Tata a lucrat ├«n min─â. Mina e un iad. Tata e acum ┼čomer

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
Tata a lucrat ├«n min─â  Mina e un iad  Tata e acum ┼čomer jpeg

Ce document─âm nu e doar ce s-a ├«nt├«mplat. E ┼či ce-ar fi putut s─â se ├«nt├«mple. Sau ce n-avea cum s─â aib─â loc. E posibilitate, previzibilitate, prezent palpabil ┼či postcotidian. E ├«mplinirea ┼či e┼čecul unor vise. E reconstruc┼úia unor pove┼čti personale ┼či comunitare conflictuale, complementare, convergente, adev─ârate ┼či fic┼úionale. E vizitarea ┼či abandonul istoriei recente oficiale ├«n favoarea istoriilor de via┼ú─â nespuse ┼či nesupuse puterii care scrie varianta convenabil─â a nara┼úiunii sistemului. E realitate ┼či deopotriv─â fic┼úionalizare a unei realit─â┼úi fragilizate de trecerea timpului. E ├«nt├«lnirea cu trecutul din perspectiva prezentului care lanseaz─â interoga┼úii viitorului. 

Am început documentarea la spectacolul

(regia David Schwartz, video Vlad Petri, cu Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei ┼×erban, scenografia Adrian Cristea, muzica Bogdan Burl─âcianu), ├«n Valea Jiului, ├«n iunie 2011. Documentarea a avut loc ├«n dou─â etape. ├Äntr-o prim─â etap─â, timp de trei s─âpt─âm├«ni, am realizat ├«mpreun─â cu David Schwartz ┼či Vlad Petri o serie de interviuri semistructurate cu mineri, lideri de sindicat, femei care au ini┼úiat diferite tipuri de afaceri ÔÇô cofet─ârii, fast-food-uri ÔÇô, pensionari, ziari┼čti, persoane care tr─âiesc din furtul de fier vechi ┼či care ajung s─â fac─â ani de pu┼čc─ârie pentru c├«┼úiva saci de fier, bodyguarzi la min─â, copii. Ne-am dorit s─â arhiv─âm c├«t mai multe pove┼čti personale despre istoria comunit─â┼úilor minere┼čti, despre transform─ârile sociale de dup─â 1989, despre degradarea progresiv─â a imaginii muncitorului ├«n postsocialism, despre grevele din 1929 ┼či 1977 ÔÇô momente istorice ale solidariz─ârii minerilor, care au ob┼úinut drepturi esen┼úiale ├«n urma acestor proteste, despre ┼čomajul ├«n cre┼čtere ┼či migra┼úia for┼úei de munc─â, despre visele copiilor care tr─âiesc ast─âzi ├«n Valea Jiului. Am f─âcut interviuri ├«n Petrila, Petro┼čani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Uricani. Am cobor├«t ├«n min─â ├«nc─âl┼úat─â ├«n cizme cu c├«teva numere mai mari, cu un lift care, ├«n secunda ├«n care a pornit, m-a f─âcut s─â m─â ┼úin c├«t puteam eu de str├«ns de colegii mei, ┼či-am avut un sentiment de nesf├«r┼čit─â u┼čurare c├«nd am ie┼čit din min─â ┼či-am v─âzut, din nou, lumina. Am ├«n┼úeles atunci, mult mai bine, c├«t de important─â era solidaritatea de care minerii ne vorbeau mereu ├«n interviuri, c├«t de mult conta siguran┼úa pe care le-o d─âdea, fiec─âruia, cel de l├«ng─â ei. F─âr─â omul-de-sprijin puteai, ├«n orice moment, s─â mori. Timpul petrecut ├«n min─â ne-a ajutat s─â fim mai aproape de povestitorii comunitari intervieva┼úi, de experien┼úele lor de leg─âtur─â uman─â profund─â, de momentele ├«n care au pierdut prieteni, p─ârin┼úi, fra┼úi.  Experien┼úa din min─â ne-a f─âcut s─â cunoa┼čtem ├«n detaliu timpul at├«t de vulnerabil ┼či, totodat─â, at├«t de solid al ÔÇ×rela┼úion─ârilor de ad├«ncimeÔÇť. Timp pre┼úios al ajutorului reciproc, ├«n absen┼úa c─âruia via┼úa poate fi, ├«n orice secund─â, clipa unui sf├«r┼čit. Orele petrecute ├«n subteran ne-au dat dimensiunea fricii acutizante de care ne-au vorbit so┼úiile de mineri, care tr─âiesc ├«n fiecare zi cu spaima c─â nu-┼či vor mai vedea so┼úii acas─â. La intrarea ├«n min─â, ├«n drumul spre locul de unde minerii ├«┼či iau l─âmpile, s├«nt scrise c├«teva cuvinte ÔÇ×de revenire la lumin─âÔÇť, la cei dragi, la copii: ÔÇ×Te a┼čtept acas─â, t─âticuleÔÇť. To┼úi copiii cu care am vorbit ├«n Valea Jiului ÔÇô am realizat un atelier de pove┼čti personale, desene, fotografii cu un grup de copii ┼či adolescen┼úi din Petrila, cu ajutorul artistului Ion Barbu, care ne-a ajutat ├«n tot procesul nostru de documentare ÔÇô ne-au povestit despre experien┼úele lor legate de min─â, despre lumea lor puternic impregnat─â de munca ta┼úilor pe care-i a┼čteapt─â ├«n fiecare zi ÔÇ×vii ┼či tot bucuro┼čiÔÇť, dup─â cum ne-a spus una dintre feti┼úele prezente la atelier. 

Cea de-a doua etap─â a document─ârii ÔÇô o s─âpt─âm├«n─â (aprilie 2012) ÔÇô a presupus implicarea ├«ntregii echipe (actri┼úe ┼či actori, scenograf) ├«n procesul de lucru din Valea Jiului. Actorii s-au ├«nt├«lnit cu o parte dintre actan┼úii comunitari pe care i-au jucat ulterior ├«n spectacol, i-au cunoscut pe copiii cu care am lucrat, au cobor├«t ├«n min─â. Spectacolul

a fost jucat ├«n toate ora┼čele din Valea Jiului ├«n care ne-am documentat. Ni s-a p─ârut important s─â revenim ├«n locurile ┼či al─âturi de oamenii care ne-au ajutat s─â construim spectacolul, s─â avem un dialog cu ei, s─â dezbatem ├«mpreun─â teme pe care le-am cercetat. S─â cre─âm o comunitate narativ─â prin care cei documenta┼úi s─â-┼či poat─â vedea pove┼čtile reprezentate. Cred c─â una dintre mizele esen┼úiale ale unui spectacol documentar, construit ├«n jurul unor comunit─â┼úi, este s─â se ├«ntoarc─â ├«n spa┼úiile care l-au inspirat, care i-au dat consisten┼ú─â, emo┼úie ┼či sens existen┼úial. La spectacolul din Aninoasa, jucat ├«ntr-o sal─â de clas─â, au venit doi dintre cei ale c─âror pove┼čti erau reprezentate ÔÇô un miner salvator care ┼či-a ascultat monologul cu lacrimi ├«n ochi ┼či un miner participant la greva din 1977, care a c├«ntat ├«mpreun─â cu actorul Andrei ┼×erban c├«ntecele pe care ni le c├«ntase c├«nd i-am luat interviul. Revendic─ârile minerilor din ÔÇÖ77 vizau programul ┼či condi┼úiile de munc─â, investi┼úiile ├«n min─â, locuin┼úele ┼či aprovizionarea V─âii Jiului. 

Am încercat să aducem în spectacolul

ceva din atmosfera ora┼čelor ├«n care ne-am documentat, fr├«nturi din dialogurile pe care le-am auzit pe str─âzi, st─âri pe care le-am tr─âit. ├Än Uricani, un ora┼č din Valea Jiului ├«n care ai senza┼úia c─â timpul se scurge cu pipeta, sufocat de un prezent tot mai greu de tr─âit, un ora┼č ├«n care pe strad─â vezi bunici tri┼čti ┼či nepo┼úi captivi ├«n a┼čteptarea p─ârin┼úilor pleca┼úi la munc─â ├«n str─âin─âtate, un locuitor mi-a spus: ÔÇ×Aici a fost ce-a fost c├«t a fost ┼či dup-aia n-a mai fostÔÇť. Aceast─â fraz─â m-a urm─ârit ├«n toate ora┼čele din Valea Jiului, ├«n toate locurile pr─âbu┼čite ├«n care-am ajuns, ├«n popic─âria-ruin─â din Petrila, ├«n toate discu┼úiile pe care le-am avut cu mineri, so┼úii de mineri ┼či pensionari con┼čtien┼úi pe deplin de dezastrele privatiz─ârilor agresive ┼či de perversitatea m─âsurilor neoliberale luate ├«n ultimii 25 de ani. Cea mai dureroas─â senza┼úie pe care am tr─âit-o ├«n timpul celor trei s─âpt─âm├«ni de documentare petrecute ├«n Valea Jiului a fost

├«ntr-un viitor mai bun, ├«mpietrirea timpului schimb─ârii, impresia oamenilor c─â s├«nt prea insignifian┼úi ca s─â reprezinte ceva sau s─â-┼či fac─â pove┼čtile auzite, impresie accentuat─â puternic de discursurile politice post-13-15 iunie 1990. Discursuri care au privat comunit─â┼úile minere┼čti de o autoreprezentare pertinent─â. ÔÇ×Reprezent─ârile de la centruÔÇť au jonglat cu o serie de cli┼čee jalnice ┼či reduc┼úioniste despre minerul-brut─â, care au dus la o cunoa┼čtere total deformat─â ┼či precar─â a unor oameni ┼či a unor pove┼čti ┼úinute ├«n subteranele istoriei oficiale. Documentarea a avut pentru noi valoarea unei descinderi ├«n ÔÇ×abatajeleÔÇť unor pove┼čti personale, emblematice ├«n istoria unor comunit─â┼úi-reper pentru transform─ârile din postsocialism. Am documentat nara┼úiuni care leag─â oameni ┼či colectivit─â┼úi ├«ntr-un timp comun al rememor─ârii. Timp deopotriv─â nostalgic ┼či lucid. Timpul v├«rstnicilor care ÔÇ×au apucat un pic din bineÔÇť ├«n Valea Jiului ┼či al copiilor care le scriu primarilor, ├«n speran┼úa c─â, poate, ├«ntr-o zi ├«i vor auzi: ÔÇ×Domnule primar, eu nu vreau s─â v─â rog nimic, dec├«t s─â face┼úi un ora┼č. Pute┼úi? AncaÔÇť.  

Familia Offline, Amintiri din epoca de ┼čcoal─â. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.