S├«rbii din Graciani┼úa: ÔÇ×Belgradul spune c─â nu ne las─â!ÔÇť

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
O coborîre în purgatoriul istoriei jpeg

Cu orice oficial de rang ├«nalt al Pri┼čtinei ai vorbi, una din primele sale griji va fi s─â explice statutul ┼či m─âsurile excep┼úionale pentru protejarea minorit─â┼úii s├«rbe, oriunde s-ar afla aceasta pe teritoriul Kosovo: locuri asigurate la nivel ├«nalt ├«n decizia local─â ┼či central─â, func┼úii de conducere ┼či, obligatoriu, m─âcar postul de viceprim-ministru ├«n Guvern. Cu toate asigur─ârile date, la momentul vizitei noastre la Pri┼čtina ÔÇô sf├«r┼čit de martie 2015 ÔÇô, ale┼čii s├«rbi din Parlament intraser─â ├«n a doua lun─â de boicot, o chestiune foarte sensibil─â pentru kosovari, care nu pot raporta progrese ├«n Acordul de normalizare a rela┼úiilor Belgrad ÔÇô Pri┼čtina, arbitrat de UE ├«n 2013. ÔÇ×Avem semnale certe c─â e o chestiune de zile p├«n─â c├«nd parlamentarii s├«rbi vor reveni ├«n legislativÔÇť, ne asigur─â adjunctul ministrului de Externe. ├Äntr-adev─âr, la o s─âpt─âm├«n─â de la aceast─â declara┼úie,

, un portal care relateaz─â la zi evolu┼úiile politice din regiune, confirm─â inten┼úia parlamentarilor s├«rbi de a reveni ├«n Parlamentul format dup─â alegerile din 2014. 

Cu jeep-ul ONU ├«n fa┼úa Etno Kuca 

Dar ce le lipse┼čte s├«rbilor ┼či care s├«nt sup─âr─ârile lor dincolo de aceste pozi┼úii ┼či dispute politice? Ne preg─âtim s─â plec─âm la Graciani┼úa ÔÇô o enclav─â s├«rbeasc─â ├«n jurul m─ân─âstirii ortodoxe cu acela┼či nume, la zece kilometri de Pri┼čtina. O ┼čosea nici mai bun─â, nici mai rea dec├«t majoritatea drumurilor rom├óne┼čti dintre ora┼čele mai mici ne duce pre┼ú de 15 minute ÔÇô banda are un singur sens ┼či desigur toat─â lumea merge cu ma┼čina ÔÇô printre c├«teva dealuri cu case frumoase, noi, bine ├«ngrijite, comparabile cu cartierele de vile de l├«ng─â marile ora┼če rom├óne┼čti. Totul este reconstruit, iar urmele r─âzboiului aproape c─â nu se v─âd pe nic─âieri. P├«n─â la oprirea la hanul Etno Kuca de la Graciani┼úa ÔÇô o cas─â de c─âr─âmid─â tradi┼úional─â, cu decoruri s├«rbe┼čti, foarte asem─ân─âtoare restaurantelor s├«rbe┼čti din Banatul nostru. Dou─â jeep-uri albe inscrip┼úionate UN (United Nations) ├«┼úi reamintesc c─â ├«nc─â mai s├«nt tensiuni de aplanat ┼či controverse de rezolvat. 

Negociatorii de la Belgrad 

Goran ┼či Predrag s├«nt jurnali┼čti ├«n comunitatea s├«rbeasc─â din Graciani┼úa. Nu s├«nt optimi┼čti: despre Pri┼čtina ne povestesc ca despre o mam─â vitreg─â, care le vorbe┼čte o limb─â str─âin─â lor, iar despre Belgrad ca despre tat─âl prea preocupat de afaceri, care ├«i viziteaz─â rar, dar cel pu┼úin le trimite bani. ÔÇ×Avem dou─â realit─â┼úi diferite. E ca ┼či cum am tr─âi ├«n dou─â lumi. Ca ┼či cum am avea doi ┼čefiÔÇť, ne explic─â Goran. De┼či stau la zece kilometri de capitala Kosovo, negociatorul acestei comunit─â┼úi de s├«rbi ├«n rela┼úia cu Pri┼čtina este ├«n continuare Belgradul. De aici ┼či dezam─âgirea. ÔÇ×Belgradul are problemele lui. Cine negociaz─â cu Pri┼čtina nevoile noastre? Acum doi ani, vicepre┼čedintele de la Belgrad a venit la Graciani┼úa cu steagul s├«rbesc. Anul trecut a venit cu mesajul: ├«nv─â┼úa┼úi albanezaÔÇť, spune Goran Avramovici. ├Äntr-adev─âr, limba pare s─â fie ├«nc─â un obstacol pentru comunit─â┼úile ├«n care s├«rbii s├«nt majoritari: la dorin┼úe, peti┼úii, cereri, interac┼úiuni cu autorit─â┼úile din Pri┼čtina spun c─â li se r─âspunde ├«n albanez─â sau ├«ntr-o traducere proast─â ├«n limba lor. 

├Äns─â cea mai mare problem─â a acestor comunit─â┼úi, dar ┼či a popula┼úiei albaneze, este economia: nu exist─â locuri de munc─â pentru o popula┼úie extrem de t├«n─âr─â. ┼×omajul ajunge la 30%, iar s├«rbii resimt aceast─â problem─â ca pe una a lor. ├Än Graciani┼úa, de pild─â, cel mai serios angajator este administra┼úia public─â local─â, cu aproape 900 de angaja┼úi, sus┼úinut─â ┼či de Belgrad. Temerile lui Goran ┼či Predrag ÔÇô ca ┼či ale cet─â┼úenilor acestei comunit─â┼úi ÔÇô s├«nt c─â, treptat, acest sprijin se va diminua. ÔÇ×Belgradul spune c─â nu ne las─âÔÇť, adaug─â Predrag, care pune ├«n discu┼úie ┼či un alt actor din lumile ├«n care ace┼čti oameni tr─âiesc: comunitatea interna┼úional─â. Nici ei nu s├«nt salvatorii. ÔÇ×A┼čtept─âm de la comunitatea interna┼úional─â s─â ne schimbe obiceiurile pentru c─â s├«ntem r─âi ┼či ne batem ├«ntre noi. Dup─â ce au venit aici (

ÔÇô misiunile interna┼úionale), au ├«nceput s─â se comporte ca o comunitate balcanic─â, mic─â ┼či izolat─âÔÇť, continu─â Goran. Kosovo a adoptat o Constitu┼úie care prevede drepturi foarte exacte pentru minoritatea s├«rb─â, albanezii majoritari spun mereu c─â rela┼úia lor cu s├«rbii acum minoritari e un test pe care trebuie s─â ├«l treac─â ├«n fa┼úa str─âin─ât─â┼úii. Dar p├«n─â la urm─â, doar anii, poate mul┼úi, vor ar─âta dac─â ace┼čti s├«rbi se vor sim┼úi vreodat─â destul de relaxa┼úi ca cet─â┼úeni ai unui stat care s-a n─âscut din lupta cu Serbia-mam─â. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.