S─â-mi bag sau s─â nu-mi bag...

Publicat în Dilema Veche nr. 548 din 14-20 august 2014
S─â mi bag sau s─â nu mi bag    jpeg

├Än romanul s─âu Slaughterhouse-Five, Kurt Vonnegut, Jr. relateaz─â cum, ├«n r─âzboi, un personaj ├«i salveaz─â via┼úa unui camarad, mobiliz├«ndu-l cu o cumplit─â ├«njur─âtur─â oedipian─â pentru a-l face s─â se ad─âposteasc─â de focul inamicului. ├Änjur─âtura are efect deoarece opereaz─â pe baza unei combina┼úii lexicale inedite, guvernate, ├á la ┼×klovski, de principiul insolit─ârii. Personajul vizat reac┼úioneaz─â la ea tocmai pentru c─â este ┼čocant─â ┼či nemaiauzit─â (fresh and astonishing). Din acela┼či fragment afl─âm c─â, al─âturi de lovituri, ├«njur─âturile fuseser─â mecanismul care, sistematic, declan┼čase instinctul de conservare al inertului personaj. Nu m─â pot ab┼úine s─â nu redau fragmentul original:

Roland Weary and the scouts were safe in a ditch, and Weary growled at Billy, ÔÇśGet out of the road, you dumb motherfucker.ÔÇÖ The last word was still a novelty in the speech of white people in 1944. It was fresh and astonishing to Billy, who had never fucked anybody ÔÇô and it did its job. It woke him up and got him off the road. ÔÇśSaved your life again, you dumb bastard,ÔÇÖ Weary said to Billy in the ditch. He had been saving BillyÔÇÖs life for days, cursing him, kicking him, slapping him, making him move. It was absolutely necessary that cruelty be used, because Billy wouldnÔÇÖt do anything to save himself. (Kurt Vonnegut, Jr. Slaughterhouse-Five)

├Änjur─âtura este, indiscutabil, o zicere poetic─â. La nivelul ei, sensul literal ┼či cel figurativ coabiteaz─â ├«n armonii insolite, care stimuleaz─â at├«t imagina┼úia emi┼ú─âtorului c├«t ┼či pe cea a receptorului. Numai c─â ├«njur─âtura, ca orice metafor─â, este perisabil─â. Ea func┼úioneaz─â poetic doar at├«ta vreme c├«t este proasp─ât─â. Repeti┼úia excesiv─â o toce┼čte, banaliz├«nd-o ┼či reduc├«ndu-i con┼úinutul la un reziduu inert, golit de poezie. ├Äntr-un cuv├«nt, vulgariz├«nd-o. Aceast─â repeti┼úie este ├«ns─â inevitabil─â, regimul de folosire a ├«njur─âturilor fiind, prin natura sa, ciclic, asemenea incanta┼úiilor.

O distins─â profesoar─â din liceu ne spunea adesea c├«t ┼či-ar fi dorit s─â-l cunoasc─â pe primul om care a spus ÔÇ×Bun─â ziuaÔÇť. Formula i se p─ârea at├«t de ginga┼č-poetic─â, iar perenitatea ei at├«t de gr─âitoare, ├«nc├«t ├«i atribuia anonimului autor calit─â┼úi dintre cele mai alese. Inspirat de patosul profesoarei noastre, un coleg mi-a m─ârturisit c─â, din acelea┼či motive, el ┼či-ar fi dorit s─â-l cunoasc─â pe primul om care a rostit ÔÇ×Du-te-n pizda m─â-tiiÔÇť. Ast─âzi, ambele enun┼úuri trec aproape neobservate ├«n registrele lor corespunz─âtoare, de┼či, evident, ├«ntre ele persist─â diferen┼úa de semn. Dar la apogeul perioadei care le va fi generat (v├«rsta poetic─â despre care vorbe┼čte Vico?) ambele trebuie s─â fi vibrat cu aceea┼či intensitate stilistic─â.

├Än cele din urm─â, intrarea ├«n reflex, ┼či conjunctura de cele mai multe ori sordid─â ├«n care opereaz─â, suprim─â dimensiunea poetic─â a ├«njur─âturii. At├«ta vreme ├«ns─â c├«t prospe┼úimea ei r─âm├«ne nealterat─â, poezia ┼či eficien┼úa ├«njur─âturii merg m├«n─â ├«n m├«n─â, ca ├«n episodul din romanul lui Vonnegut. Dar a┼ča cum ineditul ├«njur─âturii poate face, ca acolo, un soldat reticent s─â percuteze, el poate ┼či paraliza un adversar altminteri alert. Pre┼čcolar fiind, m─â b─âteam ├«n spatele blocului cu un b─âiat din vecini. Partida era destul de echilibrat─â, p├«n─â c├«nd potrivnicul meu a lansat c─âtre mine ceea ce pentru el era o ├«njur─âtur─â de rutin─â: ÔÇ×fuÔÇÖte-n cur pe m─â-ta, c─âlare pe sorÔÇÖta!ÔÇť At├«t de uimit am fost de noutatea (pentru mine) ┼či de ingeniozitatea acestui cocktail verbal, ├«nc├«t am glisat spontan ├«ntr-o stare de intens─â medita┼úie pe marginea sensului s─âu literal. Pe de o parte, m─â ├«ntrebam ├«n ce m─âsur─â impreca┼úia mi se poate aplica mie, care nu aveam o sor─â, iar pe de alta, ├«ncercam s─â-mi configurez grafic baroca succesiune de suprapuneri propus─â de preopinentul meu. De prisos s─â adaug c─â, absorbit de filmul improbabilei piramide, pe care m─â chinuiam s─â mi-l developez ├«n cap, am uitat s─â-l mai lovesc (pe atunci nu exista no┼úiunea de multitasking), permi┼ú├«ndu-i astfel s─â repurteze o victorie f─âr─â echivoc. (Peste ani, aveam s─â reg─âsesc cu nostalgic─â bucurie aceast─â ├«njur─âtur─â ├«n clasificarea ├«ntocmit─â de un coleg de liceu, unde figura la categoria ├«njur─âturi acrobatice...)

O ├«njur─âtur─â bine ┼úintit─â poate ac┼úiona ca un spray paralizant. M-a ├«nc├«ntat totdeauna povestea unei tinere din Sighi┼čoara anilor ÔÇÖ70. ├Äntorc├«ndu-se acas─â pe str─âzile pustii ale pa┼čnicei urbe dup─â c─âderea ├«ntunericului, a fost atacat─â de un descreierat care i-a s─ârit ├«n spate ┼či a ├«ncercat s─â-i sf├«┼čie hainele. At├«t de ┼čocat─â a fost biata fat─â, ├«nc├«t a izbucnit spontan ├«ntr-o ├«njur─âtur─â care nu era nici ├«n limba ei matern─â (germana), nici nu figura ├«n vreun arsenal de oc─âri de care s─â fi fost con┼čtient─â. Surprinz├«ndu-se chiar ┼či pe sine, i-a urlat ap─âsat agresorului, ÔÇ×Futu-┼úi din┼úii m─â-tii!ÔÇť Acesta i-a dat imediat drumul ┼či a r─âmas ┼úintuit locului de nedumerire, ├«n timp ce prada s-a retras ├«n siguran┼ú─â. Nici ast─âzi nu-mi pot st─âp├«ni un z├«mbet (admirativ!) c├«nd ├«ncerc s─â mi-o imaginez pe suava Ingrid aplic├«ndu-i famenului ├«njur─âtura stomatologic─â ┼či l─âs├«ndu-l astfel cu buza umflat─â.

Dar eu, unul, ├«n┼úeleg starea de paralizie indus─â lingvistic, care l-a scos din circula┼úie pe agresor. Cred c─â, ├«n esen┼ú─â, nu se deosebe┼čte de abulia ├«n care m-a propulsat ÔÇ×├«njur─âtura acrobatic─âÔÇť ├«ncasat─â ├«n spatele blocului. Am fost eu ├«nsumi expus la a┼ča ceva, ┼či nu o dat─â. Din fericire, ├«n majoritatea cazurilor, am fost doar spectator ÔÇô involuntar ÔÇô c─âci, dac─â a┼č fi fost implicat direct, iar integritatea mea ar fi depins de promptitudinea reac┼úiei mele... aceast─â integritate ar fi fost serios terfelit─â. ├Än situa┼úiile respective eram ├«n mijloace de transport ├«n comun. Prima dat─â ÔÇô ├«n autobuzul I.R.T.A. cu care f─âceam naveta ÔÇ×la postÔÇť, ├«ntr-o localitate suburban─â. Suburban era ┼či discursul c─âl─âtorilor, ├«n cea mai mare parte localnici, la care cu m├«ndrie m─â consideram imun. Dar c├«nd, ├«n mijlocul prietenescului schimb de replici al unor naveti┼čti din apropiere, am auzit ├«njur─âtura ÔÇ×futu-┼úi maÔÇÖmarea-n botÔÇť, mi s-au blocat circuitele ca robotului dintr-un serial SF al copil─âriei ┼či, asemenea aceluia┼či robot, am ├«nceput s─â-mi repet ├«n minte mesajul de avarie: ÔÇ×Does not compute! Does not compute! Does not compute!ÔÇť ├Än paralel, bine ├«n┼úeles, cu ├«njur─âtura c─âreia nu reu┼čeam s─â-i g─âsesc vreo noim─â ┼či care ┼či ast─âzi ├«mi mai d─â fiori, de┼či am ├«ncercat s─â m─â exorcizez de ea prin intermediul a dou─â personaje pe care le-am pus s-o foloseasc─â, ├«n contexte ridicole, ├«n dou─â poezii de-ale mele.

La fel de perplex am r─âmas c├«┼úiva ani mai t├«rziu, ├«n metrou, unde am asistat la o disput─â cu-njur─âturi ├«ntre doi c─âl─âtori. Cei doi foloseau un repertoriu banal ├«n hido┼čenia sa, tocmai din cauza epuiz─ârii substratului metaforic prin rulare excesiv─â. Dar c├«nd unul dintre ei a lansat, aparent ├«n premier─â, ├«njur─âtura ÔÇ×futu-┼úi basche┼úii m─â-tii cu iepurele-n gur─âÔÇť, t─âcerea publicului c─âl─âtor, p├«n─â atunci vag iritat─â, a devenit brusc admirativ─â, adjudec├«ndu-i implicit partida, pe c├«nd adversarul s─âu a t─âcut molcom, retr─âg├«ndu-se de pe teren cu capul ├«ntre urechi. E de presupus c─â, auzind ├«n mod repetat ├«njur─âtura cu iepurele, acela┼či public ar fi r─âmas inert, ├«n absen┼úa elementului surpriz─â. ┼×i tocmai acest element este sacrificat primul, prin repeti┼úie. De aceea, ├«njur─âturile au fost, ├«n cele mai multe cazuri, reduse la un balast grosier, care provoac─â obiec┼úii ├«ntemeiate. Dar c─â ├«njur─âtura func┼úioneaz─â metaforic este un fapt indiscutabil. Observ, de ceva vreme, c─â ┼či ├«njur─âturile feminine ┼či-au apropriat organul masculin ca termen central, subliniind o dat─â ├«n plus dimensiunea metaforic─â a ├«njur─âturii. Prima dat─â c├«nd am auzit, tot ├«n metrou, o liceanc─â interpel├«ndu-┼či ghidu┼č un coleg cu formula optativ-emfatic─â ÔÇ×b─âga-mi-a┼č pula-n m─â-ta s─â-mi bagÔÇť, mi s-au blocat din nou circuitele. Numai analiza stilistic─â a ├«njur─âturii m-a scos din starea de ┼čoc. C─âci organul exersat verbal de ┼čcol─âri┼úa dezinvolt─â nu putea fi dec├«t metaforic. Ulterior aveam s─â m─â obi┼čnuiesc cu proferarea ├«njur─âturilor falocentrice de c─âtre fete... ┼×i, ├«n general, cu proferarea ├«njur─âturilor de orice fel, de c─âtre oricine (subsemnatul inclusiv).

Pentru a ne putea ├«ns─â bucura de virtuozitatea ei stilistic─â, ├«njur─âtura trebuie dezamorsat─â ÔÇô ca ┼či cum ai smulge din┼úii prin care se elibereaz─â veninul unui ┼čarpe, ca s─â-l po┼úi studia ├«n (relativ─â) lini┼čte. O tehnic─â de dezamorsare foarte eficient─â este introducerea ├«n doze mici a ├«njur─âtorilor, sau mai degrab─â a elementelor lor componente, ├«n texte scrise. Este uluitor cum se schimb─â percep┼úia asupra acestora, c├«nd le vedem puse pe h├«rtie. C├«nd eram ├«n primii ani de studiu al limbii engleze, ├«nsetat de cunoa┼čtere ┼či dornic de progres, c─âutam cuv├«ntul fuck ├«n toate dic┼úionarele care-mi picau ├«n m├«n─â. Mult─â vreme nu l-am g─âsit. Dar o, sublima clip─â c├«nd, dup─â ani de c─âut─âri, mi s-a oferit ├«ntr-o edi┼úie nou─â din Oxford advanced learnerÔÇÖs dictionary of current English, urmat, ce-i drept, de un triunghi cu semnul exclam─ârii, care-l semnala ca tabu. ├Än edi┼úiile ulterioare, semnul avea s─â dispar─â, ├«nlocuit de indica┼úii de registru care s-au ├«ndulcit succesiv, de la vulgar la colocvial. Remarc cu aceast─â ocazie c─â au trecut zeci de ani de c├«nd curiozitatea academic─â nu mi-a mai dat ghes s─â r─âsfoiesc dic┼úionarele dup─â acest cuv├«nt, care de ceva vreme a ├«nceput s─â fie folosit non┼čalant ┼či ├«n paginile conservatoarei publica┼úii The Spectator. S─â-l fi ├«nt├«lnit ini┼úial ├«ntr-un dic┼úionar sau ├«ntr-o publica┼úie serioas─â, Holden Caulfield veghind ├«n lanul de secar─â nu ar mai fost at├«t de descump─ânit c├«nd l-a descoperit scrijelit neoficial pe pere┼úii Muzeului de Art─â.

Nu ┼čtiu cum ar func┼úiona o lume f─âr─â ├«njur─âturi... G─âsesc oricum ├«njur─âtura preferabil─â violen┼úei fizice. Dar ├«mi pot imagina o lume ├«n care ├«njur─âturile dezamorsate s─â func┼úioneze exclusiv la nivel stilistic. Cu acest g├«nd am scris pentru volumul meu Reciclopedia de pove┼čti cu rim─â ┼či f─âr─â t├«lc (Editura Arthur, 2013), povestea b─âie┼úelului ostracizat pentru c─â nu ┼čtia s─â ├«njure, p├«n─â c├«nd, ┼čcolit la un maestru gunoier, a ajuns campion la ├«njur─âturi pe cartier. Gloria i-a fost ├«ns─â de scurt─â durat─â, pentru c─â a provocat-o pe profesoara de rom├ón─â, care, cu avantajul erudi┼úiei, l-a surclasat la ├«njur─âturi ├«ntr-o competi┼úie spontan─â. Reproduc ├«n final concluzia poemului: 

De-atunci s-a b─âgat ├«n ┼čcoal─â
proba ÔÇô scris─â ┼či oral─â ÔÇô
de înjurături impuse.
Iar drept consecinţă nu se
mai ├«njur─â to┼úi pe strad─â ÔÇô
numai la olimpiad─â...  

Florin Bican este scriitor ┼či traduc─âtor. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.