Referendumul bine temperat

Publicat în Dilema Veche nr. 720 din 7-13 decembrie 2017
Referendumul bine temperat jpeg

La ├«nceput a fost plebiscitul, o tehnic─â de cezarism democratic a c─ârei unic─â menire era aceea de a permite puterii executive confec┼úionarea legitimit─â┼úii. De la primul la cel de al treilea Napoleon, plebiscitul a fost, ├«n aceste edificii autocratice, instrumentul destinat s─â ofere alternativa la mecanismul reprezentativ, ca expresie a leg─âturii directe dintre conduc─âtorul providen┼úial ┼či na┼úiune. De aici, reticen┼úa regimurilor din Fran┼úa de dup─â 1871 de a ├«mbr─â┼úi┼ča aceast─â solu┼úie, reticen┼ú─â ce dispare, definitiv, odat─â cu Constitu┼úia de la 1958, una ce proclam─â centralitatea unei alte institu┼úii, referendumul.

Distinc┼úia dintre cele dou─â concepte ┼či tehnici este departe de a fi una academic─â, ea fiind legat─â de modul ├«n care opereaz─â ┼či se definesc regimurile politice. Tactica plebiscitar─â poate supravie┼úui chiar ┼či acolo unde, aparent, plebiscitul a fost ├«nlocuit de referendum: continuitatea este vizibil─â la nivelul ingerin┼úei puterii executive, ingerin┼ú─â motivat─â de necesitatea ob┼úinerii sprijinului popular. Tactica plebiscitar─â este, acum, ca ┼či ├«n trecut, un inamic formidabil ┼či tenace al democra┼úiei ┼či al pluralismului, ca ┼či un st├«lp al autocra┼úiilor. Pre┼čedintele turc Erdogan a recurs, relativ recent, la o asemenea abordare, spre a-┼či consolida controlul absolut asupra institu┼úiilor constitu┼úionale: lichidarea pluralismului a fost ┼úinta evident─â a acestei opera┼úiuni.

Profilul referendumului se constituie, pe cale de consecin┼ú─â, prin delimitarea de identitatea plebiscitului. Acolo unde plebiscitul este convocat spre a permite st─âp├«nirii s─â ├«┼či ├«nt─âreasc─â domina┼úia, ignor├«nd echilibrele constitu┼úionale, referendumul are ca menire consultarea, ├«n regim de libertate ┼či de non-ingerin┼ú─â, a na┼úiunii. Acolo unde plebiscitul atac─â, frontal, ordinea democratic─â, referendumul este parte din gramatica ei, fiind precizat, ├«n at├«tea Constitu┼úii, ca un mijloc prin care se exercit─â suveranitatea na┼úional─â. Acolo unde plebiscitul este ├«ntemeiat pe constr├«ngeri ┼či pe intimidare, referendumul este marcat de contextul spiritului critic ┼či al examin─ârii, ├«n libertate, a diverselor op┼úiuni. Acolo unde plebiscitul consolideaz─â sclavia, proclam├«nd suveranitatea, referendumul intervine spre a oferi cet─â┼úenilor dreptul, legitim, de a stabili direc┼úiile societ─â┼úii ├«n care tr─âiesc.

Referendumul este inseparabil de marile momente ┼či de marile op┼úiuni, de unde ┼či aten┼úia cu care trebuie ini┼úiat ┼či condus, ├«n termeni de proces constitu┼úional. De la adoptarea ┼či revizuirea legilor fundamentale la clarificarea ├«n┼úelesului c─âs─âtoriei, referendumul este, ├«n universul nostru, o referin┼ú─â obligatorie. ├Äncadrarea sa prudent─â ┼či transparent─â este o necesitate, de vreme ce alternativa plebiscitar─â nu este niciodat─â cu adev─ârat absent─â. Recomand─ârile institu┼úiilor Consiliului Europei contureaz─â un dosar al bunei utiliz─âri a referendumurilor. Schimbarea regulilor de joc ├«n cursul jocului ori lipsa de informare adecvat─â ┼či nep─ârtinitoare pot fi fatale. Spre a fi eficace, referendumul trebuie ├«nscris ├«n logica democra┼úiei liberale, iar nu ├«n afara ei.

Referendumul, asemeni democra┼úiei reprezentative, poate aluneca ├«n direc┼úia tiraniei majorit─â┼úii. Asigurarea garan┼úiilor care protejeaz─â drepturile individuale este precondi┼úia oric─ârei societ─â┼úi plurale. Logica majorit─â┼úii este legat─â de esen┼úa referendumului, la fel cum este ┼či de esen┼úa alegerilor parlamentare. A refuza, de principiu, ideea referendumului, ├«n baza pretinsei incapacit─â┼úi a cet─â┼úenilor de a alege, ar ├«nsemna, simetric, refuzul mecanismului democratic, ├«n ansamblul s─âu. Politica nu poate fi un joc tehnocratic, ea se fondeaz─â pe op┼úiuni ┼či pe consim┼ú─âm├«nt.

Referendumul bine temperat este un corectiv ┼či nu un inamic al democra┼úiei reprezentative. ├Äncadrarea sa atent─â este opera modera┼úiei politice, evit├«nd extremele ┼či c─âut├«nd drumul libert─â┼úii. 

Ioan Stanomir este profesor la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice, Universitatea din Bucure┼čti, specialist ├«n drept constitu┼úional. Cea mai recent─â carte a sa este Rusia, 1917. Soarele ├«ns├«ngerat. Autocra╚Ťie, revolu╚Ťie ╚Öi totalitarism, Editura Humanitas, 2017.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.