⬆
şi dacă europa eşuează?
Visul european şi unitatea
Criza financiară globală e şi... europeană. Statele au reacţionat diferit, s-a simţit nevoia unor măsuri comune, dar au existat numeroase disensiuni între guvernele statelor membre UE. Pe de altă parte, moneda unică europeană nu e încă unica monedă din Europa. Cît contează economia euro în algoritmul unităţii?
„Nu va fi un deceniu uşor!“ - interviu cu Ivan KRASTEV
Pentru Europa, pentru NATO, mai ales, capacitatea de a apăra teritoriul unui stat membru e o chestiune critică. Dacă eşuează, credibilitatea întregului sistem se prăbuşeşte. Unul dintre motivele pentru care am aderat e tocmai protejarea graniţelor de stat.
Să învăţăm să spunem Scheiße
E clar: Germania dă tonul în Europa. În tot ce a însemnat criza euro, deciziile s-au luat la Berlin. Ce se dictează cui, cîţi bani se dau cărei ţări alunecate în criză şi prin ce mecanism instituţional se virează – toate acestea au fost decise în cancelariile doamnei Angela Merkel.
Moldovenii la Moscova - de la suveniruri la geopolitică
De fapt, Putin/Rusia se ghidează după principul „dacă nu eşti cu noi, eşti împotriva noastră“. Ori stai în genunchi, ori îţi facem probleme. Vezi cazul Ucraina: „Dacă vreţi UE, atunci noi vom porni un război şi nu veţi fi deloc fericiţi.“
„Europa, trezeşte-te!“
Argumentul dominant în SUA, ca şi în Europa, e că Putin nu e totuna cu Hitler. Se crede, de asemenea, că, dacă i se oferă ceea ce îşi doreşte, se pot preveni eventuale conflicte armate. În acelaşi timp, sancţiunile economice împotriva Rusiei au efect şi, pe termen lung, Putin tot va trebui să cedeze pentru a scăpa de ele.
Eşecul misiunii Fortinbras
Războiul purtat astăzi de Rusia, în Ucraina, a înlăturat deja multe măşti şi false concepte, unul dintre ele fiind dulcea iluzie că în urmă cu douăzeci şi cinci de ani, „Occidentul a cîştigat Războiul Rece“. Se dovedeşte acum că, în tot acest timp, n-am asistat decît la dezarmarea unei singure părţi.
Vocaţia europeană a „butoiului cu pulbere“ - între experimente politice şi lecţii încă neînvăţate
Aşa-numita europenizare „eşuată“ din Balcani s-a bazat pe un set de aşteptări nerealiste pe care toţi actorii implicaţi şi le-au făcut în privinţa rolului de „panaceu“ al UE, privind reconstrucţia unei regiuni profund fragmentate şi încă în căutare de repere politice stabile.
Intoleranţa de stat împotriva cetăţenilor - aventuri cu România în Europa
Ce moment mai potrivit să vorbeşti despre multiculturalism şi europenizare decît la capătul unei campanii electorale prezidenţiale care a opus două modele politice: primul s-a bazat pe afişarea unei românităţi rîncede, slinoase, intolerante, celălalt – pe acceptarea diferenţelor, pe valorizarea deschiderii culturale trăite.
„Identitatea nu e un cult, ci o întrebare“ - interviu cu Julia KRISTEVA
"Omul european trebuie să fie unic, adică să încerce să-şi caute propriile adevăruri, cele mai in-comunicabile şi cele mai secrete – dar cele care pot fi împărtăşite. Omul european trebuie să fie capabil să creeze o comunitate la fel de deschisă precum, de pildă, spectatorii unui concert care ascultă aceeaşi muzică, avînd însă fiecare reacţii diferite."