Sîrbii din Gracianiţa: „Belgradul spune că nu ne lasă!“

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
O coborîre în purgatoriul istoriei jpeg

Cu orice oficial de rang înalt al Priştinei ai vorbi, una din primele sale griji va fi să explice statutul şi măsurile excepţionale pentru protejarea minorităţii sîrbe, oriunde s-ar afla aceasta pe teritoriul Kosovo: locuri asigurate la nivel înalt în decizia locală şi centrală, funcţii de conducere şi, obligatoriu, măcar postul de viceprim-ministru în Guvern. Cu toate asigurările date, la momentul vizitei noastre la Priştina – sfîrşit de martie 2015 –, aleşii sîrbi din Parlament intraseră în a doua lună de boicot, o chestiune foarte sensibilă pentru kosovari, care nu pot raporta progrese în Acordul de normalizare a relaţiilor Belgrad – Priştina, arbitrat de UE în 2013. „Avem semnale certe că e o chestiune de zile pînă cînd parlamentarii sîrbi vor reveni în legislativ“, ne asigură adjunctul ministrului de Externe. Într-adevăr, la o săptămînă de la această declaraţie,

, un portal care relatează la zi evoluţiile politice din regiune, confirmă intenţia parlamentarilor sîrbi de a reveni în Parlamentul format după alegerile din 2014. 

Cu jeep-ul ONU în faţa Etno Kuca 

Dar ce le lipseşte sîrbilor şi care sînt supărările lor dincolo de aceste poziţii şi dispute politice? Ne pregătim să plecăm la Gracianiţa – o enclavă sîrbească în jurul mănăstirii ortodoxe cu acelaşi nume, la zece kilometri de Priştina. O şosea nici mai bună, nici mai rea decît majoritatea drumurilor româneşti dintre oraşele mai mici ne duce preţ de 15 minute – banda are un singur sens şi desigur toată lumea merge cu maşina – printre cîteva dealuri cu case frumoase, noi, bine îngrijite, comparabile cu cartierele de vile de lîngă marile oraşe româneşti. Totul este reconstruit, iar urmele războiului aproape că nu se văd pe nicăieri. Pînă la oprirea la hanul Etno Kuca de la Gracianiţa – o casă de cărămidă tradiţională, cu decoruri sîrbeşti, foarte asemănătoare restaurantelor sîrbeşti din Banatul nostru. Două jeep-uri albe inscripţionate UN (United Nations) îţi reamintesc că încă mai sînt tensiuni de aplanat şi controverse de rezolvat. 

Negociatorii de la Belgrad 

Goran şi Predrag sînt jurnalişti în comunitatea sîrbească din Gracianiţa. Nu sînt optimişti: despre Priştina ne povestesc ca despre o mamă vitregă, care le vorbeşte o limbă străină lor, iar despre Belgrad ca despre tatăl prea preocupat de afaceri, care îi vizitează rar, dar cel puţin le trimite bani. „Avem două realităţi diferite. E ca şi cum am trăi în două lumi. Ca şi cum am avea doi şefi“, ne explică Goran. Deşi stau la zece kilometri de capitala Kosovo, negociatorul acestei comunităţi de sîrbi în relaţia cu Priştina este în continuare Belgradul. De aici şi dezamăgirea. „Belgradul are problemele lui. Cine negociază cu Priştina nevoile noastre? Acum doi ani, vicepreşedintele de la Belgrad a venit la Gracianiţa cu steagul sîrbesc. Anul trecut a venit cu mesajul: învăţaţi albaneza“, spune Goran Avramovici. Într-adevăr, limba pare să fie încă un obstacol pentru comunităţile în care sîrbii sînt majoritari: la dorinţe, petiţii, cereri, interacţiuni cu autorităţile din Priştina spun că li se răspunde în albaneză sau într-o traducere proastă în limba lor. 

Însă cea mai mare problemă a acestor comunităţi, dar şi a populaţiei albaneze, este economia: nu există locuri de muncă pentru o populaţie extrem de tînără. Şomajul ajunge la 30%, iar sîrbii resimt această problemă ca pe una a lor. În Gracianiţa, de pildă, cel mai serios angajator este administraţia publică locală, cu aproape 900 de angajaţi, susţinută şi de Belgrad. Temerile lui Goran şi Predrag – ca şi ale cetăţenilor acestei comunităţi – sînt că, treptat, acest sprijin se va diminua. „Belgradul spune că nu ne lasă“, adaugă Predrag, care pune în discuţie şi un alt actor din lumile în care aceşti oameni trăiesc: comunitatea internaţională. Nici ei nu sînt salvatorii. „Aşteptăm de la comunitatea internaţională să ne schimbe obiceiurile pentru că sîntem răi şi ne batem între noi. După ce au venit aici (

– misiunile internaţionale), au început să se comporte ca o comunitate balcanică, mică şi izolată“, continuă Goran. Kosovo a adoptat o Constituţie care prevede drepturi foarte exacte pentru minoritatea sîrbă, albanezii majoritari spun mereu că relaţia lor cu sîrbii acum minoritari e un test pe care trebuie să îl treacă în faţa străinătăţii. Dar pînă la urmă, doar anii, poate mulţi, vor arăta dacă aceşti sîrbi se vor simţi vreodată destul de relaxaţi ca cetăţeni ai unui stat care s-a născut din lupta cu Serbia-mamă. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Condimentele și ierburile sunt extrem de benefice pentru sănătate Colaj DMS
Șapte condimente care reduc inflamațiile și îmbunătățesc digestia. Alimentul cu cel mai ridicat conținut de fier în doze reduse
Nutriția devine un subiect din ce în ce mai important în societate, pe măsură ce crește conștientizarea impactului pe care îl pot avea anumite deficiențe alimentare asupra sănătății.
image png
Cum să ascuți foarfecele cu ajutorul foliei de aluminiu? Un truc simplu care te ajută să economisești timp și bani!
Ați încercat vreodată să tăiați ceva cu foarfece contondente? Este frustrant, nu-i așa? E ca și cum ai încerca să feliezi o roșie cu un cuțit de jucărie – complet ineficient. În loc să te enervezi pentru alegerea nefericită a instrumentului sau să te grăbești să cumperi un set nou de foarfece
image png
Cum să îndepărtezi, fără prea mari bătăi de cap, etichetele de pe borcane
De multe ori, atunci când vrei să reutilizezi borcanele sau sticlele, te lovești de o problemă frustrantă: etichetele care nu vor să se desprindă. Fie că sunt etichete de la borcane de zacuscă, gemuri sau miere, reziduurile lipicioase rămân adesea pe sticlă sau pe metal, iar orice tentativă de îndep
carmen constantin romanca austria foto arhiva personala jpeg
Româncă, despre sistemul de educație din Austria: „Profesorii n-au interesul ca tu să termini liceul”
Carmen Constantin, o jurnalistă din Piteşti stabilită de șapte ani cu familia în oraşul austriac Linz, are doi copii și a vorbit pentru „Adevărul” despre regulile stricte din sistemul de educație din Austria, total diferite față de România.
casa anglia istock jpg
Motivul incredibil pentru care o familie de români din Anglia a trebuit să își evacueze casa. Proprietarului nu i-a venit să creadă
Un caz complicat a avut loc în Anglia, iar o familie de români a fost nevoită să evacueze locuința în care trăiau. În cele din urmă, situația a ajuns în fața instanței, iar locatarii sunt nevoiți să își găsească o altă casă.
elefant foto shutterstock
Transformarea excrementelor de animale în descendenți, proiectul care ar putea salva speciile pe cale de dispariție
Excrementele animalelor ar putea fi pot fi folosite pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție, cred cercetătorii. Posibilitatea este explorată pornind de la faptul că unele celule sunt încă vii în bălegar.
Românii cu salarii mici sunt nevoiti sa isi calculeze banii  Foto Freepik com jpg
Cum se descurcă mulți români cu salarii minime: „Toată viața am învârtit datorii și am albit la 30 de ani”
Salariul minim pe economie a crescut de la 1 ianuarie 2025, însă pentru numeroși români nivelul acestuia continuă să fie prea mic pentru a le satisface nevoile esențiale ale vieții. Unii dintre ei au povestit cum trăiesc cu el.
tori spelling
Faimoasa actriță care a dezvăluit că nu bea apă niciodată: „Cum de mai trăiesc, nimeni nu știe”
Cu toate că apa este esențială pentru sănătatea noastră, se pare că o celebră actriță, cunoscută pentru rolul său din „Beverly Hills. 90210”, a mărturisit că nu suportă apa și o evită complet. Este vorba despre Tori Spelling, care a precizat că aceasta îi provoacă greață imediat ce o bea. În plus, î
Declaraţie de impozit
Până la ce dată mai poți beneficia de reducerea de 10% la plata impozitului pe casă în 2025
Statul a reglementat de mai mulți ani posibilitatea de a plăti taxele și impozitele cu o reducere de 10%, dacă plata se face integral până la o anumită dată.