R.P. Chineză, Hong Kong şi noul totalitarism

Publicat în Dilema Veche nr. 861 din 8 - 14 octombrie 2020
R P  Chineză, Hong Kong şi noul totalitarism jpeg

După 1989, atunci cînd lichidarea imperiului sovietic a marcat capătul de linie al experimentului ce debutase la 1917, un consens al optimismului oocidental părea să acrediteze teza victoriei definitive a democraţiei liberale asupra concurenţilor săi totalitari. Libertatea, statul de drept, proprietatea privată erau temeliile pe care o nouă ordine globală avea să se clădească. În acest peisaj, profilul R.P. Chineze era înscris sub acelaşi semn al încrederii în viitor. În pofida represiunii teribile din 1989, în pofida absenţei relaxării monopolului deţinut de partidul unic, regimul de la Beijing deţinea, în ochii celor care îmbrăţişau această perspectivă, resursele pe care o viitoare transformare putea să se sprijine.

Iar retrocedarea fostei colonii Hong Kong, imaginată în termenii unui acord sino-britanic şi realizată efectiv în 1997, era parte din acest efort de a construi o soluţie care să armonizeze, pragmatic, unicitatea acestui teritoriu şi sistemul comunist al Chinei Populare. Ceea ce R.P. Chineză accepta era continuitatea unui regim legal şi instituţional, cel din Hong Kong, sistem care, dacă nu era democratic, îndeplinea criteriile domniei legii. Sloganul „O ţară, două sisteme” transcria, în termenii propagandei, această concesie pe care guvernul comunist o făcea locuitorilor din acest teritoriu.

Dar ceea ce a devenit clar, odată cu trecerea timpului, era existenţa limitelor impuse acestui aranjament. Comuniştii chinezi nu au intenţionat, nici un moment, să facă din Hong Kong imaginea unui posibil viitor al Chinei înseşi, ci dimpotrivă, au recurs, constant şi tenace, la măsuri menite să erodeze garanţiile de care teritoriul dispunea. Nu China se îndrepta spre democraţia limitată şi domnia legii din Hong Kong, ci fosta colonie era remodelată, direct şi indirect, spre a se reproduce tiparul de arbitrar comunist de la Beijing. Scenariul unei autonomii protejate cu bună-credinţă a fost doar o concesie tactică, specifică diplomaţiei totalitare.

Recentele evoluţii legislative din Hong Kong, evoluţii care au generat proteste pe scară largă şi un val de mobilizare civică impresionantă, fac parte din această serie istorică de domesticire a fostei colonii, prin impunerea de schimbări ce elimină, de jure şi de facto, întregul edificiu al statului de drept. Ingerinţele tot mai brutale ale Puterii de la Beijing accelerează procesul de normalizare totalitară.

Drama fostei colonii, confruntată cu perspectiva reducerii sale la o provincie guvernată dictatorial, prin lichidarea pluralismului politic şi civic, este inseparabilă de evoluţia însăşi a regimului de la Beijing. Infirmînd optimismul naiv al celor care sperau că expansiunea economică va avea ca efect o relaxare ideologică, R.P. Chineză devine, sub mandatul actualei conduceri de partid şi de stat, imaginea redutabilă a unui totalitarism ce combină capitalismul de stat, supravegherea de tip orwellian şi agresivitatea imperialistă.

Exerciţiul în care este angajat regimul comunist chinez este acela de a permite, prin recursul la tehnologia sofisticată, reinventarea arhitecturii totalitare, în contextual erei digitale. Drepturile omului sînt, pentru cei care decid destinele Chinei populare, nu doar expresia imperialismului occidental, dar şi un atentat la suveranitatea nelimitată a statului însuşi. Asemeni URSS, R.P. Chineză refuză să accepte dimensiunea naturală şi inalienabilă a drepturilor individuale, recurgînd la o strategie ce îmbină relativismul cultural şi agresivitatea suveranistă.

R.P. Chineză este, aşadar, întruchiparea acestui totalitarism reloaded ce intenţionează să înfrunte democraţia liberală şi sistemul modelat în jurul Statelor Unite. Brutalitatea cu care Hong Kong este domesticit indică, în egală măsură, care ar fi tratamentul aplicat Taiwanului. Existenţa unui al doilea stat chinez, guvernat constituţional, este proba elocventă a imposturii comuniste înseşi: nu există o inevitabilitate a îndrumării spre totalitarism a poporului chinez. Iar Taiwanul este dovada acestei capacităţi extraordinare de evoluţie democratică.

Ostilitatea faţă de libertatea individuală (ostilitate ce coexistă cu tacticile criminale utilizate împotriva uigurilor sau tibetanilor, ca şi împotriva unor comunităţi religioase socotite ca indezirabile) devine temelia politicii interne şi externe a R.P. Chineze. Energia cu care guvernanţii comunişti se dedică represiunii, supravegherii şi controlului social este formidabilă şi ea este însăşi raţiunea de a fi a statului totalitar. Partidul unic şi capitalismul de stat sînt pilonii acestei formule agresive şi imperialiste.

Pandemia a relevat, dramatic, natura conspirativă şi represivă a regimului chinez. Secretul şi propaganda au fost feţele acestei tentative de a exonera de răspunderea declanşării unei stări globale de urgenţă sanitare statul chinez. În România, ca şi aiurea, tovarăşii de drum ai R.P. Chineze au participat, entuziast, la promovarea imundă a minciunii oficiale confecţionate de Beijing.

Soarta comunităţii din Hong Kong este anticiparea posibilului viitor ivit din hegemonia chineză. Pluralismul şi domnia legii vor fi fost eliminate, înlocuite fiind cu tirania unei cleptocraţii vorace şi omnipotente. Inerţia noastră colectivă în faţa acestei ameninţări nu este decît un nou conciliatorism. Şi, ca şi acela din anii ʼ30, el va fi semnul slăbiciunii de care totalitarismul reinventat al R.P. Chineze va profita. Lecţia lunilor din urmă merită reamintită, ca un avertisment.

Ioan Stanomir este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Nord Stream FOTO Shutterstock jpg
Germania, anchetă comună cu Danemarca și Suedia privind situația de urgență de la Nord Stream
Ministrul german de interne, Nancy Feser, a remarcat că toate dovezile vorbesc în favoarea sabotajului asupra conductelor de gaz.
Serghei Kisliţia
Rusia, comparată cu o tumoare canceroasă de către reprezentantul Ucrainei la ONU
Reprezentantul Ucrainei la ONU, Serhii Kisliția, a comparat Rusia cu o „tumoare canceroasă” după ce s-a opus, în Consiliul de Securitate al ONU, adoptării unui proiect de rezoluție care condamnă anexarea a patru regiuni ucrainene.
 Tanc T-80 al Miliției Republicii Populare Lugansk FOTO Profimedia
Putin este gata să sacrifice regiunea Lugansk pentru a păstra sudul Ucrainei
Înfrângerea armatei ruse la Lîman și apărarea în general insuficientă a părții de nord-est a frontului arată că pentru Putin este mult mai important să păstreze sudul Ucrainei. Aceasta a fost concluzia la care au ajuns experții americani.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.