Criza politică: o problemă de design instituţional

Publicat în Dilema Veche nr. 449 din 20-26 septembrie 2012
Criza politică: o problemă de design instituţional jpeg

Constitu┼úia Rom├óniei ├«┼či datoreaz─â originea unui moment politic special, a c─ârui natur─â ┼či-a pus amprenta pe design-ul ei institu┼úional. Adunarea constituant─â care a dezb─âtut textul Legii Fundamentale era dominat─â, cu o majoritate de dou─â treimi dintre mandate, de o mi┼čcare politic─â, Frontul Salv─ârii Na┼úionale, de unde ┼či absen┼úa unui real dialog ├«ntre majoritate ┼či opozi┼úie, ├«n cadrul operei de inginerie constitu┼úional─â. La 1991, Constitu┼úia noastr─â ├«ntruchipa proiectul politic al partidului-stat dirijat de Ion Iliescu. Simbolic, ├«n anul 2003, c├«nd se realizeaz─â singura revizuire de p├«n─â acum a Legii Fundamentale, un alt partid continuator al Frontului, condus de aceast─â dat─â de Adrian N─âstase, gestioneaz─â opera de amendare a textului.

Modelul pentru care a optat Constitu┼úia Rom├óniei a fost descris ca fiind unul inspirat de Legea Fundamental─â a celei de-a V-a republici franceze de la 1958 ┼či 1962. ├Än realitate, design-ul rom├ónesc se abate semnificativ de la principiile constitu┼úionale franceze, iar ceea ce s-a n─âscut la 1991 ┼či 2003 este un tipar semipreziden┼úial ambiguu ┼či instabil, care nu ofer─â solu┼úii de gestionare a crizelor ce decurg din coabitarea la nivelul puterii executive. Profilul institu┼úiei preziden┼úiale nu se suprapune peste cel al institu┼úiei similare din Fran┼úa, iar compara┼úiile dintre cele dou─â regimuri constitu┼úionale s├«nt irelevante, de la un punct ├«ncolo.

├Än acela┼či timp, ceea ce face construc┼úia constitu┼úional─â din Rom├ónia instabil─â ├«n momente de criz─â este absen┼úa unor r─âspunsuri la c├«teva interoga┼úii fundamentale. ├Än ce mod se poate elimina confruntarea dintre pre┼čedinte, parlament ┼či guvern, ├«n circumstan┼úele unei coabit─âri ce degenereaz─â, prin dizolvarea Camerelor? Solu┼úia Constitu┼úiei noastre, evident impracticabil─â, elimin─â oportunitatea reprezentat─â de alegerile parlamentare anticipate. ├Än mod simetric, Constitu┼úia Rom├óniei ofer─â Camerelor un instrument cu poten┼úial de subminare a echilibrului constitu┼úional, respectiv suspendarea din func┼úie a ┼čefului de stat. Recursul la aceast─â procedur─â, astfel cum indic─â ┼či evolu┼úiile din iulie 2012, este de natur─â s─â accentueze o tensiune ┼či a┼ča dificil de gestionat.

Se poate spune c─â actuala Constitu┼úie nu propune o cale de ie┼čire din fund─âtura reprezentat─â de paroxismul confrunt─ârilor dintre pre┼čedinte ┼či Guvern. ┼×i aceasta cu at├«t mai mult cu c├«t aceast─â ├«nfruntare dintre prim-ministru ┼či pre┼čedinte implic─â, natural, Camerele. Din s├«nul Parlamentului, Guvernul ├«┼či extrage legitimitatea ce ├«i permite s─â atace pozi┼úia de┼úinut─â de pre┼čedinte. Ordonan┼úele de Urgen┼ú─â, de care actualul Cabinet a uzat dincolo de limitele pruden┼úei politice, transform─â guvernul ├«n de┼úin─âtor al prerogativelor executive ┼či legislative, simultan.

├Än m─âsura ├«n care actuala criz─â, de o gravitate f─âr─â precedent, va fi dep─â┼čit─â, o reg├«ndire a cadrului constitu┼úional se impune cu necesitate. ┼×i poate c─â unica alternativ─â la perpetuarea ┼či exacerbarea conflictelor este curajul de a miza pe virtu┼úile unei noi Constitu┼úii, care s─â refondeze republica ┼či s─â acorde cet─â┼úenilor capacitatea de control asupra elitei lor politice. 

Ioan Stanomir este profesor la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice, Universitatea Bucure┼čti, specialist ├«n drept constitu┼úional. Cea mai recent─â carte, publicat─â ├«mpreun─â cu Radu Carp: Limitele Constitu┼úiei. Despre guvernare, politic─â ┼či cet─â┼úenie ├«n Rom├ónia, Editura C.H. Beck, 2008. 

Foto: L. Muntean

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.