Paradoxalul populism românesc

Publicat în Dilema Veche nr. 662 din 27 octombrie - 2 noiembrie 2016
Paradoxalul populism românesc jpeg

Privit din unghiul evolu┼úiilor europene, peisajul politic rom├ónesc apare ca unul lini┼čtitor, lipsit fiind de extravagan┼úa retoric─â a populi┼čtilor ce asalteaz─â continentul. ├Än Rom├ónia, s-ar p─ârea, familiile europene nu s├«nt confruntate cu provocarea pe care o ├«ntruchipeaz─â, dramatic, Frontul Na┼úional ├«n Fran┼úa.

Dincolo de aceast─â constatare elementar─â, istoria populismului rom├ónesc este una remarcabil─â prin natura ei proteic─â. Iar evolu┼úia acestui curent ce sfideaz─â clivajele tradi┼úionale, apel├«nd la na┼úiunea pe care o flateaz─â vulgar, este legat─â de cariera unor personalit─â┼úi care au dominat, r├«nd pe r├«nd, aproape dou─â decenii de via┼ú─â rom├óneasc─â: Corneliu Vadim Tudor, Gheorghe Funar ┼či Dan Diaconescu.

S├«nt, acestea, trei nume ├«n care se poate citi povestea cre┼čterii ┼či descre┼čterii populismului rom├ónesc clasic. Fiecare ilustreaz─â capacitatea lui de a apela la un bazin de emo┼úii ┼či de fobii care ├«l face redutabil. Biografia lui Vadim Tudor este, ├«n ordine istoric─â, cea mai puternic legat─â de stratul ceau┼čist al acestui populism rom├ónesc. Odat─â cu Rom├ónia Mare, partidul ┼či revista, urile tranzi┼úiei au avut un vehicol de exprimare, ├«n vreme ce fesenismul a beneficiat de un aliat, incomod, cu care s-a aflat ┼či ├«ntr-o coali┼úie de guvernare ├«n mandatul de premier al lui Nicolae V─âc─âroiu. Momentul de apoteoz─â al lui Vadim, alegerile preziden┼úiale din 2000, este cel care a permis re├«ntronarea lui Ion Iliescu ÔÇô iat─â un detaliu deloc nesemnificativ. Epuizarea Partidului Rom├ónia Mare ┼úine de o dinamic─â istoric─â ┼či de un nivel al degrad─ârii biologice a Conduc─âtorului ├«nsu┼či.

Din aceea┼či materie a ceau┼čismului provine ┼či Gheorghe Funar. Omul care este, ├«n anul de gra┼úie 2016, un exponat bizar de patologie intelectual─â, privit cu condescenden┼ú─â ironic─â, a mobilizat, timp de un deceniu, magma na┼úionalismului tribal ┼či izola┼úionist din Transilvania. Cariera sa de primar al Clujului este dominat─â de acest timbru populist, ├«n care egalitarismul ┼či demagogia social─â se ├«nt├«lnesc cu autarhia xenofob─â.

Cel de-al treilea nume ├«n aceast─â list─â populist─â istoric─â, Dan Diaconescu, este croit din aluatul tulbure ┼či grotesc al ┼čantajului mediatic. Drumul s─âu, de la moderator excentric la ┼čef de partid cu vot masiv ├«n alegerile din 2012, este ilustrarea, balzacian─â, a unui cursus honorum rom├ónesc. Al s─âu Partid al Poporului, aspir├«nd indezirabilii din marile partide, s-a hr─ânit din energia toxic─â exploatat─â cu str─âlucirea unui Berlusconi de mahala. Pr─âbu┼čirea sa a ├«nsemnat ┼či pr─âbu┼čirea partidului ÔÇô din grupul s─âu parlamentar nu a mai r─âmas, p├«n─â ast─âzi, nimic.

Exist─â, ├«ns─â, un partid hegemonic care a ┼čtiut, ├«n aceste decenii, s─â ├«┼či aproprieze acest poten┼úial de vot populist, ├«nzestrat fiind ┼či cu redutabilul instrument al domina┼úiei locale de natur─â feudal─â, iar acesta este PSD. Anii de dup─â 2012 au probat aceast─â ├«nclina┼úie populist─â a PSD. ├Än Victor Ponta, Rom├ónia a avut un ┼čef de guvern versatil ┼či imoral, preg─âtit s─â anexeze nominalei sale social-democra┼úii exaltarea na┼úionalist─â. A sa ÔÇ×m├«ndrie de a fi rom├ónÔÇť este efigia acestui delir populist, cu nimic mai dezgust─âtor dec├«t cel al unui alt Victor, Viktor Orb├ín. Alipirea, fie ┼či conjunctural─â, a lui Ponta la proiectul PRU al lui Bogdan Diaconu nu este un accident, ci o alegere con┼čtient─â.

Populismul rom├ónesc este definit, a╚Öadar, de aceast─â paradoxal─â absen┼ú─â/prezen┼ú─â. Lipsit, acum, de un partid semnificativ care s─â ┼či-l asume ├«n mod deliberat, cu ┼čanse de reu┼čit─â politic─â, el intr─â ├«n compozi┼úia ideologic─â a identit─â┼úii PSD, ca un ingredient central. Critica pe care Liviu Dragnea a realizat-o, ├«n Parlament, la adresa cabinetului Ciolo┼č este una prin excelen┼ú─â populist─â. Opozi┼úia dintre ÔÇ×oamenii de aiciÔÇť ┼či ÔÇ×veneticiiÔÇť tehnocra┼úi are o t─âietur─â intelectual─â populist─â. Triumful doamnei Firea la Prim─âria General─â a Capitalei este reu┼čita acestui populism hegemonic al PSD. Viitorul populismului rom├ónesc este inseparabil de viitorul PSD. 

Ioan Stanomir este profesor la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice, Universitatea din Bucure┼čti, specialist ├«n drept constitu┼úional. Cea mai recent─â carte a sa este Sfinxul rus, Editura Adenium, 2015.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.