ÔÇ×SÔÇŁ de la...

Publicat în Dilema Veche nr. 395 din 8-14 septembrie 2011
ÔÇ×SÔÇŁ de la    jpeg

A vorbi sau a nu vorbi despre suicid? ├Än contextul ├«n care oamenii de ┼čtiin┼ú─â se dau peste cap s─â inventeze pastila-minune care ne va permite s─â tr─âim 200 de ani ┼či zilnic s├«ntem bombarda┼úi cu sfaturi care, dac─â s├«nt urmate, ne-ar putea prelungi via┼úa, e greu de acceptat c─â la unii indivizi instinctul autolitic e mai puternic dec├«t instinctul de supravie┼úuire. Iar no┼úiunea de contagiere, mai ales de contagiere prin media, ├«nc─â mai func┼úioneaz─â pe post de sperietoare ┼či face din suicid un subiect dac─â nu tabu, atunci cel pu┼úin delicat.

Din ce ├«n ce mai multe studii sus┼úin c─â proximitatea cu persoane depresive, singuratice, pesimiste e contagioas─â, iar pentru un psihic s─ân─âtos e recomandat─â ├«ndep─ârtarea de acele persoane ┼či asocierea cu indivizi mai optimi┼čti. ┼×i totu┼či, ├«ntrebarea care r─âm├«ne aici e: De ce rata suicidului e mai ridicat─â ├«n ┼ú─ârile ├«n care, global, gradul de fericire e cel mai ridicat? Desigur, se poate aduce ├«n discu┼úie argumentul etnic. Dar c├«nd Les Inrockuptibles a pus aceea┼či ├«ntrebare referitoare la ┼ú─ârile fericite, psihanalista Victoire Theismann a avut un r─âspuns interesant: ÔÇ×C├«nd vedem ├«n jurul nostru un context ├«nfloritor ┼či pozitiv, ne spunem c─â nu contextul e cel care nu func┼úioneaz─â, ci noi ├«n┼čine s├«ntem problemaÔÇŁ. A┼čadar, fericirea celor din jur nu e neap─ârat molipsitoare. Dimpotriv─â, poate fi mai d─âun─âtoare pentru individul care simte c─â nu a atins acel standard, acel ideal pe care ├«l vede ├«n jurul s─âu. Cuv├«ntul-cheie aici e ÔÇ×alienareÔÇŁ, desigur. A┼čtept─ârile ┼či cerin┼úele societ─â┼úii de la indivizi s├«nt prea mari, mediul creat astfel e unul extrem de competitiv, iar c├«nd presiunea resim┼úit─â devine de nesuportat, unii indivizi recurg la actul final. Ceea ce intr─â la categoria ÔÇ×nimic nou sub soareÔÇŁ ar putea spune unii, ┼či ar avea dreptate.

Faits divers

Le suicide, lucrarea lui Emile Durkheim, publicat─â ├«n 1897, a fost cea care a schimbat radical modul ├«n care se vorbe┼čte despre suicid. Pentru prima dat─â ├«n studiul suicidului, acesta a fost prezentat ca un fenomen social care poate fi explicat ├«n corela┼úie cu factori sociali, ca o problem─â a lumii moderne, reduc├«nd astfel importan┼úa argumentelor biologice, psihologice ┼či morale. P├«n─â la Durkheim, contagierea prin pres─â, deci suicidul imitativ, reprezenta unul dintre argumentele preferate ale teoreticienilor de la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea. Durkheim sus┼úinea ├«ns─â c─â nu se poate stabili o leg─âtur─â direct─â ├«ntre prezentarea cazurilor de suicid ├«n pres─â ┼či rata suicidului, per total.
Popularitatea argumentului referitor la contagiere poate fi explicat─â prin num─ârul mare de cazuri de suicid relatate ├«n presa timpului sub form─â de fapt divers. ├Än Pulp Surrealism, Robin Walz exploreaz─â preocuparea suprareali┼čtilor pentru suicid prin prezentarea unei anchete realizate de La R├ęvolution Surr├ęaliste, ├«n 1924: ÔÇ×E suicidul o solu┼úie?ÔÇŁ. Interesant e c─â ├«ntrebarea era al─âturat─â unei selec┼úii de faits divers. Walz spune c─â faptele diverse referitoare la suicid reprezint─â echivalentul textual al unei juxtapuneri nea┼čteptate dintr-o imagine suprarealist─â ÔÇô elementele s├«nt u┼čor de identificat, ├«ns─â ambiguitatea mesajului provoac─â anxietate. Astfel, ├«ntrebarea ÔÇ×E suicidul o solu┼úie?ÔÇŁ ÔÇô al─âturat─â unor fapte diverse ÔÇô a fost felul ├«n care suprareali┼čtii au adus la suprafa┼ú─â sentimentul de confuzie ┼či conflictul interior provocate de prezentarea cazurilor de suicid ├«n pres─â: groaza, repulsia fa┼ú─â de actul criminal ├«n sine se combin─â cu o fascina┼úie morbid─â pentru detaliile care dau o not─â de mister, dar ┼či cu un sentiment de compasiune fa┼ú─â de victim─â. Filozoful Albert Bayet, citat de Walz, credea c─â aceast─â ambiguitate e ceea ce ├«i face pe jurnali┼čti s─â se ab┼úin─â de la orice comentariu care ar putea suna ca o judecat─â moral─â. Pauz─â ┼či fast-forward ├«n zilele noastre, pe micile noastre ecrane: c├«nd se discut─â un caz de suicid, iar printre les fast-thinkers de service se afl─â ┼či un preot, oare nu e publicul invitat, indirect cel pu┼úin, s─â fac─â judec─â┼úi morale? Fire┼čte, c├«nd discu┼úia despre suicid e una general─â, ideal e s─â prezin┼úi puncte de vedere diverse, ├«ns─â c├«nd aceasta se refer─â la cazuri individuale, ÔÇ×Biblia spune...ÔÇŁ are tendin┼úa de a muta discu┼úia ├«ntr-o zon─â cu totul diferit─â, iar empatizarea cu victima devine dificil─â.

De altfel, nimeni nu se a┼čteapt─â ca media s─â dea lec┼úii de moral─â ├«n asemenea cazuri. Ceea ce nu ├«nseamn─â c─â media nu au nici o responsabilitate. Problema principal─â e aceea┼či ca acum un secol: prezentarea detaliat─â a metodei suicidare. Av├«nd ├«n vedere c─â majoritatea cazurilor intr─â ├«n categoria ÔÇ×fapt diversÔÇŁ, acestea s├«nt inevitabil prezentate simplist ÔÇô nu se va insista asupra cauzelor, dar cu siguran┼ú─â se va expune metoda. Iar c├«nd un caz de suicid e prezentat mai pe larg, deontologia jurnalistic─â devine flexibil─â ÔÇô azi se va vorbi cu aten┼úie pentru a evita p├«n─â ┼či cea mai mic─â sugestie c─â suicidul ar fi o solu┼úie sau c─â ar reprezenta un act de curaj, dar a doua zi se va ar─âta c├«t de u┼čor se poate ob┼úine substan┼úa ilegal─â folosit─â de victim─â. (Nu mai dau nume ┼či date. Cu siguran┼ú─â ┼čti┼úi despre ce e vorba.) UNESCO are un set de recomand─âri foarte clare ├«n privin┼úa modului ├«n care trebuie prezentate cazurile de suicid ├«n pres─â, pentru a preveni imita┼úia, dar se pare c─â jurnali┼čtii reu┼česc s─â le ignore cu succes. Doina Cosman reia aceste recomand─âri ├«n Compendiu de suicidologie (Casa C─âr┼úii de ┼×tiin┼ú─â, Cluj-Napoca, 2008): ÔÇ×Se va evita prezentarea repetat─â ┼či ├«n detaliu a metodei utilizate, considerat─â ca ┼či instrument sau solu┼úie de rezolvare a problemelor, evitarea prezent─ârii simpliste a cauzelor suicidului, f─âr─â a sublinia consecin┼úele nefaste asupra anturajului sau chiar a victimei ├«n cazul unui suicid nereu┼čit, evitarea glorific─ârii victimei ┼či a pozitiv─ârii rezultatelor acestui comportament. De asemenea, trebuie evitat─â prezentarea unor astfel de informa┼úii ├«n perioadele cu ├«nc─ârc─âtur─â emo┼úional─â crescut─â, precum s─ârb─âtorile tip Cr─âciun, Ziua ├«ndr─âgosti┼úilor etc. sau vacan┼úe ┼či week-enduri, ├«n care poate avea loc o exarcebare a sentimentelor de singur─âtate, disperare, cu at├«t mai mult cu c├«t nu exist─â posibilitatea acord─ârii rapide a ajutorului necesarÔÇŁ.

ÔÇ×Teenage Suicide (DonÔÇÖt Do It)ÔÇŁ

Teama de contagiere prin intermediul mass-media e cea mai activ─â atunci c├«nd e vorba de adolescen┼úi. Motivele de ├«ngrijorare s├«nt ├«ntemeiate (psihicul fragil, imaturitatea cognitiv─â ┼či vulnerabilitatea acestora ├«n fa┼úa mesajelor ┼či reprezent─ârilor media). ├Äns─â o ├«ngrijorare exagerat─â, care are drept consecin┼ú─â evitarea subiectului, interdic┼úii ┼či cenzur─â, nu e justificat─â. Adolescen┼úii au nevoie s─â li se vorbeasc─â realist despre suicid ÔÇô f─âr─â a-l romantiza ┼či f─âr─â a-l demoniza.

E adev─ârat c─â o parte din cultura pop, care se adreseaz─â adolescen┼úilor, are tendin┼úa de a romantiza ideea de (para)suicid con┼čtient sau pasiv (prin abuzul de substan┼úe ilegale). La produsele de fic┼úiune se mai adaug─â ┼či celebrit─â┼úile care par a fi tr─âit dup─â sloganul ÔÇ×Live fast, die young and leave a good-looking corpseÔÇŁ. La care se mai adaug─â fragmentarea filmelor, a c├«ntecelor, c─âr┼úilor ┼či r─âsp├«ndirea imaginilor ┼či citatelor referitoare la depresie, self-harm, moarte, suicid, prin re┼úelele de e-socializare. La fel de adev─ârat e c─â adolescen┼úii au g├«nduri negative, chiar suicidare. A sugera ├«ns─â c─â reprezent─ârile suicidului ├«n cultura pop s├«nt o cauz─â direct─â a suicidului la adolescen┼úi e un imens transfer de responsabilitate. (Apoi, nu am auzit pe nimeni f─âc├«ndu-┼či griji c─â Romeo ┼či Julieta, sau alte c─âr┼úi deprimante care se predau ├«n ┼čcoli, ar putea cauza cluster-suicides.)

Filmul-cult Heathers (Michael Lehmann, 1988) e o minunat─â comedie neagr─â care critic─â cli┼čeele specifice oric─ârui teen movie ┼či care se joac─â pu┼úin cu no┼úiunile de contagiere ┼či cluster-suicide. Personajul principal, Veronica (Winona Ryder), o ucide din gre┼čeal─â pe Heather #1, cea mai popular─â fat─â din liceu; ce-i drept, cu pu┼úin ÔÇ×ajutorÔÇŁ din partea noului s─âu prieten, J.D. (Christian Slater). Cei doi ├«┼či acoper─â ├«ns─â crima falsific├«nd ni┼čte note de suicid. Dintr-odat─â, presupusul suicid o transform─â pe cea mai rea ┼či cea mai superficial─â fat─â din liceu ├«n s─âraca fat─â bogat─â ┼či frumoas─â cu o tumultuoas─â via┼ú─â interioar─â. Alte crime ale lui J.D. mascate ca sinucideri genereaz─â o adev─ârat─â tendin┼ú─â pe care to┼úi copiii cool vor s─â o adopte. Una dintre profesoare proclam─â ÔÇ×Whether to kill yourself or not is one of the most important decisions a teenager can make.ÔÇŁ, iar un c├«ntec pop de duzin─â, ÔÇ×Teenage Suicide (DonÔÇÖt Do It)ÔÇŁ, ajunge pe primul loc ├«n topuri. Prin umorul caustic, Heathers aduce la suprafa┼ú─â un cli┼čeu din ce ├«n ce mai vizibil ├«n acele teen movies care se vor mai alternative: pentru a i se da substan┼ú─â unui personaj, i se inventeaz─â tendin┼úe sinuciga┼če. Oric├«t de neinspirate ar fi astfel de scenarii, ar trebui totu┼či s─â lu─âm ├«n considerare ┼či faptul c─â pentru unii adolescen┼úi asemenea fic┼úiuni pot func┼úiona ca o exorcizare a propriilor g├«nduri negative.

Anamaria Dobinciuc este absolvent─â a masteratului de Societate mediatic─â, Facultatea de Studii Europene, Universitatea ÔÇ×Babe┼č-BolyaiÔÇť din Cluj-Napoca.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.