Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 943 din 5 ÔÇô 11 mai 2022
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg

A┼č arunca spre inamicii libert─â┼úii o privire european─â. M-am g├«ndit ┼či eu de ce ar fi necesar s─â discut─âm despre perspectiva european─â asupra acestei probleme. Lucrurile par mai complicate dec├«t s├«nt. Exist─â inamici externi ai libert─â┼úii europene ┼či exist─â inamici interni ai libert─â┼úii europene. A┼ča ├«nc├«t discu┼úia despre libertatea european─â nu este o discu┼úie care se poart─â doar ├«n raport cu inamicii pe care noi ├«i desemn─âm cu u┼čurin┼ú─â, de tipul regimurilor autocratice sau totalitare, ci ┼či cu inamicii uneori insidio╚Öi care se afl─â ├«n interiorul Europei ┼či care pun ├«n pericol acest e┼čafodaj care s-a cl─âdit cu foarte mult efort de-a lungul secolelor. ┼×i pentru c─â mi-am propus ├«n seara aceasta s─â nu merg pe linia lucrurilor comune, v─â propun ├«n primul r├«nd s─â privim la o eviden┼ú─â: libertatea european─â, din perspectiva constitu┼úional─â, este mai recent─â dec├«t pare. Dac─â am face o fotografie a Europei la 1938 ┼či o fotografie a Europei la 1958, am constata diferen┼úe radicale. ┼×i principalul lucru pe care l-am constata este c─â Europa s-a reinventat juridic ┼či politic ├«n perioada postbelic─â. Din p─âcate, a fost un proces de reinventare la care Rom├ónia, la acea dat─â protectorat comunist, nu putea s─â participe dec├«t indirect, prin vocile celor care, asemenea lui Grigore Gafencu, erau parte din exilul democratic. Dar fenomenul libert─â┼úii consolidat ┼či garantat constitu┼úional este mai recent dec├«t pare ┼či este legat de aceast─â capacitate a Constitu╚Ťiilor vest-europene postbelice de a pune ├«n echilibru ideea fundamental─â a libert─â┼úii cu ideea fundamental─â a datoriei, plas├«nd libertatea ┼či ├«ntr-un context etic ┼či desp─âr┼úind-o de utopie. Pentru c─â libertatea, a┼ča cum o dovedesc toate aceste Constitu╚Ťii, nu poate exista dec├«t dac─â te despar┼úi de utopie ┼či dac─â ├«ncerci s─â a┼čezi politica pe un temei al realit─â┼úilor umane ┼či, mai presus de toate, pe temeiul demnit─â┼úii umane.

De aceea, atunci c├«nd noi discut─âm despre revigorarea constitu┼úionalismului ├«n Europa postbelic─â avem ├«n vedere ├«n principal aceast─â lege fundamental─â, monumental─â, a Germaniei, care apare ├«ntr-un moment dramatic pentru na┼úiunea german─â ┼či ├«n care reg─âsim at├«tea dintre valorile pe care ast─âzi le consider─âm de la sine ├«n┼úelese. ┼×i m─â g├«ndesc la valoarea demnit─â┼úii umane, care figureaz─â ├«n Constitu╚Ťia Germaniei, de multe ori invocat─â, dar niciodat─â poate citit─â cu adev─ârat. Ce este ├«n cele din urm─â demnitatea uman─â ┼či cum ne poate ajuta ea s─â ├«n┼úelegem problema libert─â┼úii? Cred c─â r─âspunsul este simplu: demnitatea uman─â ├«┼úi indic─â o politic─â la scar─â uman─â, o politic─â ce se face pentru oameni ┼či care nu are ├«n vedere ┼úeluri abstracte, ci vie┼úile cotidiene ale celor care se nasc ┼či mor aici, ┼či nu ├«ntr-un viitor mult prea ├«ndep─ârtat ca s─â-l evoc─âm a┼ča, ├«n chip metaforic. Din acest punct de vedere, aceste Constitu╚Ťii antiutopice stabilesc ├«ntemeierile de la care, cred eu, nu ar trebui s─â ne abatem cu adev─ârat niciodat─â: aceast─â leg─âtur─â dintre libertate, constitu┼úionalism ┼či demnitate uman─â. ┼×i aceast─â idee pe care nu ├«ncetez s─â o evoc, a guvern─ârii la scar─â uman─â. Este o idee ├«n general asociat─â cu acest curent ordoliberal, un curent care a fost legat ├«n trecut ┼či de anumite ini┼úiative politice din spa┼úiul rom├ónesc. Din p─âcate, nici unele dintre aceste ini┼úiative nu au reu┼čit s─â dea fructele pe care le a┼čteptam, dar ordoliberalismul asta ├«nseamn─â. ├Änseamn─â ├«ncrederea ├«n om, ├«ncrederea ├«n ini┼úiativa privat─â, ├«ncrederea ├«n puterea propriet─â┼úii de a-l face pe om independent fa┼ú─â de stat ┼či ├«ncrederea ├«n demnitatea uman─â. Fiindc─â demnitate uman─â ┼či libertate, ├«mi pare r─âu s─â-i dezam─âgesc pe amicii no┼čtri sociali┼čti, nu poate exista f─âr─â proprietate privat─â. Nu ne putem ├«ncrede ├«n stat ca el s─â ne garanteze drepturile. Avem nevoie s─â ne ap─âr─âm, iar pav─âza cea mai important─â a libert─â┼úii este proprietatea privat─â, acumulat─â ┼či respectat─â sub imperiul domniei legii. Dup─â p─ârerea mea, libertatea de expresie ┼či libertatea de a de┼úine o proprietate s├«nt elementele care definesc pe om ┼či ├«i dau posibilitatea s─â d─âinuie.

┼×i venim acum la problema inamicilor, pentru c─â v─â spuneam de aceste temelii: dup─â o jum─âtate de veac observ─âm, din p─âcate, c─â o parte dintre aceste temelii s├«nt erodate ┼či c─â mul┼úi ├«n spa┼úiul european s├«nt din ce ├«n ce mai pu┼úin preocupa┼úi de domnia legii, de proprietate privat─â, de demnitate uman─â, de liberul-arbitru al omului. S├«ntem din ce ├«n ce mai preocupa┼úi de planificare, de scheme utopice, vaste, at├«t de vaste ├«nc├«t dep─â┼česc via┼úa unui om pentru a fi realizate. Ni se vorbe┼čte ├«ntotdeauna de catastrofe care se vor produce dup─â moartea noastr─â, dar ni se cer sacrificii ├«n timpul vie┼úilor noastre. Trebuie s─â facem sacrificii pentru genera┼úiile viitoare, dar genera┼úiilor actuale li se cere s─â fac─â sacrificii f─âr─â s─â li se explice care este orizontul de timp. Or, mie mi se pare c─â este dac─â nu o dovad─â de iresponsabilitate, o dovad─â de ipocrizie. ┼×i e limpede c─â o parte dintre europeni se ├«ndep─ârteaz─â de aceste valori, iar lucrul acesta se poate observa de la avansul ideilor socialiste ┼či colectiviste p├«n─â la erodarea statului de drept ┼či a domniei legii.

Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú. Avem la dispozi┼úie instrumente pentru a proteja libertatea, instrumente care au fost testate de Europa occidental─â ├«n primele trei-patru decade de dup─â aceast─â reinventare. ┼×i primul sfat pe care-l primim de la ├«naintemerg─âtori este unul extraordinar de simplu: libertatea se ap─âr─â ferindu-te de scheme utopice ┼či ferindu-te de atotputernicia statului. Chiar atunci c├«nd statul pretinde c─â vine ├«n via┼úa ta oferindu-┼úi salvarea. Inamicii libert─â┼úii vin sub diferite chipuri. Unii s├«nt adep┼úii politicii planific─ârii, al┼úii s├«nt adep┼úii politicii fricii, pun├«nd supravie┼úuirea individual─â mai presus de orice valoare ┼či propov─âduind un tip de ├«nsp─âim├«ntare care-i paralizeaz─â pe cet─â┼úeni ┼či ├«i las─â ├«n bra┼úele statului. ├Än fine, o parte dintre inamicii libert─â┼úii vin sub forma tehnologiei ┼či promit, prin emancipare tehnologic─â, dispari┼úia tuturor dilemelor etice care-i fr─âm├«nt─â pe oameni. Numai c─â, ├«n toate aceste cazuri, vedem c─â dincolo de generozitatea aparent─â exist─â costuri imense pe care societ─â┼úile noastre le au de suportat.

S─â privim, de exemplu, chestiunea libert─â┼úii din perspectiva garan┼úiilor ei juridico-politice: st─ârile de excep┼úie. ├Än timpul pandemiei am scris anumite texte care nu m-au f─âcut ├«n mod neap─ârat popular, pentru c─â am fost acuzat c─â a┼č fi un adept al iresponsabilit─â┼úii individuale ┼či c─â a┼č neglija suferin┼úa uman─â ÔÇô departe de mine, eu tot ceea ce am ├«ncercat s─â spun ├«n timpul pandemiei este ceea ce ├«ncerc s─â v─â spun ┼či acum dvs.: statul nu este M├«ntuitor, iar ie┼čirea dintr-o catastrof─â se face mai degrab─â prin energii individuale dec├«t prin planificare coordonat─â tot de oameni ca noi, dar care ac┼úioneaz─â ca ┼či cum ar fi primit un mandat divin de a ┼čti mai bine dec├«t noi ce ni se cuvine ├«n via┼ú─â. Mi se va spune: momente excep┼úionale ÔÇô solu┼úii excep┼úionale. E adev─ârat. Problema este c─â aceste solu┼úii excep┼úionale ├«i dezva┼ú─â pe oameni, din p─âcate, de ideea deliber─ârii ┼či de mecanismele transparen┼úei. Parlamentele s├«nt deseori criticate pentru c─â s├«nt populate fie de oameni recruta┼úi prin contraselec┼úie, fie de oameni care au obiceiul de a vorbi mai mult dec├«t trebuie. Dar parlamentele au ┼či un imens avantaj pe care puterea executiv─â nu-l de┼úine: ele reprezint─â ├«ntreaga plaj─â de opinii a societ─â┼úii. Or, dac─â putem accepta s─â ne ├«ncredin┼ú─âm destinul parlamentelor ├«ntr-o oarecare m─âsur─â, riscul de a ne ├«ncredin┼úa destinele unei puteri executive care uneori se sprijin─â pe o majoritate fragil─â ├«n Parlament, tranzac┼úionat─â netransparent, este imens. Iar societ─â┼úile europene au fost dominate ├«n aceste momente de st─ârile excep┼úionale pentru c─â s-a preferat ceea ce, atr─âg├«ndu-mi unele critici, am numit o ÔÇ×politic─â a friciiÔÇŁ. Frica de moarte. Frica de moarte este o modalitate foarte sigur─â de a goni g├«ndul libert─â┼úii din mintea cuiva. ├Äntre moarte ┼či libertate alegerea pare de la sine ├«n┼úeleas─â. Nu to┼úi oamenii s├«nt ├«ndr─âgosti┼úi de libertate, dar se pare c─â tuturor oamenilor le este fric─â de moarte. ┼×i atunci, dac─â tu folose┼čti aceast─â politic─â a fricii pentru a legitima st─ârile excep┼úionale ca panaceu, cet─â┼úenii vor fi de acord p├«n─â ├«n momentul ├«n care vor ├«n┼úelege c─â frica de moarte nu are un corespondent ├«n realitate. ├Än momentul ├«n care ei au ├«nceput s─â vad─â c─â nu mor to┼úi, atunci li s-a rede┼čteptat ┼či instinctul libert─â┼úii, ┼či instinctul critic. Dar ├«n foarte multe societ─â┼úi europene ┼či nu numai, am observat o capacitate nelini┼čtitoare a oamenilor de a se supune unor ordine arbitrare ┼či evident proste┼čti ale autorit─â┼úilor. Ca s─â nu mai spun c─â, de la un punct ├«ncolo, autorit─â┼úile, ├«n multe state europene, inclusiv ├«n Rom├ónia, nici n-au mai g─âsit de cuviin┼ú─â s─â explice anumite m─âsuri. Ele s-au luat! ┼×i cred c─â, dac─â este s─â privim la ace┼čti doi ani, lec┼úia lor este foarte clar─â: delegarea oarb─â a puterilor c─âtre stat este un inamic nu redutabil, ci mortal al libert─â┼úii.

┼×i fiindc─â discut─âm despre aceste abateri voluntare de la etica libert─â┼úii, s─â privim ┼či amenin┼úarea tehnologic─â despre care v─â vorbeam, pentru c─â de multe ori ele merg ├«mpreun─â. Politica fricii din timpul st─ârilor excep┼úionale viza de fapt condi┼úionarea oamenilor s─â accepte ceea ce statul le trasa ca ordine ├«n via┼úa cotidian─â. Eu nu discut aici din perspectiva unui conspira┼úionist care crede ├«n marea resetare ┼či ├«n nu ┼čtiu ce comploturi ale unor personaje extraterestre. Eu vorbesc aici ├«n planul politicilor publice ┼či al politicilor constitu┼úionale. Dar dac─â privim problema condi┼úion─ârii umane ┼či, a┼č spune, a condi┼úion─ârii pavloviene a oamenilor, tehnologia este un mediu care permite un tip de inginerie social─â cum societ─â┼úile noastre nu au cunoscut. Pentru c─â noi evoc─âm ├«n general flagelul propagandei ┼či al ac┼úiunii propagandei asupra libert─â┼úii. Dar este de ajuns s─â privim la flagelul pe care o propagand─â cu mult mai insidioas─â ┼či cu mult mai periculoas─â ├«l produce ├«n vie┼úile noastre, acest flagel al conformismului, al falsului conformism pe care oamenii ├«l dob├«ndesc prin intermediul frecvent─ârii re┼úelelor sociale. Acest mimetism, care pare cu totul inocent, ├«n realitate nu este inocent, pentru c─â ├«n spatele mimetismului, ├«n spatele acestei ├«ncolon─âri se afl─â ├«ntotdeauna oameni, ┼či oameni care au un nume. Ei s├«nt de fapt corpora┼úiile tehnologice, cele care au ├«n anumite momente o putere ├«nc─â mai vast─â dec├«t statele ┼či care pot colabora cu statele pentru a strivi libertatea individual─â. Cum o pot face? ┼×tim cu to┼úii: procur├«ndu-le datele pe care le colecteaz─â despre noi. Pentru c─â ├«n momentul ├«n care tu, corpora┼úie tehnologic─â, ├«nchei un acord cu un stat de tipul Republicii Populare Chineze pentru a furniza date pe care le colectezi, ├«nseamn─â c─â Republica Popular─â Chinez─â, un stat totalitar prin excelen┼ú─â, are la dispozi┼úie un portret f─âcut din mii ┼či mii de date colectate de pe Internet. Pentru c─â iluzia pe care oamenii au avut-o ├«n aceast─â perioad─â este a deplinei libert─â┼úi.

Or, pe l├«ng─â un nivel al amenin┼ú─ârii cu privire la libertatea de exprimare, mai exist─â un nivel al amenin┼ú─ârii cu privire la liberul-arbitru. Dac─â ace┼čti logoreici din spa┼úiul virtual s├«nt uneori ni┼čte creaturi ridicole, corpora┼úiile tehnologice care pun ├«n mi┼čcare acest mecanism nu s├«nt nici ridicole ┼či nu trebuie niciodat─â subestimate. Noi asist─âm ast─âzi la o situa┼úie cu totul special─â: spa┼úiul public este proprietatea unor corpora┼úii. S├«nt cazuri celebre: ├«n momentul ├«n care o corpora┼úie de acest tip dore┼čte s─â suspende contul, tu ├«ncetezi s─â exi┼čti. P├«n─â acum, spa┼úiul public ├«n societ─â┼úile noastre era mai greu de controlat. Acum este foarte u┼čor de controlat. Iluzia libert─â┼úii pe care o ofer─â aceste re┼úele sociale este de fapt o imens─â ├«n┼čel─âtorie, pentru c─â noi tr─âim ├«ntr-o adun─âtur─â cacofonic─â de opinii, iar aceasta face ca opiniile respectabile s─â fie indiscernabile de opiniile iresponsabile. To┼úi s├«nt speciali┼čti ├«n toate ┼či-n nimic, iar ├«n spate se afl─â aceste corpora┼úii tehnologice care pot face dou─â lucruri: pot s─â colecteze date, ┼či aici intr─âm pe terenul eminamente constitu┼úional al protec┼úiei vie┼úii intime, familiale ┼či private, ┼či pot s─â genereze tipare de comportament. Practic, umanitatea ÔÇô c─â nu mai este vorba de Europa ÔÇô devine un fel de laborator ├«n care tu, introduc├«nd un stimul, observi ce se ├«nt├«mpl─â.

Dar oamenii nutresc iluzia, după părerea mea extrem de periculoasă, că progresul tehnologic este un garant al libertăţii.

Ioan Stanomir este profesor la Universitatea București.

Credit foto: Ciprian Hord

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinz─âtoare ale unui rom├ón care a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali fa┼ú─â de Cluj sau Bucure┼čti. ÔÇ×M─â cost─â 10 euro pe noapteÔÇŁ
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social, dup─â cum spune chiar el. Patrik a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali comparativ cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinz─âtoare
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actri┼úa din ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť: ÔÇ×M-am ├«ndr─âgostit de Unsprezece ┼či am sim┼úit c─â vreau s─â fiu ca eaÔÇť
Actri┼úa Millie Bobby Brown spune c─â o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficial─â, c─âci ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť trateaz─â probleme reale ÔÇô spre exemplu, personajul pe care ├«l interpreteaz─â, Unsprezece, se confrunt─â cu ÔÇ×stresul posttraumatic ┼či traumele din copil─ârieÔÇť.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.