Ioan STANOMIR

Zidurile universităţilor noastre sînt copleşite de amintirea celor care au fost – promisiunile de mîine se ridică pe temelia visurilor lor de demult.

Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu

Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.

R.P. Chineză este, aşadar, întruchiparea acestui totalitarism reloaded ce intenţionează să înfrunte democraţia liberală şi sistemul modelat în jurul Statelor Unite.

Caracterul lui Carp este un caracter de Cassandră. Spre finalul carierei sale, Carp îşi asumă acest rol ingrat, un rol plătit prin solitudine şi izolare. În chestiunea exproprierii şi a opţiunil

Le datorăm lui Maiorescu şi junimiştilor întemeierea culturală şi politică a acestui instrument menit să prevină derapajele megalomanice şi să ne încadreze, fericit, progresul naţional în făgaşul organicităţii. Odată cu Maiorescu, privirea pe care o î

În România anului de graţie 2018, oratoria politică este un gen extinct. Postările de pe Facebook au luat locul argumentelor elaborate.

Referendumul, asemeni democraţiei reprezentative, poate aluneca în direcţia tiraniei majorităţii.

Există, în politica românească şi nu numai, o obsesie a centrului, o insistenţă în reafirmarea acestei poziţionări care ar face inutile referirile la dreapta şi la stînga clasică. Centrismul este nu doar un slogan, ci un autentic Sfînt Graal al politicii.

Privit din unghiul evoluţiilor europene, peisajul politic românesc apare ca unul liniştitor, lipsit fiind de extravaganţa retorică a populiştilor ce asaltează continentul. În România, s-ar părea, familiile europene nu sînt confruntate cu provocarea pe care o întruchipează, dramatic, Frontul Naţional în Franţa.

În RSR, unica condiţie care era îngăduită harnicilor constructori ai socialismului multilateral dezvoltat era fericirea. E adevărat, o fericire radical diferită de cea hedonistă şi amorală, întîlnită în capitalism – fericirea din RSR era caldă, umanistă şi contagioasă, celebrată în poeme recitate elegant.

Constituţia României îşi datorează originea unui moment politic special, a cărui natură şi-a pus amprenta pe design-ul ei instituţional. Adunarea constituantă care a dezbătut textul Legii Fundamentale era dominată, cu o majoritate de două treimi dintre mandate, de o mişcare politică, Frontul Salvării Naţionale.

În decursul a mai puţin de doi ani, construcţia europeană a trecut din domeniul generalităţilor limbii de lemn pe teritoriul angoaselor financiare. Discuţiile nu se mai poartă pe tărîmul directivelor europene, ci pe cel al evitării falimentului. Ca prin farmec, entuziasmul contagios al celor care predicau mîntuirea prin integrare continentală este aproape absent.

Dincolo de lamentaţii şi de imprecaţii, impactul pe care noile medii de comunicare îl au asupra manierei în care se modelează conştiinţa individuală în postmodernitate nu poate fi subestimat. Celor care au cunoscut, înainte de fascinaţia comunicării online, doar farmecul epistolelor şi al cărţilor de hîrtie, această mîndră lume nouă le poate apărea ca un amestec bizar de baroc şi kitsch.

Legatul marxismului se confundă, în cazul Europei Centrale şi de Est, ca şi al spaţiului sovietic, cu un interval cronologic definit prin practica socialismului real: dincolo de delimitări şi de disocieri, regimurile totalitare edificate în anii de după 1945, în prelungirea celui sovietic, au invocat, ca temei legitimator, dogma marxistă.

Conservatorismul românesc este grevat de ipoteca a două elemente care nu pot fi ignorate, în momentul cînd s-ar realiza un posibil bilanţ, din unghi de vedere politic şi intelectual....

Educaţia deţinea, în ecuaţia ideocraţiei comuniste, un rol central....

Unul dintre locurile comune vehiculate în legătură cu tranziţia autohtonă are ca punct de pornire analiza relaţiei problematice dintre lege şi aplicarea ei efectivă: din acest punct de vedere, ceea ce...