Ţoapa religioasă

Publicat în Dilema Veche nr. 527 din 20-26 martie 2014
Ţoapa religioasă jpeg

Am acceptat cu oarecare entuziasm propunerea de a scrie despre ÔÇ×┼úoap─â religioas─âÔÇť. De ce? Pentru c─â, de-a lungul anilor de teren de cercetare, mai ales ├«n cazul pelerinajelor, am ├«nt├«lnit ┼úoape cu miile, cu toate c─â nu le-am putut denumi ca atare ├«n rezultatele scrise, ÔÇ×academiceÔÇť, s─â spunem. M─â g├«ndeam deci c─â un astfel de text, ca cel de mai jos, ├«mi va oferi o libertate de expresie mai mare. Mi-am dat seama rapid c─â nu este deloc a┼ča. Deja, ea este imposibil de definit, doar de fotografiat cu cuvinte. ┼óoapa ┼či ┼úopismul s├«nt forme derivate de kitsch, iar cine scrie despre kitsch risc─â, la r├«ndul s─âu, s─â devin─â kitsch, un pericol care trebuie asumat. La ├«nceput am z├«mbit amuzat, apoi nu a mai fost deloc a┼ča. ┼óoapa religioas─â, dincolo de orice ironie sub┼úire, se dovede┼čte, de fapt, a fi o cheie de lectur─â a ├«ntregii practici religioase contemporane, un semn de secularizare accelerat─â a societ─â┼úii ┼či de r─âspuns la schimb─ârile tehnologice din via┼úa noastr─â. M─â voi m─ârgini a┼čadar la a trasa un portret al acesteia, dublat de mai multe situa┼úii culese direct de la surs─â.

┼óoapa, religioas─â sau nu, trebuie s─â se afi┼čeze, ea este organic legat─â de privirea celuilalt. ├Än cazul ┼úoapei religioase, orice accesoriu este bun pentru a contribui la atragerea aten┼úiei: voaluri mari, grele, de culoare neagr─â, care curg pe umerii ┼úoapei, cu m├«inile ├«mpreunate patetic, ca Madonele cusute pe etamin─â. Rochie lung─â, tot neagr─â ┼či ea, care acoper─â glezna. ┼×iraguri de m─ât─ânii, uneori suprapuse, la ├«ncheietura m├«inilor. Au propriul ÔÇ×estetismÔÇť religios ┼či ┼úin ca acesta s─â fie urmat ┼či cei din jur. Smerenie maxim─â, privirea ÔÇô fie ├«n p─âm├«nt, fie sus spre ceruri, dar din vreme ├«n vreme, ├«n timpul a┼čtept─ârii la moa┼čte, ea se mai poate odihni ┼či pe ziarul Libertatea, deh, s─â vedem dac─â ┼či vedetele merg la pelerinaj...

┼óoapa este informat─â ├«n general de pe Internet, ┼čtie tot, cunoa┼čte tot cu privire la locul de derulare a unei ceremonii religioase, starea vremii sau costul pelerinajului. Cu toate c─â are o cultur─â teologic─â egal─â cu zero ┼či nu a citit nici m─âcar Noul Testament, poate cita cu u┼čurin┼ú─â din autori cunoscu┼úi din domeniul ÔÇ×dezvolt─ârii personaleÔÇť. Este atins─â de ÔÇ×sindromul de guruÔÇť, a┼ča c─â nu ezit─â s─â r─âsp├«ndeasc─â ├«n jur g├«nduri cu iz de filozofie de salon de coafur─â, legate de tristul destin al neamului rom├ónesc, c─âci ┼úoapa este rom├ónc─â, cu ÔÇ×rÔÇť-ul ap─âsat, p├«n─â ├«n m─âduva oaselor. Spune c─â regimul comunist a fost r─âu, dar a avut ┼či avantaje, este imposibil s─â se decid─â... Mai vede semne divine ┼či minuni peste tot. Nu pot uita un episod de acum c├«┼úiva ani de la M─ân─âstirea Prislop, c├«nd o organizatoare de pelerinaje ├«┼či motiva clien┼úii t─âlm─âcind ÔÇ×urme ale credin┼úeiÔÇť risipite prin jur: felul ├«n care erau ├«mbinate crengile copacilor, mirosul aerului, b─âtaia frunzelor, forma fumului care urca ├«n aer de la cuhnia m─ân─âstirii. Suspina, ├«┼či ├«mpreuna m├«inile ┼či spunea delicat: ÔÇ×nu s├«ntem to┼úi cop┼úi la minte pentru a ├«n┼úelege minunile credin┼úei, este peste firea noastr─â, s├«ntem dep─â┼či┼úi.ÔÇť Acela┼či tip de ┼úoap─â vrea s─â arate c─â a fost acolo, la locul unde se produce credin┼úa, pe viu, a┼ča c─â va fotografia nonstop cu telefonul mobil sau aparatul foto tip s─âpunier─â, chiar ┼či ├«n momentele cele mai delicate ale ritualului religios. Pentru c─â ei ├«i scap─â, de fapt, esen┼úa acestuia, ceea ce conteaz─â este doar exteriorul, cochilia transportabil─â, cu care se poate m├«ndri ├«n fa┼úa celor de acas─â.

Mai nou, ┼úoapele s├«nt obsedate de medicina alternativ-naturist─â, de tendin┼úele bio-eco de hran─â s─ân─âtoas─â. R─âd─âcinile s├«nt ad├«nci, lecturile intensive din revista Flac─âra, a anilor 1980, au l─âsat urme. Plus emisiunile violet ale domnului Oreste, cu magne┼úi ┼či pase cosmice. Rezultatul este o ortodoxie cu caracter new-age, adaptat─â nevoilor personale. Una din consecin┼úe este ┼či c─âutarea frenetic─â a produselor de m─ân─âstire, de la miere de albine la creme ┼či cremi┼úe cu ÔÇ×untul p─âm├«ntuluiÔÇť, ca ultim elixir valabil al vie┼úii ve┼čnice. Aceea┼či ┼úoap─â nu uit─â ├«ns─â s─â trag─â mai multe chefuri s─ân─âtoase pe an, s─â dea cu colesterolul de p─âm├«nt, la o adic─â, s─â aib─â pentru ce posti... deh, o via┼ú─â avem. Ah, postul, pentru ┼úoap─â postul este lucru sf├«nt, cheia cuceririi paradisului, care trece obligatoriu prin domesticirea ostentativ─â ┼či vizibil─â, la propriu, a poftelor culinare. Iar─â┼či ÔÇô scen─â de la pelerinaje, mai multe ┼úoape pelerine de Bucure┼čti se uitau cu un amestec de mil─â ┼či dispre┼ú la un grup de ┼ú─ârani din Bucovina care ├«ndr─âzneau s─â m─ân├«nce ┼čunc─â ┼či ceap─â ├«n zi de post. Ele consumau, obligatoriu, pateu vegetal din cutie argintie de tabl─â, cu ciupercu┼úe simpatic desenate pe capac.

O categorie aparte de ┼úoape s├«nt cele care au reu┼čit ├«n afaceri ┼či ┼úin s─â arate cu orice pre┼ú acest lucru, s─â mul┼úumeasc─â la Doamne-Doamne pentru ajutorul ob┼úinut. ├Än cele mai multe cazuri, ajut─â m─ân─âstiri ┼či diverse biserici, acolo unde ├«┼či au duhovnicul. Nimic nou ┼či nimic r─âu ├«n asta. Am cunoscut, ├«ntr-un celebru loc de pelerinaj din Ardeal, o ┼úoap─â ├«nso┼úit─â de dou─â ┼úoape mai mici, fiicele sale, care a str─âb─âtut furtunos la volanul BMW-ului s─âu mul┼úimea pelerinilor, mai s─â d─âr├«me doi-trei, claxon├«nd isteric, apoi a fr├«nat brusc ├«n poarta m─ân─âstirii. Dup─â ce a scos mai mult pachete cu ÔÇ×prinoaseÔÇť (ofrande alimentare), le-a obligat pe cele dou─â fete s─â trag─â peste blugi un fel de fuste f─âcute dintr-o stof─â aspr─â, de culoare gri. Canoanele de comportament din m─ân─âstire trebuie respectate, nu-i a┼ča? Nimic neobi┼čnuit p├«n─â aici, numai c─â exist─â ┼či ┼úoape bogate care pur ┼či simplu au luat ├«n st─âp├«nire loca┼čuri de cult monument istoric ┼či au dictat renovarea acestora: pictur─â cu albastru ÔÇ×ca la Vorone┼úÔÇť, podea de marmur─â, scaune sculptate, ÔÇ×voievodaleÔÇť, coruri dulcege, care susur─â un fel de muzic─â religioas─â adus─â la gustul zilei. Candoarea pietist─â a ┼úoapei nu are limite. Preo┼úii nu spun nimic, mul┼úumi┼úi de mana financiar─â a ┼úoapei cu dare de m├«n─â. Mai cred c─â nu au nici bruma de cultur─â artistico-teologic─â care s─â-i ├«mpiedice s─â consimt─â la un asemenea masacru. Rezultatul final este un kitsch toxic, cotropitor. M─â ab┼úin cu greu, foarte greu, s─â dau un exemplu pe care ├«l cunosc bine, plantat ├«n mijlocul Bucure┼čtiului.

├Än sf├«r┼čit, ┼úoapa este fundamentalist─â. Nefiind capabil─â de autoironie, de introspec┼úie ┼či de solidaritate uman─â (├«n font, s├«nt mari egoiste, se iubesc mult pe sine), ┼úoapa ┼čtie, din diverse surse vrednice de crezare, c─â toat─â lumea vrea r─âul Ortodoxiei sale dragi, dacii au fost primii cre┼čtini din Europa iar Iisus Hristos mergea cu tricolorul nostru la br├«u, propov─âduind mul┼úimilor. Este obligatoriu s─â ai duhovnic ┼či trebuie s─â spui acest lucru cu voce tare, celor din jur. Oricum, ┼úoapelor le place mult s─â se aud─â vorbind. Marea problem─â este c─â, atunci c├«nd s├«nt prezente ├«n num─âr mare, astfel de ┼úoape risc─â s─â deturneze complet sensul oric─ârei ceremonii religioase, arunc├«nd-o fie ├«n derizoriu, fie golind-o de orice urm─â de profunzime spiritual─â. O mediocritate camuflat─â, trufa┼č─â, plin─â de preten┼úii nu at├«t fa┼ú─â de sine, c├«t fa┼ú─â de cei din jur.

Final: dincolo de ironie sau povestioare vesele, ÔÇ×┼úoapa religioas─âÔÇť este de fapt o cheie de lectur─â a ├«ntregului fapt religios contemporan. Forme de religiozitate superficiale ┼či kitsch au existat mereu, numai c─â ├«nmul┼úirea f─âr─â predecent a acestora arat─â amploarea transform─ârilor din societatea noastr─â: moartea societ─â┼úii rurale (la sat, ┼úoapa nu are timp s─â se dezvolte, fiind controlat─â de comunitate), deruta l─âsat─â de comunism ├«n mintea unor oameni care ├«ncearc─â s─â dea un sens spiritual existen┼úei lor, dar nu unul foarte radical, ci mai degrab─â soft, f─âr─â sacrificii majore, pseudomodele propuse de mass-media ┼či presiunea acestora. Kitsch-ul atrage kitsch, ┼úoapa atrage ┼úoape. Rezultatul este ├«ns─â unul ├«ngrijor─âtor, semn al unei colosale pierderi de ÔÇ×substan┼ú─â teologic─âÔÇť a societ─â┼úii noastre. Ni┼čte p─âpu┼či automate, perfecte la exterior, vidate de sens ┼či n─âzuin┼ú─â ├«n interior. La urma urmei, la tzoapa cÔÇÖest moi! Dar ce ┼úoap─â are puterea s─â recunoasc─â faptul c─â e ┼úoap─â? 

(din volumul ├«n curs de apari┼úie Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor ├«n Rom├ónia contemporan─â, Editura Polirom, mai 2014) 

Mirel B─ânic─â este cercet─âtor la Institutul de Istorie a Religiilor.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.