S─â ├«nv─â┼ú─âm s─â spunem Schei├če

Publicat în Dilema Veche nr. 562 din 20-26 noiembrie 2014
Oare nemţii ne plac pe noi, românii? jpeg

E clar: Germania d─â tonul ├«n Europa. ├Än tot ce a ├«nsemnat criza euro, deciziile s-au luat la Berlin. Ce se dicteaz─â cui, c├«┼úi bani se dau c─ârei ┼ú─âri alunecate ├«n criz─â ┼či prin ce mecanism institu┼úional se vireaz─â ÔÇô toate acestea au fost decise ├«n cancelariile doamnei Angela Merkel. E r─âu sau e bine c─â Germania are at├«ta putere ├«n Uniunea European─â? Argumente se pot g─âsi pentru ambele variante.

Cert e ├«ns─â c─â influen┼úa Berlinului e legitim─â ├«n sensul ├«n care e de net─âg─âduit c─â rezultatele economice ale Germaniei s├«nt, de departe, de foarte departe, cele mai bune din ├«ntreaga UE ┼či, evident, din zona euro. S─â ne juc─âm de-a Mephisto. De ce ┼úine Germania cu din┼úii de euro? ┼×i, mai ales, ce s-ar ├«nt├«mpla dac─â Germania ar renun┼úa s─â sus┼úin─â moneda unic─â?

Se duce dracului totul. Dar nu ce ne-am a┼čtepta cu to┼úii la prima vedere, ci ceva mult mai important. S─â o luam pe r├«nd. Ce s-ar ├«nt├«mpla cu economia Germaniei dac─â ar renun┼úa la euro? ├Än prima faz─â, ar fi Schei├če. ┼×i pentru Germania, ┼či pentru celelalte ┼ú─âri care ar p─âstra actuala moned─â unic─â european─â. O eventual─â ÔÇ×neo-marc─âÔÇť (NDM) ar fi stabilit─â la un curs de schimb fa┼ú─â de euro de 1:1. Aruncat─â pe pia┼ú─â de Bundesbank, noua marc─â nu s-ar mai supune regulilor B─âncii Centrale Europene (BCE). A doua zi, probabil, NDM s-ar aprecia dramatic, unii zic chiar cu 50%, tocmai din cauza faptului c─â Germania ar sc─âpa din constr├«ngerile BCE. Rezult─â o sc─âdere a exporturilor ┼či, ├«n acela┼či timp, o sc─âdere a rezervelor valutare ale Germaniei care, p├«n─â cu o zi ├«n urm─â, fuseser─â calculate ├«n euro. Haos la burse, indici ├«n c─âdere etc.

├Än concordan┼ú─â cu atitudinea actual─â, Germania ┼či-ar fixa o ┼úint─â foarte mic─â de infla┼úie, probabil sub cea a BCE. Restul statelor ar anula imediat Pactul Fiscal impus de Berlin ├«n prezent ┼či ┼či-ar stabili programe mult mai relaxate de reviriment economic ┼či bugetar. Ar rezulta, din nou, o apreciere a NDM, o nou─â c─âdere a exporturilor germane ┼či, eventual, alunecarea ├«n recesiune prelungit─â.

A┼ča, ┼či? N-ar putea trece Germania peste asta? Ba sigur c─â da, cu efort sus┼úinut ┼či o schimbare de paradigm─â ├«n direc┼úia de politic─â monetar─â elve┼úian─â ar supravie┼úui cu siguran┼ú─â ┼či, pe termen mediu, ┼či-ar reveni ├«ntr-un nou Wirtschaftswunder. La fel cum ┼či Grecia ┼či-ar fi revenit p├«n─â acum, dac─â ie┼čea din zona euro ├«n 2010, ├«n loc s─â fie inundat─â de credite pe care nu le va achita ├«n veci ┼či ├«n loc s─â fie ajutate, de fapt, b─âncile germane ┼či franceze care aveau expunere uria┼č─â pe spa┼úiul elen. Cu alte cuvinte, din punct de vedere economic, toat─â lumea ┼či-ar reveni mai devreme sau mai t├«rziu din ┼čoc ┼či ar merge mai departe.

Motivul pentru care Germania ┼úine cu din┼úii de euro ÔÇô la fel ca toat─â UE ÔÇô este ├«ns─â unul politic. ┼×i aici trebuie s─â ne aducem aminte de momentul la care moneda unic─â a fost g├«ndit─â ┼či, apoi, introdus─â. Euro nu este o moned─â ├«n sine, ci o construc┼úie politic─â de ad├«ncire a integr─ârii europene. Mai moned─â dec├«t euro este o vac─â schimbat─â pe ┼čase oi sau doi porci (recunosc, nu ┼čtiu cursul de schimb vac─â-oaie sau vac─â-porc). ┼×i tocmai pentru c─â euro nu este o moned─â ├«n sensul tradi┼úional al termenului, nu exist─â modalitate legal─â de a renun┼úa. Nimeni nu s-a g├«ndit s─â prevad─â aceast─â posibilitate pentru c─â scopul euro este cel de a ┼úine Europa unit─â, dincolo de avantajele ┼či dezavantajele unui instrument unic de schimb.

Scriam, mai sus, despre restul de state care ar r─âm├«ne ├«n zona euro dac─â Germania p─âr─âse┼čte clubul. Probabil c─â ar renun┼úa la tratatele impuse de Germania. E un caz ideal pe care mi l-am imaginat, dar mai plauzibil mi se pare cel ├«n care, eliberate de ÔÇ×jugul nem┼úescÔÇť, de care se pl├«nge ┼či domnul Victor Ponta, statele ├«┼či v─âd fain-frumos de treaba lor ┼či se ├«ntorc la stadiul ├«n care decid ele singure ce ┼či cum fac ├«n politica monetar─â ┼či bugetar─â, ├«n loc s─â le fie impuse de structura suprastatal─â.

A┼ča cum semnalul unific─ârii europene a fost dat de Germania ├«n 1990 odat─â cu ÔÇ×anexareaÔÇť fostei RDG de c─âtre RFG, a┼ča joac─â Germania ast─âzi ÔÇô prin p├«rghii mai pu┼úin tradi┼úionale ÔÇô rolul de factor de stabilitate al Europei unite. Ar fi ├«ns─â de dorit, dac─â oricum ┼úine totul ├«n m├«n─â, ca Germania s─â adune mai mult─â expertiz─â economic─â ├«n structurile sale de guvernare. ├Än SUA, politica e dominat─â de economi┼čti. La nem┼úi, s├«nt majoritari juri┼čtii.

Lauren┼úiu Diaconu-Colintineanu este jurnalist la RFI Rom├ónia, reporter special ┼či realizator al emisiunii Punerea pe g├«nduri.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.