O formă de moderaţie politică

Publicat în Dilema Veche nr. 280 din 28 Iun 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Conservatorismul rom├ónesc este grevat de ipoteca a dou─â elemente care nu pot fi ignorate, ├«n momentul c├«nd s-ar realiza un posibil bilan┼ú, din unghi de vedere politic ┼či intelectual. ├Än primul r├«nd, o persistent─â critic─â de st├«nga a asociat ideile ┼či politicile conservatoare cu interesele unei clase opuse "progresului" ┼či ├«nfeudate "reac┼úiunii" " este vorba de mo┼čierime ┼či de marea proprietate. ├Än al doilea r├«nd, postcomunismul ├«nsu┼či a complicat ┼či mai mult posteritatea acestei linii politice, introduc├«nd, gra┼úie uzurp─ârii intelectuale girate de Dan Voiculescu, un tip de complicitate maculant─â. De aici, reticen┼úa asum─ârii publice a unei identita┼úi de natur─â conservatoare, ├«n m─âsura ├«n care riscul unei confuzii terminologice ┼či politice ar fi fost unul evident. ┼×i totu┼či, dincolo de strategii de apropriere lipsite de onestitate, dincolo de propria sa "legend─â neagr─â" imaginat─â de liberalii radicali sau de comuni┼čtii rom├óni, conservatorismul se ├«ntemeiaz─â, ├«n cazul rom├ónesc, pe o tradi┼úie care mizeaz─â pe valorile duble ale modera┼úiei ┼či gradualismului. Prin ceea ce a avut mai profund, conservatorismul rom├ónesc a generat, p├«n─â ├«n pragul anului 1938, un tip de filozofie politic─â ce a mizat, ├«n mod programatic, pe refuzul rupturii revolu┼úionare, ├«ncerc├«nd s─â ofere alternativa unei evolu┼úii ├«n economia c─âreia pre┼úuirea tradi┼úiei s─â joace un rol privilegiat. ├Änainte de a fi un set de locuri comune, vehiculat, dar prea pu┼úin analizat, conservatorismul rom├ónesc este parte din marele trunchi al liberalismului conservator occidental, trunchi ce include familiile intelectuale englez─â ┼či francez─â, de la Burke p├«n─â la Guizot ┼či "doctrinarii francezi". De aici, o form─â mentalitar─â care este afin─â celei occidentale " confrunta┼úi cu provocarea moderniz─ârii, conservatorii rom├óni au modelat o conduit─â public─â a c─ârei finalitate era adaptarea progresului la solul unei societ─â┼úi definite de propriile cutume ┼či practici institu┼úionale. Exemplul junimist este unul paradigmatic, c─âci relev─â poten┼úialul de echilibru, luciditate ┼či maturitate al unei analize ├«ntemeiate pe premisele liberalismului conservator european. ├Ämpotriva revolu┼úiei, dar ├«n favoarea constitu┼úionalismului, ├«mpotriva masific─ârii politice, dar insist├«nd asupra virtu┼úilor guvern─ârii descentralizate ┼či libere: temele junimiste s├«nt teme liberal-conservatoare clasice. A┼čadar, ceea ce momentul actual impune, ├«n ordine intelectual─â, este abandonarea poncifelor pe care deceniile de comunism le-au pus ├«n circula┼úie, creion├«nd imaginea unui conservatorism rom├ónesc ├«nchistat, ruginit ┼či lipsit de orizont ├«n reflec┼úia sa politic─â. Se poate argumenta c─â, de la Titu Maiorescu la Ioan C. Filittti ┼či N. Iorga, mi┼čcarea conservatoare, plural─â intelectual, a r─âmas fidel─â unui spirit care poate inspira un tip de g├«ndire conservatoare, ├«n datele Rom├óniei de ast─âzi. Rezerva fa┼ú─â de marile planuri de societate imaginate ra┼úional ┼či cu ignorarea realit─â┼úii, accentul pus pe un patriotism ├«n marginile adev─ârului s├«nt m─ârcile unui conservatorism care ├«┼či are r─âd─âcinile ├«nfipte ├«n aceast─â experien┼ú─â auhohton─â, ├«ntins─â pe aproape ┼čapte decenii. ┼×i aceasta cu at├«t mai mult cu c├«t intervalul comunist a confirmat ipoteza burkeean─â, valid├«nd viziunea unei Revolu┼úii ca ritual demonic. ├Äntre tradi┼úia local─â a modera┼úiei ┼či profilul liberalismului conservator occidental, conservatorismul rom├ónesc poate aspira s─â ofere o alternativ─â la modelul de dezvoltare al Rom├óniei de dup─â decembrie 1989. Sugestiile unei politici la scar─â uman─â, ├«n prelungirea viziunii lui Wilhelm Ro├â┬źpke, trimit la redimensionarea proiectului politic ┼či intelectual. Proprietatea ┼či difuzarea ei reprezint─â singurul antidot la extinderea pauperiz─ârii, ca surs─â a populismului. Imaginea revelioanelor ┼či a mitei electorale, ├«n anii din urm─â, este indisociabil─â de aceast─â extindere necontrolat─â a mizeriei umane. S─âr─âcia " ┼či aceasta este o tem─â liberal-conservatoare " r─âpe┼čte omului demnitatea, reduc├«ndu-l la stadiul de fiin┼ú─â decerebrat─â ce populeaz─â s─ârb─âtorile politice ocazionale. Proprietatea este cea care ├«i d─â un sens existen┼úei, oferind o cale de vertebrare interioar─â. Domnia legii devine elementul capital de structurare a unei societ─â┼úi. Previzibilitatea, eliminarea arbitrariului statal, limitarea patronajului politic s├«nt teme de pe o agend─â conservatoare. Din aceast─â reinventare a comunit─â┼úii, prin abandonarea populismului, se na┼čte, ├«n mod organic, un nou patriotism, centrat pe ata┼čamentul fa┼ú─â de conunitatea local─â ┼či imun la seduc┼úia tiraniei ┼či a xenofobiei. Recitite ast─âzi, pledoariile lui P. P. Carp ┼či Titu Maiorescu ├«n favoarea autonomiei locale rezoneaz─â cu un fond contemporan. Populismul se va servi, inevitabil, de un stat corupt ┼či fragmentat, ├«n fibra c─âruia descentralizarea ┼či sensul patriotismului s─â fie descurajate. Pauperizarea este dublat─â, previzibil, de tenta┼úia resuscit─ârii na┼úionalismului tribal. ├Än acest punct al evolu┼úiei spiritului public, linia liberal-conservatoare poate invoca un trecut al reflec┼úiei conservatoare rom├óne┼čti. Junimismul este c─âr─âmida pe care se poate ridica o nou─â comunitate politic─â. Una care s─â privilegieze decen┼úa ├«n fa┼úa delirului demagogic, aspir├«nd la modera┼úie, patriotism ┼či domnia legii. Ioan Stanomir este profesor universitar la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice a Universit─â┼úii Bucure┼čti. A publicat mai multe volume individuale ┼či colective, unele dintre ele trat├«nd tematica conservatorismului: Reac┼úiune ┼či conservatorism (2000); Con┼čtiin┼úa conservatoare (2004); Spiritul conservator " de la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008).

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.