Un breviar al minunilor

Publicat în Dilema Veche nr. 463 din 27 decembrie 2012 - 3 ianuarie 2013
Un breviar al minunilor jpeg

A existat o vreme cînd nu se strivea corola de minuni a lumii (poate nu era atîta înghesuială de oameni). Mărturie ne-au rămas minunile descrise de miturile, poveştile şi relatările inspirate ale scrierilor sacre. Inepuizabile ca tîlcuri şi taine sînt miracolele şi minunile biblice. Chiar primele versete din cartea Facerii ne confruntă cu „minunea minunilor“, însăşi creaţia divină a lumii în care trăim. Mai nou, cercetările de avangardă din fizica teoretică avansează ideea unui univers elegant, ceea ce subliniază foarte bine caracterul miraculos al acestuia, instituit de Fiat lux-ul divin.

Dar ce este un miracol sau o minune? În accepţiunea medievală, termenii se referă la o lucrare divină, supranaturală, care produce uimire. Nu întîmplător, latinul miraculum înseamnă „minune“, „miracol“ înrudindu-se genetic cu mirror „mirari“, a se mira, a fi uimit, a admira“. Pare incredibil, dar minunile biblice care au schimbat lumea s-au făcut cu mijloace simple. Moise s-a slujit de un toiag, dar a fost proroc şi a vorbit cu Dumnezeu „faţă către faţă“. Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a împlinit minunile cu mîinile goale şi Harul lucrării Sale mîntuitoare.

Cu timpul, minunile şi miracolele trec în... atribuţiile sfinţilor. Atît în vremea vieţii lor, cît şi după aceea, întrucît există credinţa că puterile miraculoase se transmit integral şi moaştelor. „Dumnezeu ne-a dat relicvele, îngăduind descoperirea lor“, afirma Augustin din Hippona într-o predică despre Sf. Ştefan: „Rămăşiţele sale au ieşit la iveală cu voia Domnului şi au făptuit multe minuni“. La dezgroparea sfîntului, în anul 415, o mireasmă îmbătătoare a vindecat numeroase persoane din asistenţă. Minunea a fost confirmată şi de o ploaie ce a pus capăt secetei îndelungate.

Venerarea sfintelor moaşte s-a răspîndit şi la români. Cultul sfinţilor locali începe la noi, cu Nicodim de la Tismana, mort în 1406, care făcuse minuni încă din timpul vieţii. Mai tîrziu, s-a produs chiar o „specializare“ a minunilor, în funcţie de sfînt. Procesiunile cu moaştele Sfintei Filofteia sau ale Sf. Dimitrie Basarabov aveau ca scop „utilizarea“ puterii minunate a moaştelor, „stimulată“ de slujba preoţilor pentru atragerea unei ploi binecuvîntate. În volumul Icoane de lemn. Din amintirile ierodiaconului Iosif (Bucureşti,1929), Tudor Arghezi, fost diacon la Mitropolia din Bucureşti, evocă într-un chip savuros o asemenea procesiune, în vederea declanşării unei minuni pluviale. „Deunăzi, mocofanii Bucureştilor: măcelari, precupeţi, pescari, fripţi de căldură şi puşi în pericol comercial de seceta anului, s-au întors de la cîntar către Dumnezeu şi au cerut o procesiune. Încurajaţi de directorul ecleziastic, ei au scris Mitropoliei petiţii (…). Tutungiul şi nevasta lui s-au plîns de secetă. – Faceţi o cerere, a spus directorul, puneţi iscălituri şi daţi-o la Mitropolie (…). Procesiunea e gata. Clerul se înhamă la sicriul de argint şi plouă.“

Desigur, a aprecia autenticitatea unei minuni (fie ea căderea ploii sau vindecarea miraculoasă, care poate surveni totuşi şi pe cale naturală) impune o responsabilitate specială. Scriind despre Minuni, în Dicţionarul său filozofic (apărut în 1764),Voltaire consemna: „Ca să crezi într-o minune, nu e deajuns să o vezi, căci se poate întîmpla să te înşeli (…). Mulţi oameni sînt convinşi că au văzut ceea ce nu au văzut şi că au auzit ceea ce nu li s-a spus; nu numai că au fost martorii unor minuni, dar au fost şi obiectul lor. Au fost cînd îmbolnăviţi, cînd vindecaţi de o putere supranaturală. Au fost prefăcuţi în lupi, au străbătut văzduhurile călare pe o coadă de mătură (…). Minunile trebuie să fie prevestite de proroci (…). Minunea şi prorocirea trebuie să fie constatate pe cale juridică, de oameni de frunte ai naţiunii, şi încă se vor mai găsi unii care să se îndoiască de ele. Căci s-ar putea ca naţiunea să aibă interes să creadă (…) într-o minune. Dacă o minune prorocită nu este tot atît de publică şi de evidentă ca o eclipsă anunţată într-un almanah, puteţi fi siguri că această minune este doar o scamatorie sau un basm bătrînesc“.

În ceea ce ne priveşte pe noi, modernii, se poate spune că stăm foarte prost cu minunile. Poate că ele au şi dispărut, judecînd după faptul că „minunat“ şi „miraculos“ nu mai au nici o legătură cu influenţa divină sau cu puterile supranaturale. Totul a devenit foarte terestru. Chiar şi înghesuiala la moaşte a căpătat un caracter strict individualist, egocentric. „Minunat“, „miraculos“ au ajuns apelative care pot desemna orice – de la obiecte, persoane şi situaţii banale, aflate într-un context insolit, pînă la felurite evenimente profane, dar cu caracter extraordinar, nemaipomenit. Petrecerile, rochiile, maşinile, excursiile, căsnicia sau starea financiară pot fi minunate. La fel ca şi piftia, zacusca sau chiseaua cu dulceaţă. Poate că ne-am pierdut capacitatea sau, mai bine zis, darul de a vedea minunile, alergînd asudaţi, după mîncare, bilete de tren, cadouri, brazi şi artificii. Deşi toţi ne-am dori în adîncul sufletului un miracol, nimeni nu se opreşte să audă cum, din Pîlnia înstelată a nopţii, picură blînd cuvinte de aur. „O, ce Veste minunată…“

Silvia Chiţimia este scriitoare şi dr. în etnologie.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Cropat Radu Theodoru la o intalnire a gruparii Vlad Tepes in februarie 2025 FOTO Facebook jpg
Ce li se pregătea românilor prin proiectul „Geția”: „Se va confisca tot. Se va naționaliza tot. Va fi jihad” STENOGRAME
Robertin-Adrian Dinu, liderul Comandamentului Vlad Țepeș, organizație care funcționa ca un sistem paramilitar, paralel cu instituțiile statului român, ai cărei membrii sperau să schimbe constituția și numele țării cu ajutorul rușilor, explica ce va urma după demararea proiectului Geția.
Cheile Cibului  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (79) JPG
Fenomenele stranii petrecute în Cheile Cibului. Toți oamenii din sat și-au împodobit casele cu cruci și icoane
Cheile Cibului, un sat izolat din Munții Apuseni, a fost în trecut locul unor evenimente tulburătoare. Acum își întâmpină oaspeții într-o înfățișare pitorească, cu gospodării împodobite de cruci, icoane și monumente religioase.
image png
Puterea uimitoare a cojilor de ouă. Un îngrășământ natural care îți va transforma grădina într-un paradis
De câte ori ai aruncat coji de ouă la gunoi fără să te gândești cât de utile sunt pentru grădină? Acestea reprezintă un îngrășământ natural incredibil de eficient, care întărește plantele, îmbunătățește solul și respinge dăunătorii.
seminte chia jpg
De ce tot mai mulți oameni au ajuns să consume semințe de chia cu lămâie. Ce beneficii are acest amestec
Poate că deja mulți dintre noi am auzit despre cât de benefice pentru sănătate sunt semințele de chia. Iar de-a lungul lumii, tot mai mulți oameni combină aceste semințe cu lămâie, pentru a se bucura de efectele pozitive pe care acest amestec le poate avea asupra organismului.
Sealandafterfire2 jpg
Singura țară din Europa cu un singur locuitor. Are doar 550 metri pătrați
Sealand, cunoscută oficial ca Principatul Sealand, este considerată cea mai mică țară din lume, situată pe o platformă marină abandonată din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la aproximativ 12 kilometri de coasta Suffolk din Marea Nordului.
Condimentele și ierburile sunt extrem de benefice pentru sănătate Colaj DMS
Șapte condimente care reduc inflamațiile și îmbunătățesc digestia. Alimentul cu cel mai ridicat conținut de fier în doze reduse
Nutriția devine un subiect din ce în ce mai important în societate, pe măsură ce crește conștientizarea impactului pe care îl pot avea anumite deficiențe alimentare asupra sănătății.
image png
Cum să îndepărtezi, fără prea mari bătăi de cap, etichetele de pe borcane
De multe ori, atunci când vrei să reutilizezi borcanele sau sticlele, te lovești de o problemă frustrantă: etichetele care nu vor să se desprindă. Fie că sunt etichete de la borcane de zacuscă, gemuri sau miere, reziduurile lipicioase rămân adesea pe sticlă sau pe metal, iar orice tentativă de îndep
image png
Cum să ascuți foarfecele cu ajutorul foliei de aluminiu? Un truc simplu care te ajută să economisești timp și bani!
Ați încercat vreodată să tăiați ceva cu foarfece contondente? Este frustrant, nu-i așa? E ca și cum ai încerca să feliezi o roșie cu un cuțit de jucărie – complet ineficient. În loc să te enervezi pentru alegerea nefericită a instrumentului sau să te grăbești să cumperi un set nou de foarfece
carmen constantin romanca austria foto arhiva personala jpeg
Româncă, despre sistemul de educație din Austria: „Profesorii n-au interesul ca tu să termini liceul”
Carmen Constantin, o jurnalistă din Piteşti stabilită de șapte ani cu familia în oraşul austriac Linz, are doi copii și a vorbit pentru „Adevărul” despre regulile stricte din sistemul de educație din Austria, total diferite față de România.