Presa a omorît curiozitatea reporterului

Publicat în Dilema Veche nr. 902 din 22 – 28 iulie 2021
Presa a omorît curiozitatea reporterului jpeg

Pe vremea mea... cînd am început să lucrez în presă, la jumătatea anului 1990, gazetăria însemna teren. În fiecare zi. De trei-patru ori pe zi. Reporterii erau puţini şi alergau de la o conferinţă de presă la alta. Şi puneau întrebări. Pentru că era atunci calea cea mai bună prin care puteau să afle ce se întîmplă în oraş, în judeţ, în lume. Nu ştiu dacă prima redacţie în care am lucrat avea fax. Poate că da. Şi un telefon şi cîteva maşini de scris. Dar chiar şi aşa, ştiam ce se întîmplă. Pentru că aflam direct de la sursă. Ăsta era un lucru foarte important. Tu întrebai, tu notai, tu aflai, tu scriai. Şi erai foarte sigur (cu rezervele de rigoare) de ceea ce transmiteai mai departe.

Acum, redacţiile, în marea lor majoritate, primesc informaţia la mîna a doua. De la agenţii, care o centralizează şi ele de la corespondenţii din ţară, de la instituţii care trimit comunicate de presă sau de la agenţiile străine. E mai simplu – veţi spune – şi mai firesc. Aşa o fi! Tehnologia, televiziunile, agenţiile, Internetul, economia...

De multe ori m-am întrebat cum ar fi dacă toate agențiile de presă din lume nu ar mai transmite știri într-o zi. Sau dacă ar pica Internetul în lumea întreagă. Cum s-ar mai face presă? Cum s-ar descurca reporterul de azi, care s-a născut în fața computerului? Computer care-i oferă tot: știri, surse, background.

Iertaţi-mi nostalgia, dar mie mi-e dor de modul ăla arhaic de a face presă, cu pixul şi carneţelul de notiţe, cu terenul ăla unde mergeam făcînd autostopul, fără bani de diurnă (ce era aia?), mîncînd unde apucam şi ce apucam. E memorabilă deplasarea într-un sat din județul Giurgiu, la începutul anilor ʼ90, cu un tren personal, într-o comună – nici nu contează care anume. Era vara aceea toropitoare de cîmpie și perioada în care nu apăruseră restaurante peste tot. În unele locuri, greu găseai și un magazin. Dar am găsit atunci o brutărie și o fîntînă. Era tot ce ne trebuia: pîinea aburindă și apa rece, pe marginea drumului care ducea la gară.

Înainte, aveam întotdeauna lîngă pat un carnețel și un pix. Iar înainte de culcare, cînd gîndurile se limpezeau, îmi puneam întrebări: ce să fac mîine? Ce subiect să descopăr? Ce idei am eu pentru mîine? Și mi le notam pe carnețel. Astăzi, un reporter nu trebuie să mai aibă idei sau să-și mai pună întrebări. Agenda e dictată de calendarul zilei, care vine pe agențiile de presă și care-ți ocupă tot timpul și toate gîndurile. Așa se explică faptul că vedeți peste tot aceleași știri. Nu trebuie să mai gîndești tu, gîndesc agențiile pentru tine.

Noul mod de a face presă a omorît curiozitatea reporterului. L-a băgat într-un malaxor care amestecă, zilnic, aceleași știri pe care le dau toate agențiile, televiziunile, site-urile ș.a.m.d. Ideea de conținut propriu aproape a dispărut, din teama de a nu pierde subiectele pe care le dau alții. Și nu știu cum se face că subiectele pe care le dau alții par să fie, întotdeauna, mai importante și mai interesante. Doar că nu e deloc așa. E doar o iluzie. Chiar am auzit că la unele televiziuni, de exemplu, se practică un sistem de penalizare. Ca un fel de amendă, dacă unui reporter i-a scăpat o știre pe care un coleg de la o altă televiziune a avut-o.

Apoi, mai sînt conferințele de presă. Înainte, conferințele de presă erau mai bine organizate. Era o temă anunțată de dinainte, te documentai pe tema respectivă și știai ce întrebări să pui. Acum, conferințele de presă sînt la liber. Se vorbește despre orice și despre nimic. Vă dau un exemplu. Am urmărit acum cîteva zile o conferință a ministrului Sănătății, în care s-a vorbit așa: despre medicamentele bolnavilor de cancer, despre incendiile de la „Matei Balș“ și Piatra Neamț, despre vaccinarea în farmacii, despre o agenție a ministerului care va gestiona proiectele pe sănătate ale PNRR, despre paturile non-COVID din spitale, despre infecțiile nosocomiale, despre cine se testează gratuit și cine nu... Și cred că lista ar putea continua.

Însă cum s-a vorbit despre toate acestea? Pe scurt. Pe foarte scurt. Întrebare/răspuns. Întrebare/răspuns. Ca la un meci de ping-pong. Nici vorbă de aprofundarea măcar a uneia dintre aceste teme. Iar de multe ori, în presă, declarațiile unui ministru se transformă în știre. Foarte puține sînt redacțiile care încearcă să afle ce este dincolo de declarațiile unui ministru, de exemplu, sau dacă se continuă în vreun fel subiectul, sau dacă se rezolvă problema. Se revine cînd iar nu mai sînt medicamente pentru bolnavii de cancer, de exemplu. Dar la fel de sumar. Și de superficial.

Cred că trăim o vreme a presei în care știrile mor foarte repede. Nici nu apucă să fie cunoscute, pentru că altele, la fel de grăbite, le iau locul. Prea multe știri strică? Poate că și publicul ar vrea mai puține și mai bune.

Liliana Nicolae este jurnalistă la Europa FM.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

carne de porc la sare
Boala gravă pe care o poți face doar gustând în timp ce prepari bunătăți de Crăciun. Au fost 31 cazuri în România, anul trecut
La nivel mondial se înregistrează aproximativ 10.000 cazuri anual, iar în România, anul trecut, au fost tratate 31 cazuri, număr în creștere față de anul anterior. Boala nu se transmite de la om la om, însă te poți îmbolnăvi foarte ușor consumând carne infestată.
Timişoara-decembrie 1989 FOTO FORTEPAN/Urban Tamas
15 decembrie: La Timişoara s-a strigat pentru prima dată „Jos Ceauşescu!”. Începutul Revoluţiei din 1989
La 15 decembrie 1989, o demonstraţie de solidaritate cu pastorul Laslo Tokes declanşa o mişcare de protest împotriva regimului comunist la nivel naţional. Tot într-o zi de 15 decembrie, în 1947, se năştea George Pruteanu, celebru datorită emisiunii sale „Doar o vorbă săț-i mai spun”.
Aurora Boreală în Laponia Foto Eturia
Laponia, destinația externă cea mai căutată în luna decembrie. Oferte la prețuri reduse pentru 2025
Laponia continuă să fie una dintre cele mai populare atracții de Crăciun. Pentru sezonul 2025, au fost deja anunțate primele oferte pentru excursii în această destinație, care oferă oportunitatea de a experimenta magia Crăciunului în regiunile nordice.
image png
Mihaela Bilic, despre alimentul care ne distrugem organismul. Este consumat în timpul postului: „Postul nu face bine și nu ajută organismul decât atunci când...”
Românii care țin post se axează mai mult pe eliminarea produselor lactate, însă uită că un aliment consumat în exces le poate afecta sănătatea. Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat în detaliu despre ce este vorba.
muzeul FOTO Ionica Nechifor jpg
Instituția publică din România care face profit 3.5 milioane de lei. Cum reușește un institut de cercetare să concureze cu mediul privat
În nordul extrem al României se află probabil singura instituție publică din România care face profit. Ba mai mult, asemeni unei societăți comerciale îl investește în dezvoltare. A încheiat anul cu 3.5 milioane de lei în conturi și a derulat investiții de peste 4 milioane de euro.
Condiții precare la Spitalul pentru Copii din Cluj Napoca Foto Mănici din Cluj Napoca jpg
Condiții deplorabile la Spitalul pentru Copii din Cluj-Napoca. Reacția unei mame: „O experiență îngrozitoare, am rămas traumatizată”
O mămică, care a fost internată împreună cu bebelușul său de doar două luni în secția Pediatrie 1, din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca, a povestit despre condițiile precare din unitatea medicală.
image png
Motivul neașteptat pentru care Ozana Barabancea nu va avea brad de Crăciun în acest an: „Nu sunt foarte fericită, dar ce să fac? Asta e!”
În timp ce vedetele autohtone din showbiz își etalează brazii de Crăciun pe rețelele de socializare, la polul opus se află Ozana Barabancea care a decis că anul acesta nu va împodobi pomul. Soprana a venit cu o explicație în acest sens.
Adrian Bejan   prof  univ  Duke University USA   Foto arhiva personală jpeg
INTERVIU Prof. univ. Adrian Bejan: „Societatea este un organism viu, iar dacă îi împiedici procesul natural de evoluție, te îndepărtează“
Dincolo de revoluționarea modului în care înțelegem lumea și universul, descoperirile despre legile naturii oglindesc și dinamica societăților, oferindu-ne instrumentele necesare pentru a o înțelege mai bine și a modela viitorul în avantajul nostru.
ger ninsoare zapada iarna termometru shutterstock 743819602 jpg
Județele care intră sub Cod galben de ninsori și vânt puternic. Până la ce oră este valabil
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben de ninsoare și vânt puternic pentru trei județe.