Răspunsul e Da. Dar care-i întrebarea?

Publicat în Dilema Veche nr. 720 din 7-13 decembrie 2017
Răspunsul e Da  Dar care i întrebarea? jpeg

Referendumul este considerat a fi cea mai r─âsp├«ndit─â form─â de exercitare a democra┼úiei directe. Conform datelor sintetizate de Institutul Interna┼úional pentru Democra┼úie ┼či Asisten┼ú─â Electoral─â (IDEA) ├«n studiul The Global State of Democracy1, indicatorul ÔÇ×democra┼úie direct─âÔÇť este unul dintre pu┼úinii la care Rom├ónia ├«nregistreaz─â o valoare onorabil─â: se situeaz─â deasupra mediei Europei Centrale ┼či de Est, care la r├«ndul s─âu se situeaz─â deasupra mediei ├«ntregii Europe. Motivul acestei surprinz─âtoare clas─âri este abunden┼úa referendumurilor care au avut loc ├«n ultimul deceniu (patru na┼úionale, plus c├«teva locale).

Exist─â ├«ns─â unele dubii privind calitatea democra┼úiei exercitate prin (exces de) referendumuri. ├Än primul r├«nd, pentru c─â cet─â┼úeanul are posibilitatea de a influen┼úa doar unul din termenii deciziei: r─âspunsul la ├«ntrebare. ├Äntrebarea ├«ns─â┼či r─âm├«ne apanajul ale┼čilor s─âi. Cet─â┼úeanul nu are (aproape) niciodat─â dreptul s─â pun─â ├«ntreb─âri, adic─â s─â ini┼úieze un referendum.

Majoritatea Constitu┼úiilor statelor Uniunii Europene nu prev─âd posibilitatea ca cet─â┼úenii s─â ini┼úieze un referendum. Excep┼úiile s├«nt Bulgaria, Croa┼úia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Ungaria2. Situa┼úia din Rom├ónia, unde 500.000 de cet─â┼úeni pot ini┼úia procedura de modificare a Constitu┼úiei, nu se ├«ncadreaz─â aici: pentru a se ajunge la referendum, ini┼úiativa cet─âteneasc─â constituie doar o propunere, care trebuie s─â fie votat─â de dou─â treimi din num─ârul deputa┼úilor ┼či al senatorilor. Chiar ├«n situa┼úiile ├«n care cet─â┼úenii pot ini┼úia un referendum, posibilitatea punerii ├«n practic─â a acestui drept este drastic diminuat─â de condi┼úiile greu de ├«ndeplinit: num─âr mare de semn─âturi, obligativitatea culegerii lor dintr-un num─âr mare de unit─â┼úi administrative, timpul limitat ├«n care pot fi colectate.

A┼ča se face c─â, practic, cet─â┼úenii ajung rareori s─â formuleze ├«ntrebarea referendumului. Rolul lor, ├«n cadrul acestei forme de democra┼úie direct─â, se reduce la a r─âspunde prin Da sau Nu. Eventual, pot boicota, numai c─â ├«n majoritatea ┼ú─ârilor cvorumul nu e obligatoriu. Rolul activ revine, de fapt, demnitarilor ale┼či ÔÇô fie pre┼čedintele, fie Parlamentul ÔÇô, cu men┼úiunea c─â, ├«n unele ┼ú─âri (Austria, Danemarca, Estonia, Italia, Lituania, Slovenia), Opozi┼úia are ┼či ea dreptul de a ini┼úia un referendum consultativ.

Referendumul prezint─â un mare avantaj: acela c─â poate conduce la o decizie rapid─â, neechivoc─â, ├«nt─ârit─â de maxima legitimitate conferit─â prin sufragiul popular. Din p─âcate, nu ├«ntotdeauna el produce ┼či cea mai corect─â decizie. Motivul e simplu: el va reflecta opinia majoritar─â asupra unui subiect. Dar opinia majoritar─â este prin defini┼úie retrograd─â, pentru c─â deriv─â din sistemul de valori transmis ┼či ├«nsu┼čit de c─âtre grupurile care de┼úin puterea ├«n societate. Opinia majoritar─â este ├«ntotdeauna favorabil─â solu┼úiei simple ┼či restabilirii unei situa┼úii considerate ÔÇ×normal─âÔÇť ÔÇô deci conform─â normei. V─â imagina┼úi rezultatul unui referendum prin care soarta lui Iisus ar fi fost decis─â de concet─â┼úenii s─âi? Sau a lui Giordano Bruno? Sau, mai ├«n zilele ┼či pe meleagurile noastre, despre interzicerea stabilirii ├«n Rom├ónia a persoanelor de religie musulman─â? Despre portul v─âlului islamic ├«n institu┼úiile publice? Despre desfiin┼úarea imunit─â┼úii parlamentare? Despre r─âspunderea material─â a judec─âtorilor, ├«n cazul erorilor judiciare? Despre renun┼úarea la subven┼úionarea public─â a partidelor politice?

Dar s─â l─âs─âm supozi┼úiile. ├Än martie 2010, CCSB realiza un sondaj3 pe un e┼čantion na┼úional reprezentativ, la solicitarea Asocia┼úiei Pro-Democra┼úia. Una din ├«ntreb─âri suna astfel: ÔÇ×Dvs. a╚Ťi fi de acord cu organizarea unui referendum pentru reintroducerea pedepsei cu moartea?ÔÇť 50% din responden┼úi erau de acord cu organizarea referendumului; dintre ace┼čtia, 91% ar fi votat favorabil. A urmat: ÔÇ×Dvs. a╚Ťi fi de acord cu organizarea unui referendum pentru retragerea cet─â╚Ťeniei acelor persoane care ├«ncalc─â legea ├«n alte ╚Ť─âri ╚Öi aduc astfel deservicii Rom├óniei?ÔÇť 68% r─âspundeau afirmativ; dintre ace┼čtia, 94% ar fi votat favorabil. Urm─âtoarea ├«ntrebare a fost: ÔÇ×Dvs. a╚Ťi fi de acord cu organizarea unui referendum pentru retragerea cet─â╚Ťeniei acelor persoane care cer autonomia ╚Üinutului Secuiesc?ÔÇť 44% de acord, din care 89% ar fi votat pentru. Mai departe: ÔÇ×Dvs. a╚Ťi fi de acord cu organizarea unui referendum pentru pedepsirea cu ├«nchisoarea a acestor persoane care nu s├«nt de acord cu ├«nv─â╚Ť─âtura cre╚Ötin─â, care prezint─â atitudini critice la adresa religiei cre╚Ötin-ortodoxe ╚Öi a Bisericii Ortodoxe Rom├óne?ÔÇť 47% de acord, din care 88% ar fi votat pentru. Pentru rigoare, ├«ntreb─ârile au fost repetate, dup─â ┼čase luni, cu rezultate asem─ân─âtoare.

Ei bine, în condiţiile legislaţiei actuale, toate aceste ipotetice referendumuri ar fi fost validate. Transformarea deciziilor respective în legi ne-ar fi scos, fără îndoială, din Uniunea Europeană.

Politicienii ┼čtiu care s├«nt temele populare ┼či se folosesc de ele pentru a-┼či m─âri popularitatea. Uneori, chiar provoc├«nd referendumuri. A┼ča s-a procedat ├«n martie 2007, c├«nd pre┼čedintele ├«n func┼úie a declan┼čat, simultan ┼či ├«n acelea┼či sec┼úii cu primele alegeri pentru Parlamentul European, un referendum prin care ├«ncerca s─â impun─â alegerea parlamentarilor prin scrutin majoritar (ca ┼či la primari). Pe fondul impopularit─â┼úii alegerii parlamentarilor pe liste fixe de partid (ÔÇ×alege omul, nu partidulÔÇť), 81,4% din cei prezen┼úi au votat ÔÇ×DaÔÇť, ├«ns─â (a┼č spune, din fericire) nu a fost ├«ntrunit cvorumul de 50%, ├«n vigoare la acea dat─â. Este semnificativ faptul c─â prezen┼úa la referendum a fost de 26,5%, semnificativ mai mic─â dec├«t la alegerea parlamentarilor europeni (29,5%). Cu alte cuvinte, mai mult de jum─âtate de milion de aleg─âtori au boicotat referendumul. Un an mai t├«rziu, legea electoral─â a fost amendat─â, introduc├«ndu-se un sistem hibrid de scrutin uninominal cu distribu┼úie propor┼úional─â a mandatelor.

├Än Rom├ónia, toate referendumurile (cu excep┼úia celor pentru Constitu┼úie) au fost utilizate ├«n situa┼úiile tensionate ap─ârute ├«ntre pre┼čedinte ┼či Parlament.

Ideea referendumului ÔÇ×lipitÔÇť de alt scrutin aduce ini┼úiatorului avantajul de a impune pe agend─â o tem─â (nu neap─ârat legat─â de alegeri, cum a fost cazul ├«n 2007) la care majoritatea electoratului ader─â cu u┼čurin┼ú─â ┼či care se asociaz─â cu imaginea candidatului care o sus┼úine. Implicit, s├«nt ├«mpinse ├«n afara aten┼úiei subiecte care nu convin ÔÇô cu alte cuvinte, a impune agenda de campanie. A┼ča a fost ├«n 2009, c├«nd acela┼či pre┼čedinte s a folosit de imaginea negativ─â a Parlamentului ┼či a parlamentarilor. A ini┼úiat un referendum care propunea trecerea la un Parlament unicameral ┼či reducerea drastic─â a num─ârului parlamentarilor (practic, reproducea modelul grec), simultan cu scrutinul ├«n care candida pentru al doilea mandat. Cum imaginea parlamentarilor era (┼či este, ├«n continuare) preponderent negativ─â, ra┼úionamentul popular a func┼úionat f─âr─â ocoli┼čuri: mai pu┼úini parlamentari, organiza┼úi ├«n mai pu┼úine Camere, ├«nseamn─â mai bine. Nu a contat c─â (├«n sondajul CCSB citat mai sus), 77% din adul┼úi declarau c─â nu ┼čtiu de ce exist─â Camera superioar─â, iar peste 70% nu puteau cita nici o ┼úar─â cu Parlament bicameral sau citau ┼ú─âri cu sistem unicameral. De altfel, ├«n campania premerg─âtoare alegerilor a lipsit dezbaterea despre subiectul referendumului: con┼čtien┼úi c─â s-ar situa ├«mpotriva curentului, contracandida┼úii s-au ferit s─â abordeze frontal subiectul. De aceast─â dat─â, interesul mare fa┼ú─â de scrutinul principal a f─âcut posibil─â validarea referendumului, cu o prezen┼ú─â de 50,9%. ┼×i de aceast─â dat─â a existat un boicot explicit, din partea celor peste 600.000 de aleg─âtori care s-au prezentat la vot pentru alegerea pre┼čedintelui, dar nu ┼či pentru referendum.

Spuneam, la ├«nceput, c─â referendumul este cel mai r─âsp├«ndit dintre mecanismele democra┼úiei directe. Argumentele de mai sus m─â fac s─â cred c─â este ┼či cel mai vicios dintre ele. Alte mecanisme de realizare a democra┼úiei directe (complementar─â celei reprezentative) s├«nt deliberarea pe parcursul procesului decizional ├«n scopul ob┼úinerii consensului ┼či participarea cet─â┼úenilor la decizie, ├«n toate fazele ei (ini┼úiativa legislativ─â, evaluarea presta┼úiei demnitarilor etc.). ├Än epoca Internetului, punerea ├«n practic─â a unor mecanisme democratice care s─â asigure un control efectiv al cet─â┼úeanului asupra politicilor publice este tot mai facil─â ┼či mai r─âsp├«ndit─â. Din p─âcate, nu ┼či ├«n spa┼úiul politic rom├ónesc.

1. IDEA, https://www.idea.int/gsod-indices/#/indices/world-map

2. Sorin Cucerai, Democra╚Ťia direct─â ├«n statele membre UE, http://partide.amper.org.ro/ro/studiu-democratia-directa-in-u-e

3. http://kiseleff.ro/wp-content/uploads/ 2010/03/CCSB-Pro-Democratia.pdf 

Mircea Kivu este sociolog.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.