Electrificarea minţilor

Publicat în Dilema Veche nr. 253 din 22 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Educa┼úia de┼úinea, ├«n ecua┼úia ideocra┼úiei comuniste, un rol central. Mai mult dec├«t o ├«ncercare de a modifica datele materiale ale realit─â┼úii, regimul comunist - ┼či cel rom├ónesc nu face excep┼úie de la regul─â - a avut ambi┼úia de a propune o alternativ─â la tipul uman tradi┼úional-burghez. De aici, un accent pe retorica ┼či institu┼úia ├«nv─â┼ú─ârii. De la Lenin ┼či Stalin p├«n─â la Nicolae Ceau┼čescu, voca┼úia tiranilor moderni a fost aceea de c─âl─âuzitori c─âtre lumin─â ai maselor. Din acest punct de vedere, nu este un accident faptul c─â 1948, primul an republican, ofer─â Rom├óniei Populare o nou─â lege a educa┼úiei, na┼úionalizarea ┼či Constitu┼úia. ├Än maniera aceasta, conduc─âtorii de partid ┼či de stat marcau rela┼úia dintre structur─â ┼či suprastructur─â ca fiind una capital─â ├«n noua ordine politic─â. Desfiin┼úarea Academiei, noul manual Roller, epurarea universit─â┼úilor erau gesturi ce indicau natura autentic-totalitar─â a RPR. De data aceasta, r─âm─â┼či┼úele burgheze aveau s─â fie eliminate. Iat─â de ce, de-a lungul ├«ntregii sale istorii, democra┼úia popular─â/socialist─â rom├óneasc─â a fost obsedat─â de etalarea succeselor ob┼úinute pe frontul muncii intelectuale. Alfabetizarea este, mutatis mutandis, o electrificare a min┼úilor. Educarea maselor este modalitatea ce ofer─â ┼čansa accesului la un nivel al interiorit─â┼úii ┼či mentalit─â┼úilor. Distinc┼úia dintre totalitarism ┼či democra┼úia liberal─â r─âm├«ne cardinal─â: spre deosebire de societ─â┼úile plurale, educa┼úia comunist─â nu va fi dedicat─â promov─ârii unui ideal al autonomiei individuale, ci se va integra unui proiect politic care pune accentul pe masificare ┼či anihilarea spiritului critic. Efectele benefice ale promov─ârii ├«nv─â┼ú─âm├«ntului de mas─â se cer integrate unui context care este cel al ├«nt─âririi controlului ideologic asupra societ─â┼úii: prin eradicarea analfabetismului, regimul comunist atingea un dublu obiectiv. Pe de o parte, ├«┼či proba capacitatea de solidarizare cu masele largi-populare. Pe de alt─â parte, introducea un element-cheie ├«n opera de construc┼úie a na┼úiunii socialiste. Pe termen lung, efectele extinderii educa┼úiei socialiste au fost reprezentate, ├«n chiar termenii lui Nicolae Ceau┼čescu, de na┼čterea unei noi intelectualit─â┼úi, parte a societ─â┼úii comuniste. ├Än acest mod, elementele ostile din unghi ideologic au fost marginalizate, gradual. Indiscutabil, regimul comunist a fost unul care ┼či-a probat excelen┼úa ├«n domeniul statistic ┼či mul┼úi dintre admiratorii ordinii defuncte nu ├«nceteaz─â s─â evoce extinderea re┼úelei de institu┼úii de ├«nv─â┼ú─âm├«nt liceal, ca ┼či ramificarea celei universitare. Pre┼úul pl─âtit (lichidarea studiului limbilor clasice, marginalizarea disciplinelor liberale, introducerea obligativit─â┼úii practicii productive) s├«nt detalii care nu mai pot fi ├«ncadrate ├«n acest tablou triumfalist. ├Än fapt, regimul comunist nu ┼či-a ascuns niciodat─â obiectivul esen┼úial, acela de a transforma ┼čcoala, indiferent de grad, ├«ntr-o citadel─â ideologic─â. Compromisurile de moment, dictate de relaxarea intern─â, nu au afectat acest statut al educa┼úiei. ├Än nici un moment al existen┼úei sale, comunismul rom├ónesc nu a admis pluralismul intelectual la nivelul ┼čcolii. Succesele de moment, datorate devotamentului unor profesori, erau doar tolerate, nu ┼či ├«ncurajate. Cazul olimpiadelor este unul exemplar. ├Äntrecerile dintre elevi erau parte a ├«ntrecerii socialiste. Examenul educa┼úiei ├«n regimul comunist nu poate evita referirea la rela┼úia dintre administrativ ┼či partinic. Elevi, studen┼úi ┼či profesori erau subordona┼úi unei duble ierarhii, de stat ┼či partinice. Directorul de ┼čcoal─â era flancat de secretarul de partid, ├«n vreme ce pionierii sau membrii UTC ├«┼či aveau propria formul─â de organizare. Chiar ┼či atunci c├«nd destalinizarea p─ârea s─â fie realizat─â politic, tutela partinic─â era prezent─â. Orele de dirigen┼úie, oric├«t de ridicole, erau pandantul celor de ├«nv─â┼ú─âm├«nt ideologic, economie politic─â sau Constitu┼úie. Descurajarea cre┼čtinismului era acompaniat─â de nu o mai pu┼úin evident─â tabuizare a temelor sexuale. Ciclul Liceenilor are darul de a oferi o cale de acces ├«n interiorul acestei mentalit─â┼úi. ├Än cele din urm─â, absen┼úa cet─â┼úeniei, ├«n sensul ei ultim, ├«┼či avea r─âd─âcinile ├«n descurajarea liberului arbitru. Dincolo de statistici, educa┼úia ├«n regimul comunist era parte din marele program eugenic al na┼čterii omului nou. Restul - pentru a-l relua pe Nae Caranfil - este doar nostalgie.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.