Românul s-a născut PR?

Publicat în Dilema Veche nr. 532 din 24-30 aprilie 2014
Românul s a născut PR? jpeg

- argument -

Observaţia, mai în glumă, mai în serios, din titlu, îmi dă tîrcoale aproape de fiecare dată cînd intru pe Facebook şi mi se pare că am în faţă un soi de gazetă de perete online (aşa cum era în şcolile şi în întreprinderile dintr-un alt timp), unde toată lumea se autopromovează, într-un fel sau altul. Şi nu e vorba doar de realizările personale notabile (o carte, un film etc.), pe principiul că „dacă nu te lauzi singur, nu te laudă nimeni“, ceea ce ar fi oarecum firesc, (căci, uneori, „campania“ realizată de un autor poate fi mai eficientă decît cea a unei edituri, case de producţii etc.), ci de promovarea propriilor vieţi. Utilizatorii de Facebook devin „piariştii“ propriilor familii, postează fotografii cu noua casă sau maşină, pentru a crea senzaţia, la fel ca într-o companie, „că le merge bine“, dar mai ales cu copiii lor, pentru a demonstra, tot ca într-o companie, că şi „viitorul sună bine“, perpetuarea speciei e asigurată. La oamenii de rînd, aceste mecanisme funcţionează inconştient – a le arăta celorlalţi ce produc, ce au în posesie, a aştepta feedback şi a interacţiona, adică „a socializa“.

Totuşi, a fi un profesionist în domeniu, adică un specialist în Relaţii Publice, este o meserie care se învaţă, ca oricare alta. Nu este cu totul nouă în România, căci în timpul regimului comunist exista un aparat de propagandă ale cărui tehnici nu erau cu mult diferite de cele ale departamentelor de PR din marile companii de astăzi. Însă, în anumite medii, problema comunicării publice este tratată superficial – e o „meserie“ uşor neserioasă, un moft, trebuie doar să arăţi bine (de aceea există mai multe femei în branşă, cu rol pur decorativ) şi/sau să ai papagal. Sau: tot ce trebuie să facă un PR este să conceapă şi să trimită comunicate de presă. Care, de obicei, sînt stereotipe şi scrise cu picioarele, aşa că nu atrag atenţia nimănui, doar agasează, în momentul în care se aglomerează în inbox, aşa că, de multe ori, „a face curat în e-mail“ înseamnă a da delete muncii depuse de „piariştii“ autohtoni.

Nu, românul nu s-a născut PR, nu are abilităţi de comunicare ieşite din comun; uneori, nu ştie să le gestioneze nici cînd e vorba de viaţa personală şi de familie, iar Internetul nu-l ajută în mod deosebit să şi le dezvolte. De multe ori, nu face altceva decît să imite prost ceea ce funcţionează prin alte părţi ale lumii.  Desigur, există şi excepţii printre „comunicatorii“ de profesie de la noi, care îşi dau seama că, printre altele, comunicarea presupune şi creativitate sau inovaţie. Mai ales acum, cînd a face PR nu mai înseamnă să inviţi trei oameni la un eveniment pe care să-l anunţi printr-un comunicat de presă şi să bifezi această activitate pentru a primi un salariu, căci mediul online, jucăuşşi versatil, îţi deschide nenumărate alte posibilităţi de a vinde un produs, de a crea un brand.

Ilustraţie realizată de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Urs pe Transfăgărășan  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Urșii au recucerit Valea Jiului, după un secol și jumătate. Alerte frecvente în orașele miniere care revin la sălbăticie
Urșii sunt semnalați tot mai des în orașele Văii Jiului, unde fostele zone miniere și cartierele de la poalele munților au devenit din nou atractive pentru fauna sălbatică. Aproape 175 de urși au fost estimați în 2026 numai pe fondurile cinegetice din regiune.
Liège, Palais Provincial, épisodes des guerres d'Ambiorix jpg
Una dintre cele mai dure și rușinoase înfrângeri din istoria unui colos militar al istoriei. Misterul dispariției căpeteniei barbare care a omorât 9000 de romani
Acum mai bine de 2000 de ani, o căpetenie curajoasă arăta lumii cunoscute că până și cea mai puternică armată a lumii antice dar și cel mai prestigios geniu militar pot fi învinși. Galul Ambriorix a distrus o întreagă legiune romană, iar ulterior a dispărut în mod misterios de pe scena istoriei.
image jpeg
De ce s-a dus Gabriel Torje la Asia Express?! „Este una dintre experiențele vieții mele”
Fotbalistul Gabi Torje a avut mai multe emoții la Asia Express decât la meciurile Naționalei! Primele declarații despre provocările întâmpinate pe Drumul Mătăsii!
Gelozie relatie FOTO Shutterstock jpg
De ce unii oameni nu suportă să vadă că altora le merge bine. Ce se ascunde în spatele atacurilor
Discuțiile despre relații pot deveni aprinse atunci când oamenii au păreri diferite despre ce caută la un partener sau despre alegerile celorlalți.
Castelul Nopcsa  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (2) jpg
Cum s-a schimbat Castelul Nopcsa după restaurare. Legenda temutului Față Neagră bântuie vechea moșie nobiliară
La un an de la restaurare, Castelul Nopcsa din Țara Hațegului a devenit o atracție pentru turiști și un loc pentru evenimente. Fosta ruină păstrează însă poveștile unei familii fascinante, în frunte cu László Nopcsa, baronul care a trăit 90 de ani și a rămas în legendă drept „Față Neagră”.
Caii salbatici din Muntii Banatului  Foto DRDP Timișoara 2 jpg
Secretele celui mai spectaculos drum prin Banatul Montan. De ce apar frecvent herghelii de cai sălbăticiți pe marginea DN57B
Drumul Național 57B străbate unul dintre cele mai sălbatice ținuturi din sud-vestul României. Pe marginea șoselei apar frecvent herghelii de cai sălbăticiți, urmașii animalelor folosite în exploatările miniere și forestiere din Munții Banatului.
1 fileuri de pui cu smantana si tarhon jpg jpeg
Trei rețete țărănești cu pui, de poveste. Simple, delicioase, ușor de gătit și care răscolesc amintiri din trecut
Carnea de pui reprezintă una dintre cele mai sănătoase și versatile sursă de proteină animală. Totodată a fost un aliment de bază al alimentației țărănești românești de-a lungul secolelor. Tocmai de aceea s-au păstrat câteva rețete incredibile, pe care trebuie neapărat să le încerci.
dieta iaurt jpg
Gustarea perfectă pentru longevitate. Combinația simplă care susține mușchii și oasele
Primul lucru pe care cei mai mulți oameni îl fac atunci când încep o dietă este să renunțe la gustări. Însă, atât timp cât știm la ce fel de gustări să apelăm, ele nu numai că nu ne vor da dieta peste cap, dar chiar pot avea un efect pozitiv asupra longevității.
Trafic in București - masini - aglomeratie - ambuteiaj
Românii pierd aproape 18 ore/lună pe drum spre serviciu. În București-Ilfov, timpul sare de 24 de ore
Angajații din România petrec, în medie, 53 de minute pe zi pentru naveta dus-întors între domiciliu și locul de muncă, pentru o distanță medie de 17 kilometri. România are cea mai scurtă distanță medie de navetă dintre cele 16 țări europene analizate.