Schimbarea logicii

Publicat în Dilema Veche nr. 406 din 24-30 noiembrie 2011
Schimbarea logicii jpeg

- argument -

Prin ceea ce a adus în lume, anul care se încheie pare că se înscrie într-o serie mai specială: 1848, 1968 sau 1989. A început cu revoluţiile din lumea arabă care, încă departe de a se fi încheiat, au avansat într-un mod greu de anticipat şi de multe ori cu rezultate pozitive. S-a născut apoi mişcarea indignaţilor din Spania, cu extinderi în foarte multe ţări, prin alte locuri căpătînd numele de occupy. Nu de puţine ori, manifestanţii, nemulţumiţi de felul în care funcţionează sistemele financiar-bancare (în opinia lor principale vinovate de criza economică mondială şi injusteţea socială), s-au declarat inspiraţi de protestele din lumea arabă şi solidari cu acei demonstranţi.

Diferenţa e însă cît se poate de importantă: unii înfruntau regimuri dictatoriale, gloanţe, tancuri şi chiar bombardamente aeriene, în vreme ce alţii protestau împotriva defectelor unor sisteme libere şi democratice, riscînd cel mult să încaseze bastoane şi gloanţe de cauciuc sau gaze lacrimogene. Totuşi, şi la manifestaţiile din marile oraşe occidentale au existat victime. Numărul lor a fost însă incomparabil cu cel al morţilor din lumea arabă. Dacă motivele şi scopurile revoluţionarilor arabi au fost destul de clare, cele ale manifestanţilor occidentali au fost mai tulburi. Iar în Anglia cea civilizată, pe lîngă mişcarea occupy, nu sînt de uitat nici acele ciudate manifestări în care albi şi negri, bogaţi şi săraci deopotrivă s-au pus pe jafuri şi incendieri. În la fel de civilizata şi mai liniştita Norvegie, a existat episodul în care un fanatic a ucis 77 de oameni, majoritatea tineri. Toate acestea par să arate o schimbare la nivel global a mecanismelor care produc conflicte şi violenţe. Pare că s-a ieşit din logica generală formată după atentatele Al-Qaeda de acum zece ani. Musulmanii arabi dovedesc că se pot sacrifica şi pentru idealuri înalte, precum democraţia şi libertatea, în vreme ce occidentalii constată cu stupoare că societatea lor poate da naştere unor grupuri de jefuitori sau chiar unor terorişti foarte blonzi.

Dincolo de toate, anul a fost fierbinte şi, chiar dacă protestele, tulburările şi violenţele au avut cauze şi forme de manifestare complet diferite, toate au fost legate într-un fel sau altul de criza economică şi s-au bazat pe reţelele de socializare de pe Internet ca instrument de coagulare şi informare. Iar des întîlnitul haos al obiectivelor lor a semănat cu haosul de informaţii pe care-l poate genera Internetul.

Nu e de omis observaţia că pe la noi nu s-a întîmplat nimic din toate astea, deşi părea că românii ar avea resurse de indignare serioase. Probabil că, de fapt, toată indignarea a fost confiscată de televiziuni.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Experiența nefericită a unui român într-un paradis turistic din Caraibe. „S-a mai întâmplat să nu apară sub nicio formă ”
Un român a povestit experiența neplăcută prin care a trecut în Bahamas, unul dintre paradisurile turistice din Caraibe. Practic, aceasta i-a pus în pericol întreg sejurul.
image
Dilema masculină: cu sau fără maiou pe sub cămașă. Ce spune creatoarea de modă Adina Buzatu VIDEO
Aceasta este întrebarea care îi macină pe bărbați, mai ales în sezonul cald. Designerul Adina Buzatu spune că obiectul vestimentar este necesar mai ales atunci când bărbații transpiră excesiv, pentru că absoarbe umiditatea.
image
Ce împiedică România să devină o forță regională. Expert român din SUA: „Avem și o problemă de feudalism local”
Expertul în securitate Marius Ghincea, lector la Syracuse University (SUA), explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce-i lipsește României pentru a-și putea asigura securitatea și pentru a fi o forță de luat în calcul în regiune. El consideră că o piedică este „feudalismul local”.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.