Și numai o zi de lucru

Publicat în Dilema Veche nr. 396 din 15-21 septembrie 2011
Și numai o zi de lucru jpeg

argument

Vacanţele încep ca nişte mari promisiuni şi se termină întotdeauna prea repede. De cele mai multe ori se confundă cu o călătorie. Iar cu cît mai plăcută a fost vacanţa, cu atît mai neplăcută e reîntoarcerea la lucru şi la activităţile de zi cu zi. Prima zi de lucru după concediu e de obicei deprimantă, un fel de lunea neagră. E recomandabil atunci să povesteşti colegilor pe unde ai fost şi cum ai petrecut şi apoi să te apuci să faci planuri pentru concediul următor. 

Vacanţele românilor s-au schimbat. Copiii nu prea se mai duc „la ţară“, dar unii oameni de la ţară au început să înţeleagă ideea de vacanţă, şi nu doar la cure de tratament şi la băi. Nu mai există clasicele 12 zile la mare. Perioadele variază şi de obicei sînt mai scurte. Dar nici marea nu mai e una singură şi ne-am cam săturat de serviciile litoralului nostru. Nici munţii nu mai sînt doar Carpaţii. Mai sînt şi Alpii şi, de ce nu, şi Himalaya. Au apărut şi circuitele prin ţări îndepărtate; şi sejururile lenevitoare prin insule uitate; şi călătoriile în jurul lumii; şi vacanţele active în care te duci undeva ca să munceşti (altceva decît acasă). 

Lumea ni s-a deschis şi fiecare se duce unde vrea şi unde poate, mai ales în condiţiile în care ofertele turistice autohtone continuă să nu inspire prea mare încredere, atunci cînd nu sînt de-a dreptul incredibile. Plecăm aşadar să vedem lumea largă, de cîte ori avem ocazia. Trebuie doar să fim atenţi la evenimentele politice. Anul ăsta Egiptul şi Tunisia n-au mai fost de vizitat. Nici Bahrainul. Grecia a avut şi ea ceva probleme. Şi, de fapt, nici noi n-am mai avut aşa mulţi bani de cheltuit ca în urmă cu doi-trei ani. Ne rămîne oricum Bulgaria cea ieftină, cu litoralul ei cu tot. La fel cum, pe vremuri, ne rămăsese televiziunea aceloraşi vecini de nădejde. Acum, ei au învăţat să ne ofere în special de mîncare, mese ca-n poveşti, care nu se termină niciodată – adică una dintre cele mai mari bucurii posibile pe care o pot face unor fraţi de suferinţă, după vreo 50 de ani de foame şi alţi 15 de nesiguranţă. 

Dar fireşte, mai ales după ce am aflat că francezii şi nemţii au concedii foarte lungi, vrem să aflăm cum îşi petrec vacanţele şi alţi europeni care n-au avut vreodată grija mîncării. Vrem să ştim şi cum e cu aşa-numita la rentrée din Franţa. I-am putea imita şi noi. Nu vrem însă, sub nici o formă, să-i imităm pe americani, care au vacanţe prea scurte şi care muncesc şi prea mult între ele. Noi ne-am dori, dacă s-ar putea, chiar să se inverseze raportul de timp dintre vacanţă şi perioadele lucrătoare, adică vorba lui Creangă: „Să dea Dumnezeu tot anul să fie sărbători şi numai o zi de lucru, şi atunci să fie praznic şi nuntă“. Deocamdată însă, a sunat clopoţelul. Pauza s-a terminat.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Liceul – o instituție
A devenit cumva liceul o instituție care să-i pregătească pe adolescenții de acum în mod real pentru viață?
p 10 jpg
Greva din învățămînt. Cîteva gînduri despre solidaritate
Mie, ca părinte și om care nu plănuiește să părăsească în curînd România, greva din aceste zile îmi dă un soi speranță.
p 11 jpg
image png
Foști copii, viitori adulți
Elevii de azi, mai ales cei din mediul urban, văd traseul școlar orientat către o țintă prestabilită: facultatea.
image png
„Părinții tăi știu ce vrei să faci?”
Din adolescență îmi aduc aminte mai degrabă de cărți și de personaje decît de oameni și întîmplări.
image png
"Liceenii" și liceenii
Atunci, de ce ne purtăm acum ca și cum am fi fost? Și, mai mult, ca și cum ne e dor să fim ceea ce n-am fost?
p 13 jpg
După douăzeci de ani
La finalul anului şcolar e întotdeauna linişte.
image png
Concert pentru o școală bună
Întîmplarea asta m-a lovit, ca sabia colonelului Lawrence din proza lui Eliade, drept în creștet.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Creșteri și descreșteri
Noi, românii, avem vorba aceasta despre noi înșine, „Ce-am fost și ce-am ajuns”.
Sever jpg
Cazaban jpg
„Adame, unde ești?“ Imagini și simboluri ale căderii omului
Semnificativ foarte este faptul că Adam și Eva nu au rămas cu rezultatul artizanatului lor grăbit și ipocrit, legat de conștiința propriei vini.
Stoica jpg
Ungureanu jpg
Bătaia cea ruptă din rai
Toată această conştiinţă a violenței creează o imagine a societății românești
Popa jpg
Mărire și decădere în istoria contemporană a Rusiei
Sigur, Putin încearcă să justifice ideologic acest război, însă justificările sale sînt străvezii, inconsistente, necredibile.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
p 10 WC jpg
Eul adevărat, eul autentic, eul perfect, eul dizolvat
David Le Breton evoca tentația „evadării din sine” ca „soluție la epuizarea resimțită în urma faptului de a trebui să fii în mod constant tu însuți”.
p 11 WC jpg
Autenticitate „Made in China”
Aceste grifonări rapide pe marginea conceperii autenticității în China sînt menite să arate că aceasta depășește antiteza paradigmatică dintre original și fals.
p 12 1 jpg
Autenticitatea românească între războaie: (dez)iluzii
Ce rămîne din subcultura românească interbelică a autenticității?
p 13 jpg
Biografiile culturale ale unui tricou
Un tricou alb de bumbac este la fel de banal, la o adică, și dacă are, și dacă nu are marca Kenvelo inscripționată pe față.
Bran Castle View of Countryside (28536914551) jpg
Pledoarie pentru metisaj
Scuze, dar nimeni sau nimic nu s-a născut dintr-unul…
640px Copyright (Simple English) Wikibook header png
Lista de supraveghere a raportului 301
Grație eforturilor noastre conjugate, România a reușit, după 25 de ani, să nu mai apară pe această „listă a rușinii”.
p 13 sus M  Chivu jpg
Două mesaje de la Greenpeace România
Oare cîți dintre noi nu s-au entuziasmat în fața unei oferte de 9 euro pentru un bilet de avion?
index jpeg 5 webp
„Turiști funerari”
Oare să rămînem acasă este cel mai cuminte lucru pe care l-am putea face spre binele planetei, adică al nostru?
p 10 M  Chivu jpg
Spovedania unui globe-trotter
Dar toate aceasta înseamnă că turismul de masă nu mai poate continua ca pînă acum, ci trebuie reinventat cu inteligență și sensibilitate.

Adevarul.ro

image
De ce ne sângerează gura uneori după ce mâncăm ananas
Ananasul este o gustare răcoritoare bogată în vitaminele C și B6, printre alte beneficii dietetice, dar conține și o enzimă atât de puternică încât este folosită și în bucătărie pentru frăgezirea cărnii, relatează IFL Science.
image
Obiceiuri scandaloase la români. Cum ajutau, în trecut, socrul și nașul la „consumarea“ căsniciei
În Principatele Române, în Evul Mediu, dar și în zorii modernității, la sate și în mahalale existau obiceiuri sexuale pe care lumea contemporană le-ar considera de neacceptat. De exemplu, socrul își ajuta fiul în noaptea nunții, același drept avându-l și nașul.
image
Cine este „Șeba”, fiul artist al ministrului rus al Apărării. Duce o viață de lux după ce a scăpat de mobilizare FOTO
Identitatea unui fiu nelegitim al ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a fost dezvăluită de fundația anticorupție a opozantului rus încarcerat Alexei Navalnîi, a relatat The Telegraph.

HIstoria.ro

image
Povești despre teatrul bucureștean
Iubim teatrul și ne mândrim cu actorii săi din toate generațiile. Azi aflăm povești despre teatrul bucureștean de la primele încercări, pe vremea lui Caragea Vodă, și până la apariția Teatrului Național din București.
image
Kosovo și reflectarea războaielor din această provincie în media.
Kosovo, o provincie din partea de sud a Serbiei, astăzi recunoscută doar de câteva state ca o țară de sine-stătătoare, se află de câteva decenii în prim-planul mass-mediei și constituie un subiect de interes, în principal datorită istoriei sale politice turbulente și a conflictelor care au degenera
image
Sosirea voluntarilor ardeleni la Iași (7 iunie 1917)
După eşecul campaniei din 1916, guvernul român şi Marele Stat Major, la începutul anului 1917, au început să pregătească pe teritoriul restrâns al Regatului, o amplă acţiune de refacere şi înzestrare modernă a unităţilor decimate în luptele din anul precedent.