Supersti┼úiile ÔÇô o scurt─â istorie

Publicat în Dilema Veche nr. 538 din 5-11 iunie 2014
Supersti┼úiile ÔÇô o scurt─â istorie jpeg

Penelopa afl─â c─â un str─âin sosit de departe pretinde c─â l-ar fi cunoscut pe so┼úul ei. Plin─â de speran┼ú─â, ea spune c─â e sigur─â c─â Ulise se va ├«ntoarce ┼či ├«i va pedepsi pe arogan┼úii pe┼úitori care au pus st─âp├«nire pe palatul ei. Chiar dup─â ce Penelopa termin─â de vorbit, Telemah str─ânut─â zgomotos, fapt interpretat ca un semn de bun augur, ca o confirmare c─â speran┼úele ei vor fi ├«ndeplinite. Grecii antici credeau c─â str─ânutul este un semn favorabil trimis de zei. Iat─â ├«nc─â un exemplu: dup─â ├«nfr├«ngerea mercenarilor greci ├«n Persia (ÔÇ×Expedi┼úia celor zece miiÔÇÖÔÇÖ), ├«n anul 401 ├«.Hr., Xenofon preia conducerea celor r─âma┼či ├«n via┼ú─â ┼či ┼úine un discurs ├«n care expune mai multe solu┼úii de a sc─âpa din situa┼úia disperat─â. Tocmai c├«nd vorbea despre salvarea prin retragerea spre cas─â, un soldat a str─ânutat. Reac┼úia solda┼úilor a fost de aprobare unanim─â a acestei strategii, consider├«nd c─â este un semn salvator trimis de ├«nsu┼či Zeus.

┼×i alte manifest─âri corporale involuntare aveau semnifica┼úii premonitorii pentru greci, fiind atribuite interven┼úiei unor for┼úe supranaturale. Zbaterea pleoapei de la ochiul drept anun┼úa un eveniment fast, iar cea a ochiului st├«ng ÔÇô unul nefast. ┼óiuitul urechilor ÔÇô spune Plinius cel B─âtr├«n ÔÇô este un semn de avertizare: cineva vorbe┼čte despre tine. Obi┼čnuim s─â numim ÔÇ×supersti┼úiiÔÇť credin┼úe de felul acesta, care au supravie┼úuit p├«n─â ├«n zilele noastre. Pe c├«t de r─âsp├«ndite, pe at├«t de pu┼úin studiate. La noi, folclori┼čtii ┼či etnologii ezit─â ├«n a le defini. ├Än general, datorit─â conota┼úiei peiorative, antropologii se feresc s─â utilizeze acest termen, ├«n timp ce folclori┼čtii americani includ, ├«n sfera lui, tot ceea ce ┼úine de paranormal ┼či ocultism: stafii, vampiri, talismane, horoscop, practici orientale, precum fengshui, ┼či chiar relat─ârile despre ├«nt├«lniri cu extratere┼čtri. Nu doar definirea, ci ┼či clasificarea supersti┼úiilor este aproape imposibil─â deoarece, sub umbrela acestui termen, se afl─â un num─âr nesf├«r┼čit de credin┼úe, practici, comportamente prezente ├«n toate epocile istorice ┼či ├«n toate culturile.

Etnologul francez Marcel Mauss consider─â c─â supersti┼úiile s├«nt o imens─â mas─â inform─â, o nebuloas─â care plute┼čte ├«n jurul credin┼úelor religioase, precum ┼či ├«n jurul sateli┼úilor acestora: magia ┼či divina┼úia. ├Än primul r├«nd, ele s├«nt tributare g├«ndirii magice care stabile┼čte rela┼úii cauzale ├«ntre obiecte ┼či fenomene f─âr─â nici o leg─âtur─â demonstrabil─â unele cu altele. Majoritatea practicilor ┼či a credin┼úelor supersti┼úioase au ca obiect prevestirea sau ghicirea viitorului, convingerea c─â acesta poate fi influen┼úat de ac┼úiuni (gesturi, comportamente) apte s─â provoace consecin┼úe pozitive sau negative asupra destinului individual. Cu speran┼úa c─â hazardul poate fi controlat, se recurge la gesturi ritualizate, la practici ce presupun respectarea strict─â a unor prescrip┼úii sau interdic┼úii. Bazate pe interpretarea semnelor, aceste tehnici, prin care se crede c─â norocul poate fi atras, iar ghinionul poate fi ┼úinut la distan┼ú─â, au evoluat ├«n timp, dup─â cum ┼či ├«n┼úelesurile termenului ÔÇ×supersti┼úieÔÇť s-au modificat ne├«ncetat din Antichitate p├«n─â ├«n zilele noastre.

├Än Grecia antic─â, echivalentul pentru ÔÇ×supersti┼úieÔÇť era cuv├«ntul deisidaimonia. Ini┼úial, ├«nsemna atitudine respectuoas─â fa┼ú─â de zei, pietate, dar ├«n secolul al IV-lea ├«.Hr, cap─ât─â o conota┼úie peiorativ─â ├«n scrierile filozofilor desemn├«nd o team─â obsesiv─â fa┼ú─â de zei, manifestat─â prin practici religioase exagerate. ├Än Caracterele lui Teofrast, g─âsim un prim portet al supersti┼úiosului ┼či o descriere a comportamentelor sale: dac─â un ┼čoarece i-a ros sacul cu f─âin─â, d─â fuga la ghicitor s─â-i cear─â sfatul, apoi ├«┼či purific─â locuin┼úa, convins c─â este b├«ntuit de Hecate, zei┼úa vr─âjilor ┼či a fantomelor; c├«nd vede un nebun sau un epileptic, ├«┼či scuip─â cu groaz─â ├«n s├«n; se spal─â pe m├«ini ┼či se strope┼čte cu ap─â de la templu, apoi umbl─â toat─â ziua cu o crengu┼ú─â de laur ├«n gur─â, iar dac─â ├«i iese ├«n cale o nev─âstuic─â, nu pleac─â mai departe p├«n─â nu arunc─â trei pietre. (├Änainte de aducerea pisicii ├«n Europa, grecii ├«mbl├«nzeau nev─âstuici pentru a combate roz─âtoarele. O vreme, ailouros era cuv├«ntul ce denumea at├«t nev─âstuica, c├«t ┼či pisica.) ├Än Evul Mediu, doar ├«nt├«lnirea cu o pisic─â neagr─â a ├«nceput s─â fie considerat─â purt─âtoare de ghinion datorit─â aurei diabolice proiectate asupra acestui animal asociat vr─âjitoarelor.

Originea cuv├«ntului latin superstitio este departe de a fi clarificat─â. Potrivit lingvistului ├ëmile Benveniste, s-au produs mai multe interferen┼úe de sens: de la superstare: ÔÇ×a sta deasupraÔÇť, adjectivul superstes: martor, supravie┼úuitor, cel care cunoa┼čte lucrurile a┼ča cum s-au petrecut ┼či superstitiosus, cuv├«nt care apare ├«n piesele lui Plaut ┼či la poetul Ennius, cu sensul de ghicitor, profet, vr─âjitor, clarv─âz─âtor, cel care vede lucrurile care s-au petrecut ├«n trecut sau care se vor petrece ├«n viitor. Filozofii ┼či scriitorii romani acceptau doar recurgerea la ÔÇ×speciali┼čtiiÔÇť ├«n divina┼úie, precum augurii ┼či haruspicii ┼či dispre┼úuiau mul┼úimea ┼čarlatanilor la care alergau naivii. Treptat, termenul superstitio a c─âp─âtat o nuan┼ú─â peiorativ─â. Elitele romane distingeau ├«ntre religio, cultul autentic ┼či superstitio, form─â degradat─â a religiei, exces ritualistic ┼či team─â nejustificat─â de supranatural. Cicero, ├«n Despre natura zeilor, consider─â c─â un om supersti┼úios este cel care nu cunoa┼čte adev─ârata natur─â a zeilor ┼či ├«┼či petrece toat─â ziua rug├«ndu-se pentru orice ┼či aduc├«nd ne├«ncetat ofrande. Comportamentul supersti┼úios era asociat mai ales oamenilor de r├«nd (vulgus) ┼či a celor de la ┼úar─â (rustici). ├Än timpul Romei imperiale, calificativul superstitio ├«ncepe s─â fie aplicat religiei str─âinilor, ├«ndeosebi religiei cre┼čtine, cult nerecunoscut oficial, considerat ÔÇ×supersti┼úie lipsit─â de judecat─â, exagerat─âÔÇť ÔÇô dup─â spusele lui Plinius cel T├«n─âr.

La ├«nceputurile Evului Mediu, rolurile se inverseaz─â. Cre┼čtinismul consider─â credin┼úele religioase ale Antichit─â┼úii (┼či, ├«n general, toate celelalte religii) drept p─âg├«nism ┼či supersti┼úie. Sf. Augustin a avut o mare influen┼ú─â ├«n conturarea acestei concep┼úii care echivala supersti┼úia cu idolatria ┼či cu for┼úele demonice. ├Än pofida cre┼čtin─ârii, au supravie┼úuit p├«n─â t├«rziu, pretutindeni ├«n Europa, numeroase credin┼úe, obiceiuri ┼či practici precre┼čtine. La nivel popular, chiar elementele religiei cre┼čtine au fost reinterpretate conform g├«ndirii magice. Biserica nu a ├«ncetat s─â le condamne drept supersti┼úii contrare dogmei cre┼čtine ┼či s─â lupte pentru a le distruge. ├Än secolul al XVIII-lea, ofensiva este preluat─â de ideologia iluminist─â, care pune supersti┼úia pe acela┼či plan cu dogmele religioase, misticismul ┼či obscurantismul. De data aceasta, nu diavolul se afl─â ├«n spatele supersti┼úiilor, ci ignoran┼úa. Supersti┼úiile s├«nt incompatibile cu ra┼úiunea, de aceea ele trebuie eliminate.

┼×i discursul iluminist rom├ónesc, cel al ┼×colii Ardelene, a discreditat supersti┼úiile (ÔÇ×credin┼úele de┼čarteÔÇť), a comb─âtut nenum─âratele credin┼úe ┼či obiceiuri ┼ú─âr─âne┼čti, practicile magico-religioase, medicina popular─â (ÔÇ×leacurile b─âbe┼čtiÔÇť), considerate a fi responsabile de starea de ├«napoiere a rom├ónilor. Un inventar al acestora se g─âse┼čte ├«n cartea lui Gheorghe ┼×incai ÔÇô ├Änv─â┼ú─âtur─â fireasc─â spre surparea supersti┼úiei norodului. Combaterea supersti┼úiilor ÔÇ×p─âguboaseÔÇť s-a aflat pe agenda de lucru at├«t a preo┼úilor, c├«t ┼či a intelectualilor laici pe tot parcursul secolului al XIX-lea ┼či ├«nceputul celui urm─âtor. ├Än paralel, sub influen┼úa romantismului, aceia┼či intelectuali (mul┼úi dintre ei preo┼úi) descoper─â folclorul, declan┼č├«nd un vast program de culegere a acestuia, inclusiv a credin┼úelor ┼či a practicilor magice. Supersti┼úiile s├«nt considerate vestigii, curiozit─â┼úi, supravie┼úuiri ale unor vremuri ├«ndep─ârtate, demne de a fi consemnate. Arthur Gorovei le ordoneaz─â alfabetic ├«n masiva sa colec┼úie ÔÇô Credin┼úi ┼či supersti┼úii ale poporului rom├ón (1915).

Multe dintre acestea fie au disp─ârut, fie ┼či-au modificat forma, seculariz├«ndu-se ┼či pierz├«ndu-┼či semnifica┼úiile originare (magico-religioase). Ast─âzi, supersti┼úiile au un ├«n┼úeles restr├«ns: s├«nt atitudini ┼či comportamente individuale, de atragere a norocului, a reu┼čitei, ┼či mici gesturi de evitare a ghinionului. Mecanismele supersti┼úiilor se pot reactiva ├«n situa┼úiile de incertitudine ┼či de risc: boli, examene, afaceri, competi┼úii sportive, jocuri de noroc, ┼čofatul etc. Unele au devenit automatisme ale vie┼úii cotidiene: c├«┼úi dintre noi nu batem ├«n lemn, ├«n timpul unei conversa┼úii, chiar dac─â nu credem ├«n eficacitatea gestului? Un eveniment petrecut ├«n timpul vie┼úii, o serie de coinciden┼úe pot da un con┼úinut propriu unei supersti┼úii (haina, num─ârul, obiectul norocos). Cu to┼úii avem micile supersti┼úii personale, dezvolt─âm intoleran┼ú─â la hazard ┼či ne place s─â credem c─â nimic nu este ├«nt├«mpl─âtor. Tocmai am str─ânutat! Precis e un semn c─â trebuie s─â ├«nchei articolul.

Alexandru Ofrim este conf. univ. dr., pred─â cursuri de istorie cultural─â la Facultatea de Litere, Universitatea Bucure┼čti. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.