Un scurt excurs istoric

Publicat în Dilema Veche nr. 738 din 12-18 aprilie 2018
Un scurt excurs istoric jpeg

Arta oratoric─â este, ├«n vremurile moderne, o fiic─â a parlamentarismului. ├Än acest spa┼úiu modelat istoric de votul cenzitar ┼či de voca┼úia persuasiunii, oratorul este prezen┼úa ├«n jurul c─âreia se ┼úese legenda. Discursurile sale s├«nt urm─ârite, iar ├«n personalitatea lui se simte ceva din fibra majestuoas─â a ├«nainta┼čilor greci sau latini. Cuv├«ntul ├«┼či atinge, ├«n acest context unic, pozi┼úia sa de maxim─â expresivitate. Politica de secol XIX este o politic─â a discursurilor: alocu┼úiunea public─â devine genul care se cere cultivat de to┼úi cei care aspir─â la un cursus honorum.

Rom├ónia de dinainte de 1914 nu face excep┼úie de la aceast─â regul─â a centralit─â┼úii elocin┼úei. De la av├«ntul, uneori ridicol, al pa┼čopti┼čtilor p├«n─â la rigoarea unor Maiorescu sau P.P. Carp, claviatura stilistic─â este impresionant─â. Ini┼úierea ├«n politic─â ├«nseamn─â ini┼úierea ├«n stilul menit s─â o exprime. Geniul lui Caragiale a ├«ncadrat, neiert─âtor, elanul celor pe care be┼úia de cuvinte ├«i ├«ndruma spre piscuri de expresivitate involuntar─â. Dar, dincolo de aceste desene sarcastice, epoca de aur a oratoriei noastre ajunge la cap─âtul ei odat─â cu Vechiul Regat. Simbolic, c├«ntecul de leb─âd─â este epoca neutralit─â┼úii ┼či a r─âzboiului. ├Än Take Ionescu ┼či ├«n Iorga, patriotismul mesianic ├«┼či afl─â o ├«ntruchipare memorabil─â. La finele de an 1918, Unirea cea Mare ├«nseamn─â ┼či alocu┼úiunea lui Iuliu Maniu, dedicat─â formul─ârii unui ├«ntreg program regenerativ: stilul transilv─ânean al sobriet─â┼úii atice se reg─âsea ├«n acele cuvinte istorice rostite la Alba Iulia.

Ca ┼či ├«n Occident, declinul oratoriei este, ├«n Rom├ónia, inseparabil de ascensiunea totalitar─â. Noile forme ├«n care se toarn─â sensibilitatea postbelic─â prefer─â, la dreapta ca ┼či la st├«nga radical─â, vorba dur─â, l─âtrat─â, amenin┼ú─âtoare, ce ├«ndeamn─â la eliminarea adversarului. Democra┼úiile, de partea lor, redescoper─â, salutar, puterea cuv├«ntului ├«n libertate, spre a se ap─âra ┼či spre a se mobiliza. Interven┼úiile lui Franklin Delano Roosevelt ┼či oratoria romantic─â a lui Churchill s├«nt semnele acestei energii a ideilor. Opozi┼úia dintre totalitarism ┼či democra┼úie este ┼či o opozi┼úie dintre dou─â maniere de a imagina discursul public.

Prin comunism, RPR ┼či RSR intr─â ├«n vremea discursului ca invita┼úie la crima de stat ┼či delir demagogic. Oratoria comunist─â este parte din genul literaturii de partid. Cli┼čeizat─â ┼či agresiv─â, ea reduce limba la un set de formule repetate ritual, spre a convoca ura ┼či spre a trezi resentimente. Ambi┼úia lui Nicolae Ceau┼čescu de a fi un g├«nditor global este inseparabil─â de vigoarea cu care mobilizeaz─â imaginarul lingvistic al revolu┼úiei: grotescul s─âu este un grotesc stalinist.

Politicienii no┼čtri de ast─âzi se ivesc pe acest sol istoric cur─â┼úat de reperele educa┼úiei clasice ┼či ale elegan┼úei oratorice. Odat─â cu dispari┼úia celor care, asemeni lui Corneliu Coposu sau Ion Ra┼úiu, duceau mai departe o tradi┼úie, discursul public este ├«ndatorat sintezei de demagogie intelectual─â ┼či de primitivism lexical. Cuv├«ntul nu mai are elegan┼ú─â, cuv├«ntul este maltratat, desfigurat, aruncat ├«n frazele ce s├«nt populate de anacoluturi.

├Än Rom├ónia anului de gra┼úie 2018, oratoria politic─â este un gen extinct. Post─ârile de pe Facebook au luat locul argumentelor elaborate. Scurte ┼či pline de miez, ele s├«nt menite a transmite pastila accesibil─â electoratului. ├Än platourile Antenei 3 sau ale RTV, limba rom├ón─â este redus─â la o emisie verbal─â incontinent─â, ├«n fluxul c─âreia se pot recunoa┼čte locurile comune ale propagandei de partid. Iar atunci c├«nd Guvernul Rom├óniei este prezidat de o personalitate pentru care desfigurarea cuvintelor apare ca impuls natural, ciclul istoric al degrad─ârii discursului se ├«nchide, sub semnul mediocrit─â┼úii intelectuale ┼či al demagogiei. Epitaful de pe piatra tombal─â a oratoriei este scris prin acest triumf al imposturii, absolut, teribil ┼či aparent de neoprit. 

Ioan Stanomir este profesor la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice, Universitatea din Bucure┼čti, specialist ├«n drept constitu┼úional. Cea mai recent─â carte a sa este Rusia, 1917. Soarele ├«ns├«ngerat. Autocra╚Ťie, revolu╚Ťie ╚Öi totalitarism, Editura Humanitas, 2017.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.