cumula deja funcţie de partid şi de stat), nu-şi terminase munca de supunere a şefilor de fiefuri. Scopul acestor satire avea să fie, încă puţin, unul de îndreptare a raportului dintre stat şi cetăţean, înainte ca statul să se confunde cu cuplul Ceauşescu. 

Totuşi, nu era cine ştie ce disidenţă în acest Moş Gerilă post-tezele din iulie. Toma îi viza şi pe cei care aduceau brazi din import, molizi de calitate mai proastă decît pomii autohtoni, îi arăta cu degetul pe cei care primeau mită, pe cei lipsiţi de responsabilitate cetăţenească în deszăpezire. Dar ceea ce plăcea desigur cel mai mult – satisfacţia săracului, astăzi cultivată mult mai decerebrat – erau atacurile la şefii locali. Şefi politici, administrativi, chiar miniştri secretari de stat: toţi trebuiau puşi cu botul pe labe, de către „popor“. „Poporul“ se bucura, dar se bucura degeaba, pentru că rămîneau neatinşi cei mai puternici ca ei, cei învăluiţi în mister, dumnezeii de la CC. 

Aluzia la Europa Liberă fusese făcută într-o schiţă din 1969. Iar pe vremea aceea, cel puţin statistic, ţările din Estul comunist creşteau economic mai repede ca surorile vitrege din Occident. Europa Liberă nu era periculoasă, omul negru putea fi arătat fără teamă tocmai pentru că nu era chiar aşa de negru. Şi nici albul foarte alb. Ceauşescu îşi permitea să compare, la o adunare cu „cetăţeni români de origine germană“, în 1970, productivitatea muncii din RFG cu cea din România şi, în felul acesta, să le dea peste nas dejiştilor care-l împresurau încă.

Ionel Bucheru povesteşte că, după Revelion, Ceauşescu îl invită pe Toma Caragiu la Snagov, ca să-l felicite şi să-l încurajeze. Şi că, după asta, Toma vine la el să-i povestească vizita, încîntat. 

Toma Caragiu a fost, ca actor de televiziune, un om al poporului şi al sistemului în aceeaşi măsură. Pentru că, da, există suprapuneri între sistem şi popor. Eu v-aş mai spune şi o morală, însă. V-aş spune că mie-mi lipseşte Toma Caragiu şi astăzi, cînd trăim o altă deschidere în care sistemul şi poporul par să se suprapună în faţa altei puteri învăluite în mister. În care Toma Caragiu ar putea – o, ce veste minunată – să clipească şmecher înspre orice potentat local, dar n-ar sufla o vorbă despre diverse firme, diverşi oameni, diverse reţele, întîmplător occidentale, care-i hrănesc pe baronii noştri tocmai cu puterea de care au nevoie. Azi îl avem pe Dragoş Pătraru în locul lui Toma Caragiu, şi pe Sorin Oprescu în locul unui secretar de judeţ. Şi ieri, şi azi, avem Cenzura Transcendentă. 

O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983),

Foto: arhiva Teatrului „L.S. Bulandra“ din Bucureşti

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Trupul unui bărbat dat dispărut în urmă cu 28 de ani a fost descoperit într un ghețar în retragere Pakistan foto X jpg
Trupul unui bărbat dispărut în urmă cu 28 de ani, găsit intact: „Ce am văzut a fost de necrezut”
Trupul unui bărbat dat dispărut în urmă cu 28 de ani a fost descoperit într-un ghețar în retragere din regiunea muntoasă și izolată Kohistan, în estul Pakistanului.
trump putin zelenski colaj jpeg
Diplomație pe muchie de cuțit. Marco Rubio temperează optimismul față de acordul de pace: „Trebuie să se întâmple multe” înainte de summitul Trump-Putin-Zelenski
O propunere de pace din partea Kremlinului a ajuns oficial pe masa administrației Trump, însă fereastra de oportunitate diplomatică riscă să fie închisă prematur de o decizie cu miză globală – impunerea unui nou val de sancțiuni economice împotriva Rusiei, scrie Kyiv Post.
rodica coposu jpg
A murit sora lui Corneliu Coposu. În 2009 a fost decorată de Regele Mihai I cu Crucea Casei Regale a României
Steluţa Lucia Rodica Coposu, sora cea mai mică a lui Corneliu Coposu și președinta Fundației care îi poartă numele, a murit la vârsta de 93 de ani. Anunțul a fost făcut de Ion-Andrei Gherasim, președintele executiv al fundației.
image png
Report de aproape patru milioane de euro la Loto 6/49 şi de peste cinci milioane de euro la Joker
Joi, 7 august, sunt programate noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc, după ce la extragerile de duminică Loteria Română a acordat 25.496 de câştiguri în valoare totală de peste 2,17 milioane de lei.
image png
Militar american arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei. A încercat să furnizeze informaţii tehnice despre tancul M1A2 Abrams
Taylor Adam Lee, 22 de ani, din El Paso, Texas, a fost arestat astăzi sub acuzația de tentativă de transmitere de informații privind apărarea națională către un adversar străin.
termometru canicula furtuni jpeg
Cum va fi vremea astăzi, 7 august! Ce spun meteorologii. Furtunile nu lipsesc
Ziua de 7 august vine cu vești importante de la meteorologi. După o perioadă de caniculă prelungită, temperaturile încep să scadă în mai multe zone din țară.
Locomotiva electrică TRAXX 3 MS
Prima locomotivă electrică achiziționată de România în ultimii 15 ani va fi prezentată joi. Încă 15 locomotive vor sosi în următoarele luni
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) organizează joi evenimentul de prezentare a primei locomotive electrice TRAXX 3 MS, cumpărată de România în ultimii 15 ani.
Atac în Kiev - razboi în Ucraina FOTO Profimedia
Granițe sfâșiate, justiție blocată: 17 ani de ocupație rusă în Georgia
Au trecut 17 ani de la momentul în care Federația Rusă a declanșat o agresiune militară împotriva Georgiei, în august 2008, marcând un episod grav de violare a normelor fundamentale ale dreptului internațional.
image png
Calendar ortodox, 7 august. Se sărbătorește prima Sfântă româncă: Teodora. Ce rugăciune este bine să rostești astăzi ca să scapi de probleme
Pe 7 august, Biserica Ortodoxă o cinstește pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, prima femeie româncă trecută în rândul sfinților.