Sîrbii din Gracianiţa: „Belgradul spune că nu ne lasă!“

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
O coborîre în purgatoriul istoriei jpeg

Cu orice oficial de rang înalt al Priştinei ai vorbi, una din primele sale griji va fi să explice statutul şi măsurile excepţionale pentru protejarea minorităţii sîrbe, oriunde s-ar afla aceasta pe teritoriul Kosovo: locuri asigurate la nivel înalt în decizia locală şi centrală, funcţii de conducere şi, obligatoriu, măcar postul de viceprim-ministru în Guvern. Cu toate asigurările date, la momentul vizitei noastre la Priştina – sfîrşit de martie 2015 –, aleşii sîrbi din Parlament intraseră în a doua lună de boicot, o chestiune foarte sensibilă pentru kosovari, care nu pot raporta progrese în Acordul de normalizare a relaţiilor Belgrad – Priştina, arbitrat de UE în 2013. „Avem semnale certe că e o chestiune de zile pînă cînd parlamentarii sîrbi vor reveni în legislativ“, ne asigură adjunctul ministrului de Externe. Într-adevăr, la o săptămînă de la această declaraţie,

, un portal care relatează la zi evoluţiile politice din regiune, confirmă intenţia parlamentarilor sîrbi de a reveni în Parlamentul format după alegerile din 2014. 

Cu jeep-ul ONU în faţa Etno Kuca 

Dar ce le lipseşte sîrbilor şi care sînt supărările lor dincolo de aceste poziţii şi dispute politice? Ne pregătim să plecăm la Gracianiţa – o enclavă sîrbească în jurul mănăstirii ortodoxe cu acelaşi nume, la zece kilometri de Priştina. O şosea nici mai bună, nici mai rea decît majoritatea drumurilor româneşti dintre oraşele mai mici ne duce preţ de 15 minute – banda are un singur sens şi desigur toată lumea merge cu maşina – printre cîteva dealuri cu case frumoase, noi, bine îngrijite, comparabile cu cartierele de vile de lîngă marile oraşe româneşti. Totul este reconstruit, iar urmele războiului aproape că nu se văd pe nicăieri. Pînă la oprirea la hanul Etno Kuca de la Gracianiţa – o casă de cărămidă tradiţională, cu decoruri sîrbeşti, foarte asemănătoare restaurantelor sîrbeşti din Banatul nostru. Două jeep-uri albe inscripţionate UN (United Nations) îţi reamintesc că încă mai sînt tensiuni de aplanat şi controverse de rezolvat. 

Negociatorii de la Belgrad 

Goran şi Predrag sînt jurnalişti în comunitatea sîrbească din Gracianiţa. Nu sînt optimişti: despre Priştina ne povestesc ca despre o mamă vitregă, care le vorbeşte o limbă străină lor, iar despre Belgrad ca despre tatăl prea preocupat de afaceri, care îi vizitează rar, dar cel puţin le trimite bani. „Avem două realităţi diferite. E ca şi cum am trăi în două lumi. Ca şi cum am avea doi şefi“, ne explică Goran. Deşi stau la zece kilometri de capitala Kosovo, negociatorul acestei comunităţi de sîrbi în relaţia cu Priştina este în continuare Belgradul. De aici şi dezamăgirea. „Belgradul are problemele lui. Cine negociază cu Priştina nevoile noastre? Acum doi ani, vicepreşedintele de la Belgrad a venit la Gracianiţa cu steagul sîrbesc. Anul trecut a venit cu mesajul: învăţaţi albaneza“, spune Goran Avramovici. Într-adevăr, limba pare să fie încă un obstacol pentru comunităţile în care sîrbii sînt majoritari: la dorinţe, petiţii, cereri, interacţiuni cu autorităţile din Priştina spun că li se răspunde în albaneză sau într-o traducere proastă în limba lor. 

Însă cea mai mare problemă a acestor comunităţi, dar şi a populaţiei albaneze, este economia: nu există locuri de muncă pentru o populaţie extrem de tînără. Şomajul ajunge la 30%, iar sîrbii resimt această problemă ca pe una a lor. În Gracianiţa, de pildă, cel mai serios angajator este administraţia publică locală, cu aproape 900 de angajaţi, susţinută şi de Belgrad. Temerile lui Goran şi Predrag – ca şi ale cetăţenilor acestei comunităţi – sînt că, treptat, acest sprijin se va diminua. „Belgradul spune că nu ne lasă“, adaugă Predrag, care pune în discuţie şi un alt actor din lumile în care aceşti oameni trăiesc: comunitatea internaţională. Nici ei nu sînt salvatorii. „Aşteptăm de la comunitatea internaţională să ne schimbe obiceiurile pentru că sîntem răi şi ne batem între noi. După ce au venit aici (

– misiunile internaţionale), au început să se comporte ca o comunitate balcanică, mică şi izolată“, continuă Goran. Kosovo a adoptat o Constituţie care prevede drepturi foarte exacte pentru minoritatea sîrbă, albanezii majoritari spun mereu că relaţia lor cu sîrbii acum minoritari e un test pe care trebuie să îl treacă în faţa străinătăţii. Dar pînă la urmă, doar anii, poate mulţi, vor arăta dacă aceşti sîrbi se vor simţi vreodată destul de relaxaţi ca cetăţeni ai unui stat care s-a născut din lupta cu Serbia-mamă. 

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.