Presa a omorît curiozitatea reporterului

Publicat în Dilema Veche nr. 902 din 22 – 28 iulie 2021
Presa a omorît curiozitatea reporterului jpeg

Pe vremea mea... cînd am început să lucrez în presă, la jumătatea anului 1990, gazetăria însemna teren. În fiecare zi. De trei-patru ori pe zi. Reporterii erau puţini şi alergau de la o conferinţă de presă la alta. Şi puneau întrebări. Pentru că era atunci calea cea mai bună prin care puteau să afle ce se întîmplă în oraş, în judeţ, în lume. Nu ştiu dacă prima redacţie în care am lucrat avea fax. Poate că da. Şi un telefon şi cîteva maşini de scris. Dar chiar şi aşa, ştiam ce se întîmplă. Pentru că aflam direct de la sursă. Ăsta era un lucru foarte important. Tu întrebai, tu notai, tu aflai, tu scriai. Şi erai foarte sigur (cu rezervele de rigoare) de ceea ce transmiteai mai departe.

Acum, redacţiile, în marea lor majoritate, primesc informaţia la mîna a doua. De la agenţii, care o centralizează şi ele de la corespondenţii din ţară, de la instituţii care trimit comunicate de presă sau de la agenţiile străine. E mai simplu – veţi spune – şi mai firesc. Aşa o fi! Tehnologia, televiziunile, agenţiile, Internetul, economia...

De multe ori m-am întrebat cum ar fi dacă toate agențiile de presă din lume nu ar mai transmite știri într-o zi. Sau dacă ar pica Internetul în lumea întreagă. Cum s-ar mai face presă? Cum s-ar descurca reporterul de azi, care s-a născut în fața computerului? Computer care-i oferă tot: știri, surse, background.

Iertaţi-mi nostalgia, dar mie mi-e dor de modul ăla arhaic de a face presă, cu pixul şi carneţelul de notiţe, cu terenul ăla unde mergeam făcînd autostopul, fără bani de diurnă (ce era aia?), mîncînd unde apucam şi ce apucam. E memorabilă deplasarea într-un sat din județul Giurgiu, la începutul anilor ʼ90, cu un tren personal, într-o comună – nici nu contează care anume. Era vara aceea toropitoare de cîmpie și perioada în care nu apăruseră restaurante peste tot. În unele locuri, greu găseai și un magazin. Dar am găsit atunci o brutărie și o fîntînă. Era tot ce ne trebuia: pîinea aburindă și apa rece, pe marginea drumului care ducea la gară.

Înainte, aveam întotdeauna lîngă pat un carnețel și un pix. Iar înainte de culcare, cînd gîndurile se limpezeau, îmi puneam întrebări: ce să fac mîine? Ce subiect să descopăr? Ce idei am eu pentru mîine? Și mi le notam pe carnețel. Astăzi, un reporter nu trebuie să mai aibă idei sau să-și mai pună întrebări. Agenda e dictată de calendarul zilei, care vine pe agențiile de presă și care-ți ocupă tot timpul și toate gîndurile. Așa se explică faptul că vedeți peste tot aceleași știri. Nu trebuie să mai gîndești tu, gîndesc agențiile pentru tine.

Noul mod de a face presă a omorît curiozitatea reporterului. L-a băgat într-un malaxor care amestecă, zilnic, aceleași știri pe care le dau toate agențiile, televiziunile, site-urile ș.a.m.d. Ideea de conținut propriu aproape a dispărut, din teama de a nu pierde subiectele pe care le dau alții. Și nu știu cum se face că subiectele pe care le dau alții par să fie, întotdeauna, mai importante și mai interesante. Doar că nu e deloc așa. E doar o iluzie. Chiar am auzit că la unele televiziuni, de exemplu, se practică un sistem de penalizare. Ca un fel de amendă, dacă unui reporter i-a scăpat o știre pe care un coleg de la o altă televiziune a avut-o.

Apoi, mai sînt conferințele de presă. Înainte, conferințele de presă erau mai bine organizate. Era o temă anunțată de dinainte, te documentai pe tema respectivă și știai ce întrebări să pui. Acum, conferințele de presă sînt la liber. Se vorbește despre orice și despre nimic. Vă dau un exemplu. Am urmărit acum cîteva zile o conferință a ministrului Sănătății, în care s-a vorbit așa: despre medicamentele bolnavilor de cancer, despre incendiile de la „Matei Balș“ și Piatra Neamț, despre vaccinarea în farmacii, despre o agenție a ministerului care va gestiona proiectele pe sănătate ale PNRR, despre paturile non-COVID din spitale, despre infecțiile nosocomiale, despre cine se testează gratuit și cine nu... Și cred că lista ar putea continua.

Însă cum s-a vorbit despre toate acestea? Pe scurt. Pe foarte scurt. Întrebare/răspuns. Întrebare/răspuns. Ca la un meci de ping-pong. Nici vorbă de aprofundarea măcar a uneia dintre aceste teme. Iar de multe ori, în presă, declarațiile unui ministru se transformă în știre. Foarte puține sînt redacțiile care încearcă să afle ce este dincolo de declarațiile unui ministru, de exemplu, sau dacă se continuă în vreun fel subiectul, sau dacă se rezolvă problema. Se revine cînd iar nu mai sînt medicamente pentru bolnavii de cancer, de exemplu. Dar la fel de sumar. Și de superficial.

Cred că trăim o vreme a presei în care știrile mor foarte repede. Nici nu apucă să fie cunoscute, pentru că altele, la fel de grăbite, le iau locul. Prea multe știri strică? Poate că și publicul ar vrea mai puține și mai bune.

Liliana Nicolae este jurnalistă la Europa FM.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Donald Trump FOTO Profimedia (2) jpg
Cum a mai încercat Trump să anuleze alegerile pierdute în fața lui Biden. „Cazul este o vânătoare de vrăjitoare”
Procurorii americani au prezentat noi detalii despre încercarea lui Trump de a anula pierderea alegerilor din 2020. Fostul președinte este acuzat că a acţionat în afara îndatoririlor sale făcând presiuni asupra unor oficiali de stat.
Politisti fac perchezitii la resedintele mai multor persoane implicate in altercatiile violente de sambata, 21 septembrie in orasul Pantelimon  Foto Inquam Photos Octav Ganea (1) jpg
Sute de polițiști au descins în Țăndărei: sunt căutate persoane despre care sunt indicii că se află în localitate
Poliţiştii Direcţiei de Investigaţii Criminale şi ai Direcţiei, Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub supravegherea procurorilor de caz, efectuează, joi dimineaţă, 23 de percheziţii domiciliare în localitatea Ţăndărei din judeţul Ialomiţa
image png
Adio cărucioare tradiționale în marile magazine. Cum vor arăta din 2025
Cărucioarele de supermarket, cu faimosul sistem de blocare care necesită o monedă pentru deblocare, sunt un element esențial al experienței de cumpărături. Însă, începând din 2025, acestea vor trece printr-o schimbare semnificativă, marcând sfârșitul unei ere.
Becali
PAOK – FCSB, diseară, în „iadul“ din Salonic: marele avantaj al echipei lui Becali și televizarea meciului
Campioana României revine în competițiile UEFA, în etapa a 2-a a Ligii Europa.
image png
Estul Ucrainei cedează în fața forței superioare a inamicului rus. Teritorii din Donețk, cucerite într-un ritm nemaintâlnit
Forțele Moscovei încep să cucerească zone din regiunea Donețk cu o viteză și agresivitate nemaivăzute de la începutul invaziei.
bloc rezidential Otopeni jpeg
Locatarul unui bloc, deranjat de o escortă care s-a mutat deasupra lui! Femeia l-a terorizat cu zgomotele din timpul partidelor de amor: „Am fost să discut cu ea”
Un locatar dintr-un bloc rezidențial se confruntă cu o situație neobișnuită și extrem de deranjantă după ce apartamentul de deasupra sa a fost închiriat unei escorte. Zgomotele din timpul partidelor de amor, care trec prin pereți, au devenit insuportabile.
image png
România are patru „chirurgi pentru copaci". „Orice arbore reprezintă o provocare, riscurile la care ne expunem zilnic sunt foarte mari"
Reprezentanții Consiliului European de Arboricultură au supravegheat miercuri în România primul examen pentru atestarea în meseria de „chirurg pentru copaci".
cancer mamar sanador jpg
Cum poate fi descoperit cel mai frecvent tip de cancer la femeile din România
Cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la femeile din România.
image png
Povestea fascinantă a orașului din România care a fost proiectat la Moscova. Rușii l-au construit în numai 4 ani
Puțini cunosc povestea orașului Ștei din județul Bihor, un loc cu o istorie spectaculoasă, care în urmă cu 72 de ani nici măcar nu exista pe hartă.