Proteste de strad─â: ghid de supravie╚Ťuire

Publicat în Dilema Veche nr. 356 din 9 - 15 decembrie 2010
Proteste de strad─â: ghid de supravie╚Ťuire jpeg

├Än civilizatele or─â┼čele occidentale au loc uneori proteste violente. Exist─â un anume tipic al acestor manifest─âri ┼či o anumit─â standardizare a r─âspunsului din partea for┼úelor de ordine (de exemplu, ├«n cazul manifesta┼úiilor antiglobaliste cu ocazia summit-urilor la care particip─â ┼čefii de state). Protestatarii folosesc ├«n general be┼úele pancartelor, arunc─â cu pietre ┼či merg p├«n─â la a-┼či fabrica coctailuri Molotov, cu care eventual incendiaz─â automobile ┼či baricade. La r├«ndul lor, poli┼úi┼čtii recurg la bastoane, la gaze lacrimogene, la tunuri cu ap─â ┼či, mai rar, la gloan┼úe de cauciuc. Jurnali┼čtii s├«nt ┼či ei instrui┼úi cum s─â se comporte ┼či de ce anume s─â se fereasc─â c├«nd au de f─âcut relat─âri ├«n astfel de ├«mprejur─âri.  

Undeva ├«n proximitatea Londrei, la o baz─â de antrenament a poli┼úiei, un instructor care ne ini┼úia ├«n tainele ÔÇ×tulbur─ârilor urbaneÔÇť ÔÇô ne-a spus ÔÇô printre altele, c─â ├«ntotdeauna pentru un jurnalist care n-are acreditarea ┼či protec┼úia poli┼úiei, ambele tabere pot fi la fel de periculoase. Nu doar de protestatarii violen┼úi trebuie s─â ┼čtie s─â se fereasc─â, ci ┼či de poli┼úie ┼či alte for┼úe de ordine, pentru c─â, ├«n astfel de cazuri, ┼či unii, ┼či al┼úii pot recurge la ilegalit─â┼úi ┼či violen┼úe ÔÇô condi┼úii ├«n care ziari┼čtii devin ni┼čte martori nedori┼úi.  

Situa┼úiile cele mai periculoase s├«nt c├«nd jurnali┼čtii, cameramanii sau foto-reporterii s├«nt prin┼či la mijloc, ├«ntre for┼úele combatante. Evident, nu orice miting degenereaz─â ├«n violen┼úe, dar jurnalistul avizat poate s─â prevad─â cumva apari┼úia acestora. Violen┼úa ÔÇô explicau instructorii englezi ÔÇô este ├«n aproape toate cazurile provocat─â de ni┼čte indivizi pu┼či la cale dinainte. Tocmai de aceea, ei pot fi detecta┼úi din timp. E vorba de grupuri semiorganizate care nu fac corp comun cu restul protestatarilor, indivizi cu preocup─âri vizibil diferite, forma┼úiuni compacte de b─ârba┼úi cam de aceea┼či v├«rst─â, care se disting ├«ntr-o  mul┼úime divers─â. Indivizii par a avea alt scop dec├«t acela de a-┼či revendica ├«n mod cinstit drepturile.  

Exist─â ┼či semnale la care jurnalistul trebuie s─â fie atent, atunci c├«nd ia interviuri unor protestatari mai rebeli sau unor lideri informali ai grupurilor violente. Dac─â cel ├«n cauz─â, abordat spontan, ├«ncepe s─â devin─â agitat r─âspunz├«nd la ├«ntreb─âri cu un limbaj mai agresiv, sau pun├«nd el ├«nsu┼či ├«ntreb─âri jurnali┼čtilor, e uneori o chestiune de secunde p├«n─â s─â treac─â la pasul urm─âtor, cel al agresiunii fizice. Jurnalistul trebuie s─â anticipeze momentul ┼či, cu mult─â precau┼úie ┼či formule politicoase, s─â se retrag─â cu spatele, f─âr─â ├«ns─â a-l sl─âbi din ochi pe interlocutor.  

C├«nd discut─â cu poli┼úia, ziari┼čtii trebuie s─â caute un ┼čef. ├Än cultura anglo-saxon─â, ├«ntr-un dispozitiv mobilizat s─â asigure ordinea exist─â ├«ntotdeauna un al treilea ofi┼úer ├«n ierarhie (bronze), care este responsabil ┼či de rela┼úia cu presa. Cine ┼čtie s─â-l caute va ob┼úine maximum de informa┼úii cu minimum de efort. Dac─â-i abordezi pe subalterni, pe poli┼úi┼čtii  obi┼čnui┼úi, din forma┼úie, ri┼čti s─â fii refuzat sau chiar bruscat.  

Instructorul britanic mi-a spus c─â aproape nici una dintre regulile enun┼úate nu mai este valabil─â ├«n situa┼úii precum cele de la noi din ÔÇÖ90, c├«nd minerii veneau la Bucure┼čti cu topoare, lan┼úuri ┼či t├«rn─âcoape. Pentru a face fa┼ú─â cu profesionalism ├«n astfel de cazuri ÔÇô zicea el ÔÇô jurnali┼čtii trebuie s─â fie antrena┼úi nu doar pentru condi┼úiile unor simple tulbur─âri urbane, ci ┼či pentru situa┼úii de r─âzboi.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.