Modele, solitudine și solidaritate

Publicat în Dilema Veche nr. 371 din 24-30 martie 2011
Cui nu i pas─â? jpeg

Dincolo de lamenta┼úii ┼či de impreca┼úii, impactul pe care noile medii de comunicare ├«l au asupra manierei ├«n care se modeleaz─â con┼čtiin┼úa individual─â ├«n postmodernitate nu poate fi subestimat. Celor care au cunoscut, ├«nainte de fascina┼úia comunic─ârii online, doar farmecul epistolelor ┼či al c─âr┼úilor de h├«rtie, aceast─â m├«ndr─â lume nou─â le poate ap─ârea ca un amestec bizar de baroc ┼či kitsch. Fream─âtul este mai important dec├«t tihna, iar aten┼úia este abandonat─â ├«n favoarea rapidit─â┼úii cu care este ingurgitat─â informa┼úia.

Mi se pare, ├«n aceste clipe, mai mult ca oric├«nd, c─â asumarea experien┼úelor istorice trecute este crucial─â ┼či decisiv─â ├«n procesul de articulare al r─âspunsului la provocarea pe care o ipostaziaz─â, cultural, aceast─â modernitate accelerat─â. Nu s├«ntem primii care s─â aib─â sentimentul unei ie┼čiri a istoriei din ┼ú├«┼ú├«ni, sub presiunea unor schimb─âri spectaculoase. Bunicilor no┼čtri, at├«t c├«t ne putem imagina ┼či putem recupera din textele contemporane lor, trecerea de la un Vechi Regat tihnit la proteica Rom├ónie interbelic─â a jazz-ului le va fi ap─ârut ca un seism mentalitar. Dup─â cum, mult mai aproape de noi, emergen┼úa unei culturi rock ┼či contestatare a fost ├«nt├«mpinat─â, eufemistic vorbind, cu destul─â re┼úinere de cei mai ├«n v├«rst─â: reascultate ast─âzi, c├«teva dintre c├«ntecele Phoenix-ului vorbesc despre aceast─â necesitate de dep─â┼čire a blocajului dintre genera┼úii.

A┼čadar, odat─â ce am stabilit c─â mica noastr─â lume nu este prima care s─â fi experimentat o traum─â identitar─â, atingerea echilibrului este un obiectiv care nu mai are nimic utopic. Diferen┼úa este dat─â de modul ├«n care gestion─âm capacitatea de a opta ├«ntre diferite produse culturale: prin telecomand─â sau mouse, navigarea ├«ntre registre intelectuale aflate ├«n tensiune ireconciliabil─â este realizabil─â ┼či con┼úine o doz─â de raportare ludic─â. Prizonieri ai unui univers care mizeaz─â pe comercial ┼či atractivitatea cool, s├«ntem obliga┼úi s─â identific─âm ni┼ča pe care o vom ocupa, la nivelul imaginarului cultural. Distinc┼úia dintre cultura ├«nalt─â ┼či cea popular─â, alt─âdat─â u┼čor de trasat, las─â locul unei multitudini de fracturi ┼či clivaje intelectuale. Alegerea presupune plasarea ├«ntr-un teritoriu ale c─ârui reguli s├«nt decelabile f─âr─â dificultate, stilistic ┼či antropologic.

O singur─âtate a alerg─âtorului de curs─â lung─â ÔÇô deta┼čarea de modelele pe care televiziunea le impune este posibil─â, cu condi┼úia ca persoana care alege s─â savureze gustul situ─ârii ├«n contra curentului ┼či s─â se a┼čeze, confortabil, ├«n pielea aceluia care apar┼úine unei minorit─â┼úi intelectuale. Cultura ├«nalt─â ÔÇô sau ceea ce unii critici culturali par s─â desemneze sub aceast─â etichet─â conceptual─â ÔÇô nu are nimic din aerul vetust asociabil la prima vedere cu ea: urm─ârind, ├«n urm─â cu ceva vreme, un miraculos documentar BBC dedicat operei italiene, am retr─âit o bucurie care nu este ├«n nici un fel scor┼úoas─â ┼či snoab─â. Atunci c├«nd actorul englez Stephen Fry (cunoscut ini┼úia┼úilor ├«n arcanele seriei Black Adder) porne┼čte ├«n c─âutarea unui Wagner personal, travaliul exegetic este dublat de accesibilitatea superioar─â a produsului cultural ce educ─â f─âr─â a plictisi. Dac─â exist─â o lec┼úie ├«n aceste dou─â exemple britanice, ea ar putea fi rezumabil─â f─âr─â dificultate ├«n nevoia de a retraduce, pentru gustul celor de ast─âzi, gramatica ┼či vocabularul culturii occidentale de la care ne revendic─âm, ├«n calitate de europeni.

Aceast─â pedagogie superioar─â este punctul de plecare ├«n efortul de a duce mai departe o linie care risc─â s─â fie ├«ntrerupt─â de asaltul mediocrit─â┼úii mediatice ┼či al vulgarit─â┼úii. Oamenii-carte ai lui Ray Bradbury se confrunt─â, ast─âzi, cu noii pompieri care ard volume ├«n numele vandabilit─â┼úii, al ratingului sau al ideologiei. Celebrarea prostului gust, ├«n numele falsei democra┼úii mediatice, evacueaz─â din dezbaterea public─â de la noi temele ├«n jurul c─ârora se pot organiza polemicile robuste ┼či fecunde. Familiaritatea cu agresivitatea verbal─â, canonizarea manelistului ca emblem─â de succes social, ostilitatea fa┼ú─â de art─â ┼či obstina┼úia cu care este torturat─â limba rom├ón─â s├«nt simptomele unei patologii pe care nu o mai putem socoti ca fiind nesemnificativ─â. 

Lamenta┼úiile ├«n marginea extinderii modernit─â┼úii ├«mping ├«n plan secund realitatea responsabilit─â┼úii individuale ┼či comunitare. Tehnica nu este, ├«n sine, cauza expansiunii r─âului cultural din jurul nostru: accesibilitatea informa┼úiei, posibilitatea de a interoga nivele de cunoa┼čtere f─âr─â precedent ├«n trecut s├«nt proba faptului c─â doar liberul arbitru uman poate converti ├«n instrument de perfec┼úionare uneltele pe care contemporaneitatea ni le ofer─â. Solidaritatea ┼úesut─â ├«n jurul ideilor poate fi barajul care s─â opreasc─â avansul acestei formule ├«ntemeiate pe sinteza de populism ┼či cinism mediatic. Cartea, muzica, tablourile, filmele s├«nt c─âr─âmizile pe care se fondeaz─â arhitectura unei existen┼úe umane care nu se rezum─â la dimensiunea ei biologic─â. Asemeni oamenilor-carte ai lui Bradbury, avem nevoie de curajul solitudinii ┼či al solidarit─â┼úii. Negocierea unei rela┼úii echilibrate cu istoria ├«n accelerare este posibil─â prin ├«nsumarea firescului pe care fiecare gest individual ├«l con┼úine. Agresivitatea mediatic─â poate avea drept antidot ├«ncrederea ├«n durata lung─â ┼či ├«n supravie┼úuirea spiritului.

Ioan Stanomir este scriitor ┼či profesor la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice a Universit─â┼úii Bucure┼čti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Teodoreanu reloaded (├«n colaborare cu Angelo Mitchievici), Editura ART, 2011.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.