Ruralitatea autohton─â

Publicat în Dilema Veche nr. 343 din 9 - 15 septembrie 2010
Ruralitatea autohton─â jpeg

- re╚Ťete de consum -

La ├«nceputul anilor 2000, Bucure┼čtiul ├«ncepuse s─â fie populat cu restaurante care mai de care mai tradi┼úionale, mai mult ├«n marketing dec├«t ├«n gust, asta dac─â ┼úinem cont de faptul c─â baza lichid─â ┼či de legume a ciorbi┼úelor era aceea┼či pentru toat─â gama disponibil─â. Fantasmele buc─ât─âriei ca la mama acas─â ÔÇô o mam─â rural─â evident, c─â doar pu┼úini bucure┼čteni puneau m├«na-n foc c─â s├«nt os de localnic ÔÇô au dat n─âval─â peste papilele de-acum s─âtule de hamburgeri. Ici-colo, dup─â posibilit─â┼úi ┼či resurse imaginative, rusticul gastronomic a dat n─âval─â mai ales ├«n centrul Capitalei. Acela┼či lucru s-a ├«nt├«mplat apoi peste tot ├«n ┼úar─â, ├«ntr-o perioad─â ├«n care emisiunea de popularizare a buc─ât─âriei rom├óne┼čti ÔÇ×ca odinioar─âÔÇť, realizat─â de scriitorul Radu Anton Roman, f─âcea ratinguri generoase. 

Artizanatul autohton a ├«nceput s─â respire din nou, magazinele specializate fiind unica surs─â de alimentare cu semne ale buc─ât─âriei neao┼če care s─â creeze atmosfera specific─â: ┼čtergare pe mese ┼či pe pere┼úi; ciubere ┼či butoia┼če prin col┼úurile ├«nc─âperilor; linguri, linguroaie ┼či furculi┼úe stilizate; farfurii ┼či castroane de lut pe mese ┼či pe pere┼úi; ro┼úi de car. Toate astea ├«n formule uneori at├«t de aglomerate ├«nc├«t nu de pu┼úine ori aveai senza┼úia, intr├«nd ├«ntr-un restaurant, c─â ai nimerit ├«ntr-o vitrin─â ROMARTIZANA. Caricaturile acestor restaurante aveau s─â fie mai t├«rziu pensiunile agroturistice destinate unui public urban venit s─â guste tradi┼úiile la ele acas─â. 

├Än urm─â cu patru ani, c├«nd am fost angajat la Muzeul ┼ó─âranului, un coleg ├«mi povestea c─â, analiz├«nd obiectele aduse de me┼čte┼čugari la t├«rgurile organizate aici, a observat tendin┼úa acestora de a lungi din ce ├«n ce mai mult lingurile ┼či furculi┼úele de lemn, la presiunea unui public mai degrab─â tentat s─â le expun─â pe pere┼úi, acas─â, dec├«t s─â le foloseasc─â pe post de tac├«muri. Lingurile banale din lemn s├«nt ignorate de or─â┼čeni care fantasmeaz─â cu g├«ndul la ┼ú─ârani me┼čte┼čugari b├«ntui┼úi de spiritele artei autenticit─â┼úii. 

├Än c─âutarea autenticului ┼ú─âr─ânesc, personaje ├«nzestrate cu sim┼ú critic ┼či cu sumedenie de angoase identitare ├«ncearc─â s─â ias─â din logica consumerist─â pe care ├«n cele din urm─â nu fac dec├«t s-o reifice. O viniet─â etnografic─â din timpul unei cercet─âri despre pia┼úa de artizanat din Rom├ónia vine s─â ilustreze acest lucru. Un me┼čter-olar din zona Horezu ne povestea, mie ┼či colegei C─ât─âlina Tes─âr, cum ├«ntr-o zi un turist a intrat ├«n magazinul s─âu ┼či ┼či-a ales din toate obiectele de ceramic─â expuse un vas ÔÇ×crudÔÇť (nears) a c─ârui form─â fusese alterat─â de o coad─â de m─âtur─â depozitat─â neglijent. De┼či aten┼úionat c─â e vorba de un vas neterminat, un rebut ├«n cele din urm─â, turistul a insistat s─â-l achizi┼úioneze pentru c─â i se p─ârea ÔÇ×mai autenticÔÇť. C├«teva s─âpt─âm├«ni mai t├«rziu, c├«teva magazine de ceramic─â din Horezu vindeau ÔÇ×vase str├«mbeÔÇť. 

Vinieta de mai sus ilustreaz─â nu numai cum ÔÇ×tradi┼úiileÔÇť rurale de consum se pliaz─â pe gusturile cump─âr─âtorilor urbani, dar ┼či ├«n ce m─âsur─â acest consum vizeaz─â mai degrab─â semnele (├«n termenii lui Baudrillard) dec├«t con┼úinutul. ├Än timpul aceleia┼či cercet─âri, la Oboga, ├«n jude┼úul Olt, am aflat c─â vasele simple se numesc ÔÇ×vase de r├«ndÔÇť, iar cele ├«nc─ârcate cu complicate modele zoomorfe (dup─â modele furnizate de muzeografi de la Slatina) se numesc ÔÇ×vase tradi┼úionaleÔÇť. 

S─â revenim la alimentele tradi┼úionale, exponente la fel de reprezentative pentru artizanatul ┼ú─âr─ânesc. Anii au trecut, alimenta┼úia eco ├«n emergen┼ú─â a produs o pia┼ú─â care recicleaz─â pattern-uri rurale pe versantul slow-food, ┼ú─âranii adev─âra┼úi au ├«nceput s─â-┼či performeze originea rural─â ├«n pie┼úe prin expunerea unor fotografii care-i ├«nf─â┼úi┼čeaz─â culeg├«nd struguri, cartofi, mulg├«nd vaca etc. Efectul de credibilitate confer─â o plus-valoare de neignorat. 

Integrarea european─â a dat startul unei arheologii a produselor locale tradi┼úionale pe cale s─â devin─â marc─â ├«nregistrat─â. Modelul pasti┼čat, ├«n variante mai mult sau mai pu┼úin reu┼čite, a fost cel la T├«rgului ┼ó─âranului, organizat ├«n incinta The Ark, fosta Burs─â de M─ârfuri din Bucure┼čti. Cohorte de in┼či speria┼úi de nesf├«r┼čitele discu┼úii mai mult sau mai pu┼úin avizate despre E-urile din alimente ┼či de alimenta┼úia fast-food sau pur ┼či simplu entuziasma┼úi de vacan┼úe ├«n ┼ú─âri occidentale au devenit clien┼úii fideli ai t├«rgurilor bio. ├Än spatele tejghelelor, nu neap─ârat aseptice, ca s─â nu ┼čtirbeasc─â senza┼úia de autenticitate, stau personaje pe care ├«ncerc─âm s─â ni le imagin─âm ca reprezentative pentru spa┼úiul rural, asta pentru ca br├«nza de capr─â cu m─ârar ┼či chimen, rolele de pecorino (f─âcut din lapte de vac─â!) mioritic sau tradi┼úionala p├«ine pe vatr─â cu amestec de m─âsline ┼či ceap─â s─â aib─â un gust pe care alimenta┼úia industrial─â nu ni-l poate da. Acest consum se alimentez─â ┼či dintr-un fel de sentiment al empatiei cu o categorie presupus defavorizat─â, pe cale de dispari┼úie (a se vedea v─âic─ârelile jurnalistice l─âcr─âmoase care depl├«ng dispari┼úia unui fel sau altul de m├«ncare tradi┼úional─â). 

Am ├«ncercat mai sus s─â schi┼úez mai degrab─â felul ├«n care, la confluen┼úa cu consumerismul, o sum─â de distorsion─âri ┼či interpret─âri personale ÔÇô ┼či ├«nc─â n-am discutat despre rusticul urban de tip Piedone! ÔÇô produc o imagine care rimeaz─â de foarte pu┼úine ori cu realitatea pe care se grefeaz─â. ┼ó─âranul bun de cump─ârat la ora┼č trebuie s─â se suprapun─â simultan unei fotografii sepia generice, dar ┼či unui model de autenticitate sprin┼úar─â, dispus─â s─â lungeasc─â la infinit coada unei linguri de lemn cu care nu mai m─ân├«nc─â nimeni. Sau s─â miniaturizeze farfurii c─ârora ├«ntreprinz─âtori cu imagina┼úie le adaug─â magne┼úi ┼či devin astfel numai bune pentru decorarea frigiderelor locuitorilor din Marea BritanieÔÇŽ

Bogdan IANCU este cercetător la Muzeul Țăranului Român.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.