Ruralitatea autohtonă

Publicat în Dilema Veche nr. 343 din 9 - 15 septembrie 2010
Ruralitatea autohtonă jpeg

- rețete de consum -

La începutul anilor 2000, Bucureştiul începuse să fie populat cu restaurante care mai de care mai tradiţionale, mai mult în marketing decît în gust, asta dacă ţinem cont de faptul că baza lichidă şi de legume a ciorbiţelor era aceeaşi pentru toată gama disponibilă. Fantasmele bucătăriei ca la mama acasă – o mamă rurală evident, că doar puţini bucureşteni puneau mîna-n foc că sînt os de localnic – au dat năvală peste papilele de-acum sătule de hamburgeri. Ici-colo, după posibilităţi şi resurse imaginative, rusticul gastronomic a dat năvală mai ales în centrul Capitalei. Acelaşi lucru s-a întîmplat apoi peste tot în ţară, într-o perioadă în care emisiunea de popularizare a bucătăriei româneşti „ca odinioară“, realizată de scriitorul Radu Anton Roman, făcea ratinguri generoase. 

Artizanatul autohton a început să respire din nou, magazinele specializate fiind unica sursă de alimentare cu semne ale bucătăriei neaoşe care să creeze atmosfera specifică: ştergare pe mese şi pe pereţi; ciubere şi butoiaşe prin colţurile încăperilor; linguri, linguroaie şi furculiţe stilizate; farfurii şi castroane de lut pe mese şi pe pereţi; roţi de car. Toate astea în formule uneori atît de aglomerate încît nu de puţine ori aveai senzaţia, intrînd într-un restaurant, că ai nimerit într-o vitrină ROMARTIZANA. Caricaturile acestor restaurante aveau să fie mai tîrziu pensiunile agroturistice destinate unui public urban venit să guste tradiţiile la ele acasă. 

În urmă cu patru ani, cînd am fost angajat la Muzeul Ţăranului, un coleg îmi povestea că, analizînd obiectele aduse de meşteşugari la tîrgurile organizate aici, a observat tendinţa acestora de a lungi din ce în ce mai mult lingurile şi furculiţele de lemn, la presiunea unui public mai degrabă tentat să le expună pe pereţi, acasă, decît să le folosească pe post de tacîmuri. Lingurile banale din lemn sînt ignorate de orăşeni care fantasmează cu gîndul la ţărani meşteşugari bîntuiţi de spiritele artei autenticităţii. 

În căutarea autenticului ţărănesc, personaje înzestrate cu simţ critic şi cu sumedenie de angoase identitare încearcă să iasă din logica consumeristă pe care în cele din urmă nu fac decît s-o reifice. O vinietă etnografică din timpul unei cercetări despre piaţa de artizanat din România vine să ilustreze acest lucru. Un meşter-olar din zona Horezu ne povestea, mie şi colegei Cătălina Tesăr, cum într-o zi un turist a intrat în magazinul său şi şi-a ales din toate obiectele de ceramică expuse un vas „crud“ (nears) a cărui formă fusese alterată de o coadă de mătură depozitată neglijent. Deşi atenţionat că e vorba de un vas neterminat, un rebut în cele din urmă, turistul a insistat să-l achiziţioneze pentru că i se părea „mai autentic“. Cîteva săptămîni mai tîrziu, cîteva magazine de ceramică din Horezu vindeau „vase strîmbe“. 

Vinieta de mai sus ilustrează nu numai cum „tradiţiile“ rurale de consum se pliază pe gusturile cumpărătorilor urbani, dar şi în ce măsură acest consum vizează mai degrabă semnele (în termenii lui Baudrillard) decît conţinutul. În timpul aceleiaşi cercetări, la Oboga, în judeţul Olt, am aflat că vasele simple se numesc „vase de rînd“, iar cele încărcate cu complicate modele zoomorfe (după modele furnizate de muzeografi de la Slatina) se numesc „vase tradiţionale“. 

Să revenim la alimentele tradiţionale, exponente la fel de reprezentative pentru artizanatul ţărănesc. Anii au trecut, alimentaţia eco în emergenţă a produs o piaţă care reciclează pattern-uri rurale pe versantul slow-food, ţăranii adevăraţi au început să-şi performeze originea rurală în pieţe prin expunerea unor fotografii care-i înfăţişează culegînd struguri, cartofi, mulgînd vaca etc. Efectul de credibilitate conferă o plus-valoare de neignorat. 

Integrarea europeană a dat startul unei arheologii a produselor locale tradiţionale pe cale să devină marcă înregistrată. Modelul pastişat, în variante mai mult sau mai puţin reuşite, a fost cel la Tîrgului Ţăranului, organizat în incinta The Ark, fosta Bursă de Mărfuri din Bucureşti. Cohorte de inşi speriaţi de nesfîrşitele discuţii mai mult sau mai puţin avizate despre E-urile din alimente şi de alimentaţia fast-food sau pur şi simplu entuziasmaţi de vacanţe în ţări occidentale au devenit clienţii fideli ai tîrgurilor bio. În spatele tejghelelor, nu neapărat aseptice, ca să nu ştirbească senzaţia de autenticitate, stau personaje pe care încercăm să ni le imaginăm ca reprezentative pentru spaţiul rural, asta pentru ca brînza de capră cu mărar şi chimen, rolele de pecorino (făcut din lapte de vacă!) mioritic sau tradiţionala pîine pe vatră cu amestec de măsline şi ceapă să aibă un gust pe care alimentaţia industrială nu ni-l poate da. Acest consum se alimenteză şi dintr-un fel de sentiment al empatiei cu o categorie presupus defavorizată, pe cale de dispariţie (a se vedea văicărelile jurnalistice lăcrămoase care deplîng dispariţia unui fel sau altul de mîncare tradiţională). 

Am încercat mai sus să schiţez mai degrabă felul în care, la confluenţa cu consumerismul, o sumă de distorsionări şi interpretări personale – şi încă n-am discutat despre rusticul urban de tip Piedone! – produc o imagine care rimează de foarte puţine ori cu realitatea pe care se grefează. Ţăranul bun de cumpărat la oraş trebuie să se suprapună simultan unei fotografii sepia generice, dar şi unui model de autenticitate sprinţară, dispusă să lungească la infinit coada unei linguri de lemn cu care nu mai mănîncă nimeni. Sau să miniaturizeze farfurii cărora întreprinzători cu imaginaţie le adaugă magneţi şi devin astfel numai bune pentru decorarea frigiderelor locuitorilor din Marea Britanie…

Bogdan IANCU este cercetător la Muzeul Țăranului Român.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Ramona Bădescu
Ramona Bădescu a cântat în limba română la o emisiune din Italia. Ce declaraţii emoţionante a făcut despre tatăl ei
Ramona Bădescu, una dintre cele mai iubite și apreciate actrițe din România, locuiește în Italia de mai mulți ani. Recent, a fost invitată la o emisiune de divertisment, unde vedeta noastră a cântat câteva versuri în limba română.
Olaf Scholz, foto Facebook Olaf Scholz jpg
Germania aprobă un nou ajutor militar de 3 miliarde de euro pentru Ucraina
Decizia este considerată un moment-cheie, având în vedere că Olaf Scholz a refuzat până acum să deblocheze fonduri suplimentare fără o relaxare a regulilor de împrumut.
Șofer urmărit în trafic Foto Captură video Youtube Constanța 100% jpg
Un șofer care circula haotic, urmărit și prins de poliţişti în Constanța. Avea o alcoolemie uriașă
Un şofer care nu a oprit la semnalele poliţiştilor, în noaptea de marţi spre miercuri, pe un bulevard din municipiul Constanţa, a fost urmărit în trafic şi în cele din urmă interceptat.
Elon Musk FOTO Profimedia
Elon Musk, acuzat de încălcarea Constituției SUA: Nu mai poate rezilia contracte sau subvenții ale USAID și nici nu poate concedia alți angajați
Miliardarul Elon Musk pare să fi încălcat Constituția prin dezmembrarea Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) de către Departamentul de Eficienţă Guvernamentală (DOGE) a decis marți un judecător federal.
Ucraina a pierdut aproape întreg teritoriul pe care îl cucerise în regiunea Kursk FOTO EPA-EFE
Detaliul din comunicatul Kremlinului care arată că Trump a fost jucat pe degete de Putin în discuția lor telefonică
Un indiciu revelator că Donald Trump a fost jucat pe degete de Vladimir Putin în convorbirea lor telefonică de marți este comentariul Kremlinului privind situația soldaților ucraineni din regiunea rusă Kursk, se arată într-o analiză The Sun.
licee absenteism seral timis    foto FB mihai ritivoiu jpeg
Licee cu frecvență zero la clasele de seral. Prefect: „Ce profesori sunt aceia care continuă să vină liniștiți la serviciu?”
Un control efectuat în 18 licee din județul Timiș a scos la iveală o realitate pe care profesorii o cunosc și o acceptă: elevii înscriși la clasele de învățământ seral vin rar la cursuri. Din cele 18 licee, în șase nu s-a găsit niciun elev, arată raportul. Pe lista absenților, și 20 de profesori.
nicholas prosper foto x jpg
Visul unui adolescent britanic: să devină cel mai cunoscut criminal în serie din istorie. Și-a ucis mama, fratele și sora
Un adolescent din Luton a fost găsit vinovat de uciderea propriei familii și de planificarea unui atac armat la o școală primară. El intenționa să devină astfel cel mai cunoscut criminal în serie din istorie, spune tribunalul.
vladimir putin gettyimages jpg
Reacția lui Vladimir Putin, când i s-a spus că întârzie la discuția cu președintele american. „Eu de Peskov vorbeam, nu de Trump!”
Președintele rus Vladimir Putin s-a ținut de glume marți, 18 martie, în timpul unei conferințe, când i s-a spus că întârzie, la întâlnirea cu președintele american Donald Trump.
zodii cu noroc in urmatorii 2 ani jpg
Singura zodie binecuvântată de Dumnezeu în mai 2025. Este luna ei, e cea mai norocoasă din zodiac
Luna mai 2025 aduce schimbări majore pe plan astrologic, dar o singură zodie se află în centrul atenției, fiind binecuvântată cu noroc divin.