ÔÇ×Simt enorm ╚Öi v─âz monstruosÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 384 din 23 - 29 iunie 2011
ÔÇ×Simt enorm ╚Öi v─âz monstruosÔÇŁ jpeg

┼×i cum ar putea fi altminteri, dac─â spectacolul lumii v─âzut din fa┼úa televizorului penduleaz─â parc─â definitiv ├«ntre exploatarea pervers─â a emo┼úiei ┼či amendarea p├«n─â la anihilare a oric─ârei forme de subtilitate ┼či discre┼úie. Ca ┼či ├«n camera de la Grand Hotel, din nuvela lui Caragiale, totul este augmentat ┼či teribil. E musai s─â-┼úi manife┼čti empatia c├«t mai rapid ┼či vocal la vreme de catastrof─â, cataclism, tragedii pe band─â rulant─â, atacuri teroriste, boli necru┼ú─âtoare sau nun┼úi regale. Discutate (cum altfel?) ├«n tonuri ultimative ┼či barbare, evenimentele odat─â dispropor┼úionate ┼či deformate alimenteaz─â mai abitir umorile spectatorilor con┼čtiincio┼či ┼či tenace. ┼×i a┼ča, asist─âm, de fapt, la o bizar─â sminteal─â. Cu c├«t suferin┼úa ┼či drama s├«nt mai exhibate, cu at├«t bunul-sim┼ú ┼či m─âsura s├«nt mai alienate iar, ├«n consecin┼ú─â, discern─âm├«ntul este manipulat p├«n─â la dispari┼úia complet─â. Cu un ochi ├«nciudat la biografii privilegiate ┼či cu unul relaxat c─âtre ce l-a ferit Dumnezeu, omul din fotoliu ├«┼či pl├«nge de mil─â ┼či bomb─âne ├«ntr-o litanie schizoid─â. 

Accidentul ca norm─â ┼či starea de gra┼úie 

Deja cu temele f─âcute ┼či uzat de consumul de emo┼úii tari care nu mai mi┼čc─â pe nimeni, spectatorul ajunge ├«n cinema (dac─â ajunge!) ┼či de cele mai multe ori d─â tot peste o re┼úet─â. Nu mai departe de ultima edi┼úie de la TIFF, filmul str─âin care a luat Oscarul ┼či Globul de Aur anul acesta, In A Better World, se afl─â ├«n topul primelor cinci filme votate de public (de altfel, public cu gusturi alese). ├Än filmul regizat de Susanne Bier, pove┼čtile a dou─â familii daneze ajung s─â-┼či intersecteze suferin┼úele ┼či luptele. Un b─âiat, a c─ârui mam─â a murit recent, ├«ncearc─â s─â-┼či elimine frustr─ârile ┼či neputin┼úele, rezolv├«ndu-i prietenului s─âu problemele de autoritate de la ┼čcoal─â ┼či din familia aflat─â la un pas de divor┼ú. Violen┼úa cu care b─âie┼úii ├«ncearc─â s─â controleze situa┼úia este pus─â ├«n oglind─â cu cruzimea unor indivizi dintr-o tab─âr─â de refugia┼úi din Africa, ├«n care tat─âl unuia dintre b─âie┼úi lucreaz─â ca medic. S├«nt din ce ├«n ce mai pu┼úine filme ├«n care emo┼úia ajunge la spectator printr-un construct estetic subtil, cu tu┼če discrete ┼či ├«ntr-un ton elegant. Pove┼čti dramatice ┼či personaje chinuite s├«nt a┼čezate unele peste altele, pentru c─â mintea ┼či stomacul spectatorului pot primi cantit─â┼úi impresionante de umanitate agresat─â (cu at├«t antrenament TV, nici nu-i de mirare), drama se construie┼čte cli┼čeu dup─â cli┼čeu pentru c─â spectatorul prime┼čte ceva ce deja cunoa┼čte, ca s─â se simt─â confortabil ┼či ├«n siguran┼ú─â, r─âm├«n├«nd ca muzica, imaginea ┼či actorii s─â des─âv├«r┼čeasc─â opera. A spune o poveste universal─â apel├«nd la accidente, excep┼úii ┼či coinciden┼úe face ca ├«ntregul construct s─â fie strident ┼či artificial, deci necredibil, ├«n care umanitate ┼či  sensibilitate s├«nt abuzate. ├Än plus, nu orice poveste universal─â trebuie spus─â doar pentru c─â o ├«n┼úelege mai mult─â lume. Oric├«t─â str─âdanie ar fi ca filmul s─â imite realitatea, niciodat─â filmul nu va fi autentic, veridic dec├«t dac─â e construit astfel ├«nc├«t s─â par─â c─â este real, s─â se ├«ncadreze ├«n conven┼úie, ┼či nu s─â toarne cu nemiluita kilograme de patetism, ├«ntr-o succesiune f─âr─â noim─â, ├«n care miro┼či manipularea de la o po┼čt─â. ├Än acest gen de film, drame excep┼úionale cu oameni obi┼čnui┼úi, se ├«nscriu ┼či extrem de premiatele Crash, regizat de Paul Haggis, sau Babel, regizat de Alejandro Gonz├ílez In─é├írritu (al c─ârui Biutiful este o de┼č─ân┼úat─â aglomerare de triste┼úe ┼či nefericire), care ÔÇ×n-au cum s─â nu te emo┼úionezeÔÇť, pentru c─â ÔÇ×se-nt├«mpl─â ca-n via┼ú─âÔÇť. ├Än contrapunct, din aceea┼či categorie de dram─â, dar cu efecte artistice incomparabile este Magnolia lui Paul Thomas Anderson, o pies─â aparte (dup─â el au fost o sumedenie de imitatori) tocmai pentru c─â nu accidentul sau coinciden┼úa s├«nt prioritare, ci un soi de revela┼úie sau epifanie, deci un eveniment intim ┼či subiectiv. Chiar dac─â la o distan┼ú─â considerabil─â de timp, de registru ┼či de estetic─â, filmul lui John Cassavetes, A Woman Under the Influence (1974),  ItÔÇÖs A Wonderful Life (1946), regizat de Frank Capra, ┼či Vertigo (1958) al lui Alfred Hitchcock conduc c─âtre o stare de gra┼úie indus─â de unghiul subiectiv al pove┼čtii ┼či de personajele construite cu suple┼úe ┼či onestitate. Dincolo de abilitatea de a spune o poveste (unele dintre cele mai frumoase pove┼čti de dragoste, ├«n ciuda genului c─âruia ├«i apar┼úin), aceste experien┼úe cinematografice func┼úioneaz─â ca filtru emo┼úional ┼či prilej de reflec┼úie. 

Melancolie ┼či extaz  

Supradozele de TV cu re┼úete de rating ┼či campaniile publicitare inepte trase la indigo (sau xerox!) au format un consumator de imagini blindat cu balasturi filozofice ┼či afective. Din p─âcate, aceste resturi suplinesc minima educa┼úie vizual─â (nu doar cinematografic─â), extrem de necesar─â ├«n decodarea ┼či receptarea adecvat─â, pentru a ajunge ├«n cele din urm─â la clasificarea emo┼úiei pe care o transmite. Cere timp, aten┼úie ┼či curiozitate, iar p├«n─â la urm─â sensibilit─â┼úile se cultiv─â, nu se fabric─â. De pild─â, filmul lui James Cameron, Titanic (├«n fond, tot un accident!), se ├«nscrie ├«n aria divertismentului calificat, nu pune multe ├«ntreb─âri ┼či ac┼úioneaz─â ca o ┼čedin┼ú─â de terapie sau escapism (depinde de starea pacientului), ├«┼či alint─â ┼či-┼či alin─â spectatorul ┼či ├«i las─â o lec┼úie ├«nv─â┼úat─â pe de rost, chiar ┼či a┼ča, la nivelul ├«ncep─âtorilor extazia┼úi. ├Äns─â tocmai acolo unde gusturile ar fi trebuit s─â se rafineze ÔÇô de pild─â, ├«n filmul independent ÔÇô ├«mpotmolirea ├«ntr-o re┼úet─â de multe ori e deranjant─â. Spre exemplu, filmul The Kids Are All Right (2010), regizat de Lisa Cholodenko, e previzibil ├«n mai toate (┼či ce dac─â este un cuplu de lesbiene?), parcurge drumuri b─âtute ale pove┼čtilor de tipul American Beauty ┼či nici umorul nu-l salveaz─â de la s─âr─âcia de idei pe care o livreaz─â camuflat─â ├«n complexit─â┼úi subtile. La polul cel─âlalt, micu┼úul film tot despre amoruri r─ât─âcite, nedeslu┼čite ┼či melancolice este La vida de los peces (2010), regizat de Mathias Bizet parc─â ├«n ritmul b─ât─âilor inimii, cu o tensiune c├«nt─ârit─â la miligram ┼či coregrafiat─â duios. ├Äntr-un exerci┼úiu de imagina┼úie poate prea ├«ndr─âzne┼ú, ne-am putea ├«nchipui c─â ├«n timpul talk-show-rilor sau al jurnalelor de ┼čtiri, asemenea mesajelor subliminale, l-am vedea c├«teva secunde pe Chaplin ├«ntr-un meci de box hilar sau prins ├«ntre roti┼úele unui mecanism uria┼č sau pe Monsieur Hulot fent├«nd u┼čile batante ale unui restaurant sau pierz├«ndu-┼či uzul ra┼úiunii ├«ntr-o buc─ât─ârie ultratehnologizat─â. Dar pu┼úin probabil ca melancolia s─â salveze agonia. 


Ileana Bîrsan este critic de film.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.